{"id":7753,"date":"2019-03-28T12:26:01","date_gmt":"2019-03-28T09:26:01","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7753"},"modified":"2019-03-28T12:26:01","modified_gmt":"2019-03-28T09:26:01","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-2-martie-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7753","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 2 Martie 2019"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-e1553764816105.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-267x300.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7754 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 267px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 267\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/03\/stanescu-267x300.jpg\" alt=\"\" width=\"267\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-7754\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nGrigore Radu St\u0103nescu \u2013 O lacrim\u0103 de prim\u0103var\u0103<\/p>\n<p>       Pentru c\u0103 ast\u0103zi biserica noastr\u0103 cre\u0219tin ortodox\u0103 comemoreaz\u0103 pe cei pleca\u021bi la ceruri, propun s\u0103 deschidem \u0219edin\u021ba cu o rug\u0103ciune. (Floarea St\u0103nescu)<br \/>\n       Domnul Constantinescu Mihai a rostit Tat\u0103l Nostru.<br \/>\n       Doamna Pioar\u0103: Stima\u021bi invita\u021bi, dragi colegi, stimat\u0103 familie St\u0103nescu. Ne-am adunat ast\u0103zi, \u00een aceast\u0103 loca\u021bie (Centrul Cultural ,,Florica Cristoforeanu\u201d, Sala Femina 2), unde Grigore Radu St\u0103nescu a de\u021binut func\u021bia de director, pentru o perioad\u0103 scurt\u0103, pe care a \u00eendeplinit-o cu demnitate. Comemor\u0103m ziua de na\u0219tere a domniei sale, plecat la ceruri, cu convingerea c\u0103 spiritul s\u0103u ne vegheaz\u0103 de aici, de undeva din apropierea noastr\u0103. \u00cen memoria activit\u0103\u021bii \u0219i caracterului s\u0103u, de profesor, om \u0219i scriitor voi rosti c\u00e2teva cuvinte, sub titulatura ,,O emblem\u0103 a literaturii r\u00e2mnicene \u2013 Grigore Radu St\u0103nescu\u201d &#8211; ,,Elogiem ast\u0103zi una dintre figurile marcante ale culturii locale contemporane. S-au \u00eemplinit ieri, 76 de ani de la na\u0219terea omului, rom\u00e2nului ce a fost totdeauna cu g\u00e2ndul, cu sufletul \u0219i toat\u0103 for\u021ba sa fizic\u0103 \u0219i intelectual\u0103, cu toat\u0103 d\u0103ruirea \u0219i talentul artistic al\u0103turi de familie, elevi colegi \u0219i cei ce l-au cunoscut. Grigore Radu  St\u0103nescu, \u00een virtutea credin\u021bei, mo\u0219tenit\u0103 de la p\u0103rin\u021bi, demn, perseverent, de un calm aparte, a reu\u0219it, cu abnega\u021bie \u0219i curaj, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u0219i s\u0103 urce treapt\u0103 cu treapt\u0103 ierarhia social\u0103, fiind un exemplu pentru ceilal\u021bi. Omul a tremurat, a tres\u0103rit, a pl\u00e2ns, a suferit de pe urma rigorilor regimului comunist, scriitorul le-a a\u0219ternut pe h\u00e2rtie. Nu l-am cunoscut \u00een timpul vie\u021bii, \u00eens\u0103 i-am citi c\u0103r\u021bile, nu pu\u021bine, de poezie, dramaturgie, monografie, roman istoric, satiric\u2026 \u0219i am r\u0103mas impresionat\u0103: ,,R\u0103s\u0103rit de lacrim\u0103\u201d, ,,Papirusuri sc\u00e2nteind printre rafturi\u201d, ,, Fals tratat de respira\u021bie\u201d, ,,Alexandru Sihleanu \u2013 Omul \u0219i opera\u201d, ,,O istorie a R\u00e2mnicului S\u0103rat \u2013 555 de ani\u201d, ,,Ochiul \u0219i soarele\u201d, ,,Tranzitivita\u201d\u2026 Grigore Radu St\u0103nescu a fost, este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne unul dintre scriitorii de seam\u0103 ai literaturii r\u00e2mnicene \u0219i, de ce nu, al literaturii na\u021bionale. ,,Oamenii buni nu mor niciodat\u0103.\u201d V\u0103 mul\u021bumesc!<br \/>\n       Matinc\u0103 Costea: Scriitorul comemorat ast\u0103zi a fost o vreme directorul Casei de Cultur\u0103 Rm-S\u0103rat \u0219i \u00eentre noi au existat rela\u021bii colegiale \u0219i amicale deosebite. A fost un prieten adev\u0103rat, un prieten de suflet, o demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 \u00een revista Contemporanul, care nu era una oarecare, a ap\u0103rut poezia ,,P\u0103m\u00e2ntule, bunule\u201d, iar l\u00e2ng\u0103 a dumnealui a fost publicat\u0103 \u0219i a mea,  ,,\u00cenal\u021b\u0103-te, frumoas\u0103 \u021bar\u0103\u201d. S-ar putea vorbi mult despre profesorul Radu St\u0103nescu, \u00eens\u0103 activitatea didactic\u0103 o cunosc foarte pu\u021bin, m\u0103 voi referi la crea\u021bia literar\u0103, multilateral\u0103, a\u0219a cum a amintit antevorbitoarea mea. La poezie, mai exact. D\u00e2nsul \u0219i-a probat talentul \u00een multe subspecii ale genului, precum poemul, elegia, epigrama, tanka, sonetul\u2026, altern\u00e2nd versul rimat cu cel alb. \u00cen amintirea lui voi interpreta dou\u0103 astfel de poezii din volumul ,,Partitur\u0103 pentru org\u0103 \u0219i melci\u201d: ,,Lupii tineri alearg\u0103 prin sufletul meu,\/ A iarn\u0103 se-av\u00e2nt\u0103 inima toat\u0103,\/ Nu pot s\u0103-i alung, iat\u0103,\/ Nu pot s\u0103-i ucid,\/ Doar dac\u0103 ea \u00eenceta-va s\u0103 bat\u0103,\/ \u0218i strig la ei \u0219i-i biciui cu sete,\/ Au col\u021bii erotici \u0219i ochii de foc,\/ Vor s\u00e2ngele lor s\u0103 curg\u0103 \u00een mine,\/ Vor iar\u0103\u0219i ca ochii s\u0103-mi r\u00e2d-a noroc.\u201d; ,,Lacrimile mele \u2013 Otr\u0103vit\u0103 gur\u0103 sufletul ucide,\/ Ura din cuvinte vars\u0103 ploi acide,\/ Iar eu, vr\u0103jitorul, alchimist sihastru,\/ B\u00e2ntuit de astre, survolat de rime,\/ Retopesc cuv\u00e2ntul, pulberea din stele,\/ Din acest amestec, lacrimile mele.\u201d<br \/>\n       Liviu Nicolae: Grigore Radu St\u0103nescu era mai mare ca mine cu doi ani. Probabil c\u0103 fiind temperamente apropiate, ne simpatizam reciproc, \u00eenc\u00e2t rela\u021biile dintre noi erau mai mult dec\u00e2t amicale, prietene\u0219ti. D\u00e2nsul, \u00eentr-o vreme, era directorul Casei de cultur\u0103, iar eu directorul celei mai puternice \u0219coli din municipiu, din jude\u021bul Buz\u0103u \u0219i chiar din \u021bar\u0103, \u0218coala profesional\u0103 nr. 11 din R\u00e2mnicu-S\u0103rat. Sunt \u00een asentimentul domnului Matinc\u0103, nu puteai s\u0103 te ata\u0219ezi de un astfel de om, era o fire deschis\u0103, foarte sociabil \u0219i un bun prieten, men\u021bin\u00e2ndu-\u0219i de fiecare dat\u0103 aceea\u0219i tonalitate vocal\u0103, nu ridica tonul, nu cobora glasul, avea aceea\u0219i conduit\u0103 rectilinie. Am s\u0103 v\u0103 relatez o \u00eent\u00e2mplare oarecum hazlie. Am fost anun\u021bat de secretar\u0103 c\u0103 sunt c\u0103utat de domnul St\u0103nescu \u0219i m\u0103 a\u0219teapt\u0103 \u00een cabinet. Dup\u0103 cordialit\u0103\u021bile obi\u0219nuite, v\u0103dit \u00eengrijorat mi se adreseaz\u0103: ,,Tovule, tovule, ce m\u0103 fac eu, Liviule, uite ce mare belea mi-a c\u0103zut pe cap! ,,Mamica\u201d m-a blagoslovit! Este mare spectacol disear\u0103, vine Gic\u0103 Petrescu!\u201d A primi o mare personalitate implic\u0103 responsabilit\u0103\u021bi foarte mari, c\u00e2nd, cum, ce, c\u00e2t\u2026 La prima dintre \u00eentreb\u0103ri r\u0103spunsul se cam \u0219tia, trebuia s\u0103 ajung\u0103 \u00een ora\u0219 \u00een jurul orelor 13.30-14, ceea ce s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat. M\u0103 obligasem s\u0103 ofer masa \u0219i odihna marelui artist. Maestrul venise din capital\u0103 \u00een Dacia 1300 personal\u0103 singur, primit \u0219i apoi \u00eenso\u021bit de Grigore la sediul \u0219colii pe care o conducem, \u00een camera de oaspe\u021bi, preg\u0103tit\u0103 ca pentru o personalitate marcant\u0103. C\u00e2nd a v\u0103zut ce a adus personalul a exclamat: ,,Sta\u021bi, sta\u021bi, sta\u021bi, fra\u021bilor, nu a\u0219a! Crede\u021bi c\u0103 b\u0103bu\u021ba mea \u00eemi d\u0103 drumul s\u0103 plec a\u0219a, \u00een necunoscut? Sta\u021bi s\u0103 v\u0103 dau eu ce mi-a pus ea!\u201d Ce cre\u021bi c\u0103 a scos din valiza cu care venise? O bucat\u0103 de \u0219unc\u0103, dou\u0103 c\u0103p\u0103\u021b\u00e2ni de usturoi \u0219i o sticl\u0103 de doi litri de \u021buic\u0103. Nu ne-a l\u0103sat s\u0103 servim din ale noastre p\u00e2n\u0103 nu am gustat din ale lui. Dup\u0103 mas\u0103 s-a odihnit c\u00e2teva ore \u0219i apoi a plecat c\u0103tre Casa de Cultur\u0103 ca s\u0103-\u0219i preg\u0103teasc\u0103 apari\u021bia scenic\u0103. Spectacolul s-a \u00eencheiat pe la orele 23 \u0219i-l a\u0219teptam s\u0103 \u00eennopteze \u00een aceea\u0219i camer\u0103, \u00eens\u0103 a refuzat, argument\u00e2nd: ,,Nu, nu, nu, m-a\u0219teapt\u0103 b\u0103bu\u021ba mea acas\u0103, nu stau, nu stau!\u201d \u0218i-a str\u00e2ns bagajul \u0219i a plecat aproape de miezul nop\u021bii. Dup\u0103 ce a demarat Gic\u0103 Petrescu, Grigore a respirat u\u0219urat c\u0103 a ie\u0219it foarte bine. De altfel nu singurul eveniment de anvergur\u0103 pentru care trebuia s\u0103 se zbat\u0103 \u0219i s\u0103 se consume energetic. Rememorez lansarea de carte a Passionariei Stoicescu, la Biblioteca or\u0103\u0219eneasc\u0103, unde tot d\u00e2nsului i s-a pus pe umeri responsabilitatea organiz\u0103rii. La final primea foarte pu\u021bine aprecieri sau chiar deloc. \u00cen activitatea profesoral\u0103 s-a ridicat, de asemenea, la nivelul profesional a\u0219teptat, nel\u0103s\u00e2nd ora s\u0103 se termine f\u0103r\u0103 a \u00eentreba elevii dac\u0103 au \u00een\u021beles pe deplin, \u0219i chiar dup\u0103 ie\u0219irea de la curs el explica pe hol nel\u0103muririle lor, indiferent de v\u00e2rst\u0103 \u0219i m\u0103rime.<br \/>\n        Costic\u0103 Dr\u00eestaru: Mi-a fost dat s\u0103-l cunosc pe G.R. St\u0103nescu \u00een perioada anilor \u201970-\u201980, c\u00e2nd era director al Bibliotecii or\u0103\u0219ene\u0219ti, iar eu, t\u00e2n\u0103r pompier. Era gazd\u0103 primitoare \u0219i oferea informa\u021bii tuturor celor interesa\u021bi. Activitatea sa nu se rezuma doar la conducerea institu\u021biei, mergea adesea \u00een \u0219coli, institu\u021bii militare\u2026, unde \u021binea adev\u0103rate lec\u021bii de istorie \u0219i literatur\u0103. Astfel s-a legat o rela\u021bie de str\u00e2ns\u0103 colaborare \u00eentre d\u00e2nsul \u0219i unitatea de pompieri unde lucram. Ca profesor, prin acest gen de activit\u0103\u021bi, \u0219i-a adus un aport semnificativ la educarea \u0219i modelarea tinerilor. Ca scriitor activeaz\u0103, dup\u0103 c\u00e2te am citit, din tinere\u021be. \u00cel consider polivalent \u00een peisajul literar r\u00e2mnicean, crea\u021bia dumnealui cuprinz\u00e2nd poezie, proz\u0103, dramaturgie, critic\u0103 literar\u0103 \u0219i istorie. Astfel, interesat de trecutul R\u00e2mnicului, se documenteaz\u0103, studiaz\u0103 \u0219i alc\u0103tuie\u0219te o Istorie a Rm-S\u0103rat \u00een 1994, ce se g\u0103se\u0219te la loc de cinste \u00een biblioteca familiei mele, ca \u0219i alte volume ale domniei sale. O felicit pe so\u021bie, doamna Floarea St\u0103nescu, pentru activitatea \u0219i dorin\u021ba de a-l men\u021bine prezent pe Grigore Radu.<br \/>\n       Mihai Constantinescu: Am avut cinstea s\u0103-l cunosc pe Grigore prin natura profesiei, de profesor, dar \u0219i prin activitatea literar\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 la societatea Doina, cu renume \u00een ora\u0219, ce str\u00e2nsese \u00een juru-i cei mai talenta\u021bi creatori. D\u00e2nsul a fost cel care \u00een Tribuna R\u00e2mnicului mi-a publicat primele epigrame, av\u00e2nd un rol important \u00een formarea mea ca scriitor. Apreciez foarte mult activitatea sa literar\u0103, am \u00eent\u00e2lnit numele s\u0103u \u00een diferite reviste de literatur\u0103, Rom\u00e2nia literar\u0103, Gazeta literar\u0103, Contemporanul, Ateneu \u0219i altele unde a colaborat. I-am alc\u0103tuit domnului Grigore Radu St\u0103nescu c\u00e2teva versuri: Din nou e prim\u0103var\u0103,\/ Cu chip de clopo\u021bei,\/ R\u0103sar \u00een m\u00e2ndra \u021bar\u0103,\/ Ginga\u0219ii ghiocei.\/\/ Meleag plin de culoare,\/ Cu-albastre viorele,\/ Ce-mpodobesc cu farmec,\/ Ve\u0219m\u00e2ntul \u021b\u0103rii mele.\/\/ Grigore, om \u0219i scriitor,\/ P\u0103trunde-n ve\u0219nicie,\/ Cu geniul s\u0103u nepieritor,\/ La R\u00e2mnic, \u00een c\u00e2mpie.\/\/ Prin tot ce-a scris, nu-i mai prejos,\/ Pe plaiul plin de dor,\/ C\u0103 Radu-n scrisul lui a fost,\/ Cristal str\u0103lucitor.\/\/ St\u0103nescu, nume consacrat,\/ Prin proz\u0103, poezii,\/ \u0218i teatru \u0219i-a asigurat,\/ Un loc \u00een ve\u0219nicii.\/\/ Cum s\u0103 te uit, prieten drag?\/ Din lumea cu pove\u0219ti,\/ Pe cerul literelor st\u00e2nd,\/ \u0218i ast\u0103zi str\u0103luce\u0219ti.<br \/>\n      Nicu\u0219or Constantinescu: Dedic \u0219i eu o poezie domnului St\u0103nescu: \u00cenceput de prim\u0103var\u0103, ghiocel imens, Str\u0103lucind minunat, \u00een cartea vie\u021bii, Crea\u021biile sale, menite de timp. Om al c\u0103r\u021bii, privind dintr-o stea, Parc\u0103 \u0219optind: oamenii adev\u0103ra\u021bi, nu mor niciodat\u0103.<br \/>\n       Dumitru Hangu: L-am cunoscut \u0219i eu pe Grigore Radu St\u0103nescu. Am vorbit de c\u00e2teva ori, ultima dat\u0103 la casa lui Menela\u0219 Chircu, cu ocazia reedit\u0103rii volumului ,,O via\u021b\u0103 aleas\u0103\u201d, autor Teodor Baciu. Discutasem \u00een acel an, 2001, despre un proiect legat de epigrame \u0219i, ca s\u0103 nu m\u0103 lungesc, voi citi trei epigrame ale dumnealui: ,,Unei perechi nepotrivite de prin anii \u201980 \u2013 Pe bulevard p\u0103reau divini,\/ C\u00e2nd se plimbau ca doi copii,\/ Lui \u00eei pl\u0103cea de anii ei pu\u021bini,\/ Ei de suta lui de mii; Unui confrate \u2013 Citind ai adormit auditorul,\/ Uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een sal\u0103, mi-am dat seama,\/ Pe c\u00e2t de dulce fuse autorul,\/ Pe-at\u00e2t de nes\u0103rat\u0103 epigrama; Hai, doctore, de chinuri m\u0103 scute\u0219te,\/ De-al meu Pegas n-aib\u0103 parte hipodromul,\/ Destul \u021biganca-n palm\u0103 c\u0103-mi cite\u0219te,\/  Poveste-acelei specii disp\u0103rute, Omul. \u0218i o epigram\u0103 scris\u0103 de mine cu aceast\u0103 ocazie: Aniversare \u2013 Grigore Radu St\u0103nescu printre noi,\/ \u00cen prima zi de prim\u0103var\u0103,\/ C\u00e2nd neamul nostru de eroi,\/ O cruce face c\u0103tre \u021bar\u0103. A\u0219 vrea s\u0103 mai completez ceva. Domnul St\u0103nescu s-a n\u0103scut pe 1 martie 1942. \u00cen aceea\u0219i zi, dar \u00een alt secol, se n\u0103\u0219tea Ion Creang\u0103, scriitorul amintirilor noastre. Tot de un 1 martie, \u021b\u0103ranii treceau prin r\u0103scoala de la 1907. Lor, o epigram\u0103: \u021a\u0103ranii \u2013 Seam\u0103n\u0103, apoi culeg,\/ Se \u00eenclin\u0103, dau onor,\/ Iar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd aleg,\/ \u00centre furc\u0103 \u0219i topor.<br \/>\n      A urmat un colaj de fotografii ce s-a proiectat participan\u021bilor, realizat de nepoata mai mare a scriitorului, Ana. Apoi a fost invitat\u0103 nepoata cea mic\u0103 s\u0103 recite una dintre poeziile bunicului: \u00centr-un nuc st\u0103tea un cuc,\/ Era singur \u0219i n\u0103uc.\/ A-ntrebat odat\u0103 nuca,\/ Unde \u021bi-e nevasta, cuca?\/ Cucul i-a r\u0103spuns senin\/: E la genul masculin!<br \/>\n       Mihai Doina: Poezia aceasta o \u0219tiu \u0219i nepo\u021bii mei, ea face parte din volumul ap\u0103rut \u00een 2001 ,,20 de poezii pentru cei mai mici copii\u201d. Propun ca la fiecare \u00eenceput de prim\u0103var\u0103 s\u0103 ne \u00eent\u00e2lnim pentru a-l s\u0103rb\u0103tori \u0219i ziua de 1 martie s\u0103 se numeasc\u0103 ,,ziua Grigore Radu St\u0103nescu.<br \/>\n       Ana, nepoata cea mare: M-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 vorbesc ast\u0103zi despre bunicul meu, Grigore Radu St\u0103nescu, omul \u0219i scriitorul. La fel cum spunea Eminescu \u00een Scrisoarea I, ,,Po\u021bi zidi o lume-ntreag\u0103, po\u021bi s-o sf\u0103r\u00e2mi&#8230; orice-ai spune,\/ Peste toate o lopat\u0103 de \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 se depune.\u201d Noi oamenii suntem personaje pe scena vie\u021bii. Poate mul\u021bi ne vom pierde \u00een valurile uit\u0103rii, l\u0103s\u00e2nd oamenii cu adev\u0103rat importan\u021bi nemuritori peste veacuri. Cit\u00e2nd-o pe bunica mea, ,,Oamenii adev\u0103ra\u021bi nu mor niciodat\u0103.\u201d \u021bin s\u0103 o contrazic. Oamenii, materia aceasta organic\u0103, anevoioas\u0103 \u00een timpul vie\u021bii este trec\u0103toare, \u00eens\u0103, scrierile r\u0103m\u00e2n nepieritoare peste ani. Ei scriu c\u0103r\u021bi care, din punctul meu de vedere, reprezint\u0103 h\u0103r\u021bi care s\u0103 ne ghideze prin efemera noastr\u0103 c\u0103l\u0103torie prin via\u021b\u0103. \u0218i scriitorii sunt predestina\u021bi uit\u0103rii, atunci c\u00e2nd posteritatea, prea naiv\u0103, uit\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 adev\u0103ratele valori: (Scrisoarea I) ,, Neput\u00e2nd s\u0103 te ajung\u0103, crezi c-or vrea s\u0103 te admire?\/ Ei vor aplauda desigur biografia sub\u021bire\/ Care s-o-ncerca s-arate c\u0103 n-ai fost vreun lucru mare,\/ C-ai fost om cum sunt \u0219i d\u00e2n\u0219ii&#8230;\u201d Acum, dup\u0103 ce am adus aceste argumente, vreau s\u0103 spun c\u00e2teva cuvinte despre scriitorul Grigore Radu St\u0103nescu, \u00eencep\u00e2nd cu o anecdot\u0103. Era vara anului 2011. Romanul ,,Soarele \u0219i ochiul\u201d ajunsese s\u0103 fie citit de to\u021bi membrii familiei, de p\u0103rin\u021bi, de bunica, dar mie nu-mi pl\u0103cea. Ce s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 un copil din ororile pricinuite de primii ani ai comunismului? Dar mai t\u00e2rziu m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 o lecturez din nou. Parc\u0103 era o alt\u0103 ac\u021biune, alte personaje, alt moment \u00een care era plasat\u0103 ac\u021biunea. Nu-mi puteam explica deloc cum reu\u0219ise s\u0103 transpun\u0103 \u00een limbaj literar crimele \u0219i nedrept\u0103\u021bile comuni\u0219tilor, \u00eentr-un spa\u021biu deja tulburat de negura celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Bunicule, e\u0219ti un exemplu demn de urmat!<br \/>\n      \u00cen \u00eencheiere, Medeea, nepoata cea mic\u0103, a delectat audien\u021ba cu un c\u00e2ntecel.<br \/>\n      Floarea St\u0103nescu: V\u0103 mul\u021bumesc din tot sufletul c\u0103 a\u021bi fost ast\u0103zi aici, \u00eentr-un cadru care mi-a \u00eenc\u0103lzit inima \u0219i ne-a amintit de Grigore Radu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Grigore Radu St\u0103nescu \u2013 O lacrim\u0103 de prim\u0103var\u0103 Pentru c\u0103 ast\u0103zi biserica noastr\u0103 cre\u0219tin ortodox\u0103 comemoreaz\u0103 pe cei pleca\u021bi la<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7753"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7753"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7755,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7753\/revisions\/7755"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}