{"id":7550,"date":"2019-01-19T01:05:35","date_gmt":"2019-01-18T22:05:35","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7550"},"modified":"2019-02-18T17:11:51","modified_gmt":"2019-02-18T14:11:51","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-12-ianuarie-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7550","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 12 Ianuarie 2019"},"content":{"rendered":"

\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 ianuarie \u00een \u201eajunul\u201d Zilei Culturii Na\u0163ionale \u015fi a \u00eemplinirii na\u015fterii ultimului romantic al Europei, Domnul Poeziei rom\u00e2ne\u015fti, Mihai Eminescu, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat, la cafeaua literar\u0103, cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103, \u201eTr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia\u201d, versuri Ion Nicolescu, muzic\u0103 Nicu Alifantis, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i… alte c\u00e2teva c\u00e2ntece pe versurile celui s\u0103rb\u0103torit, \u0219i… aplauze pentru prezen\u021ba \u0219i presta\u021bia trubadurului, care a f\u0103cut eforturi deosebite pentru a fi al\u0103turi de noi \u00een aceast\u0103 zi. Prezen\u021ba \u0219i c\u00e2ntecele lui au \u00eensufle\u021bit atmosfera. Dumnezeu s\u0103-l ocroteasc\u0103 pentru a ne bucura de prezen\u021ba lui!
\n La aceast\u0103 dubl\u0103 s\u0103rb\u0103toare, oameni frumo\u015fi la suflet au \u021binut s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 importan\u0163a acestei zile prin aportul talentului fiec\u0103ruia:
\n Cu un moment de divertisment, ca un echilibru, pe un monolog propriu Gogu Stamate, un monolog semnat Mircea Cri\u0219an \u0219i Vasile Tomazian, Eu \u0219i Suzana \u0219i un medalion omagial Eminescu, junele nostru Matinc\u0103 Costea care \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 ne \u00eensenineaz\u0103 g\u00e2ndurile cu umor.
\n \u201e(Dor de Eminescu, geniu universal) Cel ce avea chipul unui \u201e\u00eenger frumos, pe fruntea c\u0103ruia era scris semnul Dumnezeirii\u201d, cel cea visat \u201evisul vie\u021bii cel chimeric\u201d, c\u00e2nd via\u021ba \u00eei p\u0103rea \u201eun basm pustiu \u0219i ur\u00e2t\u201d, cel ce a rev\u0103rsat \u201eg\u00e2ndirea-i f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii\u201d, sem\u0103n\u00e2nd lumin\u0103 din \u201etainica-i sim\u021bire\u201d, cel care prin menirea de geniu n-a fost fericit \u0219i n-a putut \u201eface fericit pe cineva\u201d, acesta este marele Eminescu al c\u0103rui nume \u201ea sc\u0103pat de noaptea uit\u0103rii\u201d, el fiind simbol al eternit\u0103\u021bii. Suflet al poporului rom\u00e2n, Eminescu a ridicat spiritualtatea rom\u00e2neasc\u0103 pe culmile perfec\u021biunii, opera sa fiind esen\u021ba acestei spiritualit\u0103\u021bi. Poetul \u0219i-a propus \u00een tinere\u021be s\u0103 ridice un \u201epalat poeziei \u0219i altul dramei\u201d ce avea ca scen\u0103 istoria poporului nostru. Eminescu a ridicat un templu \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, opera sa fiind \u201eAve Maria\u201d \u00een literatura universal\u0103. (…)\u201d (Ecaterina Chifu)
\n \u201eTrebuie s\u0103 spunem adev\u0103rul. Un timp a fost interzis de sovietici. Ceau\u0219escu era singurul \u0219ef de stat care \u00eel cita pe Eminescu. Casa memorial\u0103 a lui Eminescu a fost construit\u0103 din ordinul lui Ceau\u0219escu. De ce nu vrem s\u0103 spunem adev\u0103rul despre un om care a suferit enorm? Via\u021ba lui a fost iadul pe p\u0103m\u00e2nt. \u00cen Nirvana, 1889, iunie 18, Caragiale spune: \u201eAcest Eminescu a suferit de multe, a suferit \u0219i de foame. Da, dar nu s-a \u00eencovoiat niciodat\u0103: era un om dintr-o bucat\u0103, \u0219i nu dintr-una care se g\u0103se\u0219te pe toate c\u0103r\u0103rile\u201d. So\u021bia mea este din satul lui Eminescu. Eminescu a fost un sf\u00e2nt prin ce a suferit. Eugen Simion a spus un mare adev\u0103r: \u201eNoi tr\u0103im ast\u0103zi o teribil\u0103 criz\u0103 identitar\u0103\u201d. Rom\u00e2nii nu mai vor s\u0103 fie rom\u00e2ni. Eminescu face parte din valorile Rom\u00e2niei \u0219i nu mai citim poezie de Eminescu. La steaua este scris\u0103 la balamuc. Care putea s\u0103 scrie o a\u0219a poezie care anun\u021ba teoria relativit\u0103\u021bii lui Einstein? 1883 a fost cel mai negru an din via\u021ba lui Eminescu: Veronica \u00eel p\u0103r\u0103se\u0219te, Maiorescu trece la liberari, este internat \u00een sanatoriul dr. \u0218u\u021bu. C\u00e2t tratament \u0219i c\u00e2t\u0103 minciun\u0103, nu o s\u0103 afl\u0103m niciodat\u0103. Greutatea creierului lui Eminescu a fost mai mare dec\u00e2t a lui Schiller. Continu\u0103m s\u0103 batem c\u00e2mpii, dar poezia lui a murit. Dac\u0103 vre\u021bi s\u0103-l \u00een\u021belege\u021bi pe Eminescu, s\u0103 citi\u021bi Od\u0103 \u00een metru antic. Adun\u0103 \u00een ea toat\u0103 suferin\u021ba lui\u201d. (Grigore Leaua)
\n Invitatul special, trubadurul Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, s-a \u00eentrecut pe sine cu muzic\u0103 pe versurile s\u0103rb\u0103toritului, cre\u00e2nd o atmosfer\u0103 deosebit de pl\u0103cut\u0103.
\n \u201e(Eminescu dor de infinit) Pe coperta unei psaltiri, Gheorghe Eminovici, c\u0103minarul, a notat \u00een t\u00e2mpla timpului: \u201eAst\u0103zi, 20 decembrie 1849, la ora patru \u0219i cincisprezece evropiene\u0219ti, s-a n\u0103scut fiul nostru Mihai\u201d. Cercet\u0103rile au condus, dup\u0103 alte m\u0103rturii scrise \u0219i corelarea calendarului iulian cu cel gregorian, la data de 15 ianuarie, dat\u0103 c\u00e2nd \u00eel serb\u0103m, anual, pe cel pe care putem s\u0103-l numim Domnul Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Despre Eminescu s-au scris tomuri \u00eentregi, biblioteci \u0219i nu numai \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Dup\u0103 at\u00e2ta cerneal\u0103 curs\u0103, e greu s\u0103 vii cu ceva nou c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 evi\u021bi c\u0103r\u0103rile b\u0103tute. (…) Alexandru Vlahu\u021b\u0103 m\u0103rturisea, cu am\u0103r\u0103ciune, \u00een Amintiri despre Eminescu: \u201e\u0218-acum, c\u00e2nd umbra marelui artist nu mai sup\u0103r\u0103 pe nimeni, organiza\u021bi comitete \u0219i chibzui\u021bi-v\u0103 ce podoabe s\u0103-i a\u0219terne\u021bi pe morm\u00e2nt. Peste voi \u0219i peste ironica voastr\u0103 generozitate, cad numai bine cele patru versuri m\u00e2ndre \u0219i dispre\u021buitoare ale poetului, luceaf\u0103r str\u0103lucitor \u0219i vecinic ca \u0219i Hiperion: Tr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00e2mt,\/ Norocul v\u0103 petrece;\/ Ci eu, \u00een lumea mea m\u0103 simt,\/ Nemuritor \u0219i rece\u201d. Ioan Slavici scria \u00een Amintiri despre Eminescu: \u201eD\u00e2ndu-mi azi seama ce eram eu, sunt acum patruzeci de ani c\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit la Viena, ce m\u0103 f\u0103cusem, sunt acum dou\u0103zeci \u0219i cinci de ani de c\u00e2nd ne-am desp\u0103r\u021bit, \u0219i ce-am ajuns azi, dup\u0103 o lucrare sufleteasc\u0103 st\u0103ruitoare, sunt cuprins de ad\u00e2nc\u0103 jale c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc ce-ar fi ajuns p\u00e2n\u0103 azi el, care le vedea toate cu ochi ageri, tr\u0103ia numai suflete\u0219te \u0219i mereu g\u00e2ndea, mereu studia, mereu se \u00een\u0103l\u021ba prin sine \u00eensu\u0219i. Pe acest om ajuns la des\u0103v\u00e2r\u0219ire l-am pierdut \u00eentr-\u00eensul \u0219i convingerea mea e c\u0103 din vina noastr\u0103 l-am pierdut. (…) \u201d (Vasile Ghinea)
\n \u201e(Daco-rom\u00e2nismul eminescian) Eminescu f\u0103r\u0103 de pereche.\/ N\u0103scut a fost pentru rom\u00e2ni,\/ Descoperind istoria cea veche\/ Venit\u0103 de la daci, de la str\u0103buni.\/\/ El a trasat hotar de referin\u021b\u0103\/ La tot ce-nseamn\u0103 rom\u00e2nesc,\/ Un slujitor al \u021b\u0103rii cu credin\u021b\u0103,\/ Rom\u00e2nii, azi, prin el tr\u0103iesc.\/\/ Plecat de mult \u00een alte lumi\/ Prin galaxiile cu stele,\/ El \u021bara-\u0219i vrea pe-nalte culmi,\/ \u0218i o vegheaz\u0103-n clipe grele. \u0218i dou\u0103 epigrame de sezon: (Obicei de Anul Nou) Multe s-au mai petrecut,\/ Nu-i acum ca alt\u0103dat\u0103.\/ Pleac\u0103 capra din Sascut\/ \u0218i vine\u2026 cu-n \u021bap la poart\u0103! (\u0218ampania \u0219i revelionul) Bate-un gong, apare \u201eZarea\u201d,\/ St\u0103 proptit\u0103 l\u00e2ng\u0103 un \u021boi!\/ L\u0103utarii cu c\u00e2ntarea,\/ Note \u00eenalte\u2026 pentru noi.\u201d (Dumitru Hangu)
\n \u201eNoi, cei care iubim cuv\u00e2ntul scris, citim poezie. Eminescu este un reper pentru toate genera\u021biile de scriitori. Faptul c\u0103 ziua lui Eminescu s-a ales Ziua Culturii rom\u00e2ne\u0219ti, este c\u0103 neamul rom\u00e2nesc nu l-a uitat Eminescu. Poezia lui Eminescu este colosal\u0103. Scrisoarea II are ca tem\u0103 destinul omului de geniu. Ceea ce facem noi ast\u0103zi, s\u0103 relief\u0103m personalitatea lui Eminescu, nu este at\u00e2t de simplu.\u201d (Aneta Pioar\u0103)
\n \u201e(Lui Eminescu) Amurgul trist \u00ee\u0219i leap\u0103d\u0103 durerea\/ \u0218i-apoi se stinge-n ceruri f\u0103r\u0103 glas\/ C\u00e2nd se preschimb\u0103 iar \u00een fiere mierea\/ Venit\u0103 din a timpului popas.\/\/ Potop de lacrimi \u00eemi apar \u00een drum\/ G\u00e2ndind la tine-al versului martir\/ Chiar Cronos a \u00eencremenit pe drum\/ Ne\u00eendr\u0103znind s\u0103 mearg\u0103 la turnir.\/\/ Cum s\u0103-\u021bi cinstim venirea ta pe lume?\/ Cu ce c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103 s\u0103 te sl\u0103vim?\/ Neputincioasele cuvinte nu pot spune\/ Cu ce cununi de biruin\u021b\u0103 s\u0103 te-mpodobim.\/\/ Pe cerul rom\u00e2nesc r\u0103sari etern Luceaf\u0103r\/ \u0218i raza ta ne \u00eenc\u0103lze\u0219te iar\/ Spun\u00e2ndu-ne c\u0103 n-a fost \u00een zadar\/ Jertfirea ta pe-al muzelor altar. Vreau s\u0103 eviden\u021biez un fapt, un caz: Corneliu M. Popescu, (16 mai 1958 \u2013 4 martie 1977) elev al Liceului \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d din Bucure\u0219ti pentru lucrarea Mihai Eminescu, Poems, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1978, a fost laureat al premiului Academiei RSR, primit post-mortem, (mort la cutremur), considerat de presa rom\u00e2nesc\u0103 un traduc\u0103tor de geniu al lui Eminescu.\u201d (Mihail Constantinescu)
\n \u201e(Rege al limbii rom\u00e2ne\u0219ti) Vreau \u0219i eu, un bo\u021b de hum\u0103,\/ S\u0103 \u00ee\u021bi p\u0103\u0219esc sfios pe urm\u0103.\/ Sub teiul elogios\/ Fascinant str\u0103lucind frumos.\/\/ Ca prin codrii de aram\u0103\/ \u00cen frumoasa zi de iarn\u0103,\/ Tu Luceaf\u0103r str\u0103luce\u0219ti\/ Rege al Limbii Rom\u00e2ne\u0219ti!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n \u201e(De ziua ta cea mare) Un suflet cum e-al meu, nu poate arunca\/ Uitarea peste scrierile tale.\/ Pe-un piedestal s\u0103 te-ncunun a\u0219 vrea,\/ Cu flori de dor, de ziua ta cea mare.\/\/ Str\u0103ba\u021bi prin vers cu stele\u2013n loc de lacrimi,\/ Tu Soare-al nostru, Soare str\u0103mo\u0219esc,\/ Prin tine-am descifrat a noastre datini\/ \u0218i \u201edorul\u201d t\u0103u e \u201edorul str\u0103mo\u0219esc.\u201d (Mioara Zaharia)
\n \u201e(Domnului Eminescu) M\u0103rite Domn al nostru-ntru vecie,\/ M\u0103 plec \u00een fa\u021ba nemuririi tale!\/ Cum face azi, o-ntreag\u0103 Rom\u00e2nie,\/ Ce-\u0219i caut\u0103 prin lume, a sa cale!\/\/ ,,Trecut-au anii\u201d peste cet\u0103\u021bi eterne\/ Iar geniul t\u0103u ne-a dat un nume\/ ,,De-or trece anii\u201d, praful s-o a\u0219terne,\/ Dar vei r\u0103m\u00e2ne unicul \u00een lume…\/\/ ,,La steaua\u201d-\u021bi r\u0103s\u0103rit\u0103 printre-at\u00e2tea astre\/ Privim acum c\u00e2nd timpul nostru trece,\/ C\u0103ci ea abia acum luci vederii noastre,\/ Precum ,,Luceaf\u0103rul\u201d, nemuritor \u0219i rece…\/\/ ,,Din valurile vremii\u201d ie\u0219i-vor ca sirene,\/ Mul\u021bime de poe\u021bi ce-\u0219i caut\u0103 m\u0103rire\/ Sunt ,,Epigonii\u201d t\u0103i, pierdu\u021bi printre catrene\/ Ce \u00ee\u0219i ascund micimea sub falsa str\u0103lucire…\/\/ ,,Departe sunt de tine\u201d, oric\u00e2t ar \u00eencerca\/ S\u0103 \u00ee\u021bi ating\u0103 geniul, m\u0103car cu o privire,\/ ,,Junii corup\u021bi\u201d nu se putea-vor ridica\/ Vreodat\u0103, la \u00een\u0103l\u021bimea-\u021bi versului sub\u021bire.\/\/ ,,\u0218i dac\u0103\u201d totu\u0219i, veni-vei vreodat\u0103 \u00eenapoi\/ Din cercu-\u021bi str\u00e2mt, imens t\u0103r\u00e2m celest\/ O s\u0103 g\u0103se\u0219ti ce-a mai r\u0103mas din noi,\/ Doar praful, pulberea \u0219i-apoi…,,Mortua est\u201d!\/\/ ,,Cu m\u00e2ine zilele-\u021bi adaogi\u201d peste infinit\/ Iar noi, ne vom petrece vie\u021bile efemere\/ G\u00e2ndind mereu la timpul \u00eenc\u0103 netr\u0103it\/ \u0218i cum ar fi de-ar fi o ,,Revedere\u201d…\/\/ Te-om a\u0219tepta s\u0103 vii ,,Pe-aceea\u0219i ulicioar\u0103\u201d\/ C\u00e2nd ,,Se bate miezul nop\u021bii\u201d dintr-un ceas\/ S\u0103 treci ,,Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u021b\u201d, a c\u00e2ta oar\u0103?\/,,De ce nu-mi vii?\u201d, e\u0219ti tot ce ne-ai r\u0103mas!\/\/ ,,Las\u0103-\u021bi lumea\u201d ta \u0219i mai coboar\u0103 o dat\u0103\/ \u0218i s\u0103 ne luminezi, asta-i ,,Dorin\u021ba\u201d noastr\u0103,\/ O ,,Doin\u0103\u201d s\u0103 ne spui cum o f\u0103ceai odat\u0103\/ S\u0103 fii din nou frumoasa ,,Floare albastr\u0103\u201d!\/\/ Fii ,,F\u0103t-Frumos din tei\u201d a\u0219a cum te \u0219tiam,\/ ,,\u00cenger de paz\u0103\u201d al unui biet \u0219i drag popor,\/ S\u0103 ne mai spui ,,Fiind b\u0103iet p\u0103duri cutreieram\u201d\/ Sau s\u0103 ne pl\u00e2ngi ,,Mai am un singur dor\u201d…\/\/ Noi nu \u021bi-am spus ,,Adio\u201d, te a\u0219tept\u0103m, Poete!\/ Pe-aceste triste vremuri de ,,Singur\u0103tate\u201d\/ E\u0219ti singurul ,,POET\u201d al na\u021biunii desuete\/ De-aici \u0219i de oriunde ,,Din str\u0103in\u0103tate\u201d…\u201d (Viorel Dodan)
\n Un alt eveniment, de data aceasta editorial, a fost realizat de dna Safta Leaut\u0103, un pronun\u021bat spirit de observa\u021bie, epigramista din com. Boldu, lanseaz\u0103, \u00een acest cadru festiv, cartea D-sale, Scorpion \u00een epigram\u0103, Ed. Rafet, 2018.
\n \u201eSunt un om simplu, de la \u021bar\u0103, dar Dumnezeu m-a \u00eenzestrat cu un talent: sunt scorpion \u00een epigram\u0103, un fel de critic al defectelor omene\u0219ti. Epigramele mele sunt luate din via\u021ba cotidian\u0103. Am vrut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ceva frumos \u00een urma mea.\u201d (Safta Leaut\u0103)
\n \u201e\u00cen primul r\u00e2nd o felicit pe dna Safta Leaut\u0103 pentru cartea pe care o lanseaz\u0103 ast\u0103zi, Scorpion \u00een epigram\u0103 \u0219i pe dl Manea Aghean\u0103 care, ast\u0103zi, ne-a \u00eenseninat ziua cu muzica lui. Coperta este frumoas\u0103, titlul incitant. Este o fidel\u0103 membr\u0103 a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Epigramele dnei Safta Leaut\u0103 mi-au pl\u0103cut. \u0218tie s\u0103 culeag\u0103 temele \u0219i s\u0103 le transforme \u00een epigrame. Cele trei condi\u021bii ale epigramei: ritm, rim\u0103 \u0219i poant\u0103 sunt respectate \u0219i de aceea o felicit \u00eenc\u0103 o dat\u0103. Nu este chiar u\u0219or s\u0103 spun\u0103 \u00een patru versuri mult.\u201d (Matinc\u0103 Costea)
\n \u201e(Doamnei colege Safta Leaut\u0103, autoarea vol. Scorpion \u00een epigram\u0103) Fiindc\u0103 ast\u0103zi avem bafta\/ S-o citim pe doamna Safta,\/ Totu\u0219i o privim cu team\u0103,\/ Scorpion \u00een epigram\u0103!\u201d (Mihail Constantinescu)
\n \u201e Mul\u021bumesc celor care au vorbit at\u00e2t de frumos despre s\u0103rb\u0103toarea poetului Mihai Eminescu, Fa\u021b\u0103 de dna Leaut\u0103 am un sentiment deosebit, am \u00eencurajat-o s\u0103 scrie. Are o epigram\u0103, cu venin \u00een coad\u0103 pentru \u00eendreptare. Acest lucru ajut\u0103. \u00ce\u021bi dai seama citind, dac\u0103 te \u00eencadrezi sau nu \u00een epigram\u0103. O felicit \u0219i o rog s\u0103 scrie \u00een continuare.\u201d (Valeria Popa)
\n \u201eAutoarea c\u0103r\u021bii Scorpion \u00een epigram\u0103 s-a dovedit a fi un fin observator al vie\u021bii sociale, g\u0103se\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103 umorul \u00een via\u021ba de zi cu zi, creeaz\u0103 cu u\u0219urin\u021b\u0103 versuri cu un con\u021binut moral, g\u0103sind sfera de inspira\u021bie at\u00eet \u00een mediul urban c\u00e2t \u0219i \u00een cel rural. A\u0219a cum a afirmat, \u00een compara\u021bie cu al\u021bii, are talentul d-ei, propriu, ceea ce confer\u0103 originalitate \u0219i valoare artistic\u0103 epigramelor. O felicit, d-ei are condeiul la purt\u0103tor! \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu Eminescu, am fost de acord cu dizerta\u021bia dlui Grigore Leaua\u201d. (Stela Milo\u0219)
\n \u200b\u201e(Doamnei Safta Leaut\u0103) Cu talent \u0219i m\u0103istrie\/ Doamna Safta iar ne scrie!\/ Ca un scorpion \u00een\u021beap\u0103\/ Pe to\u021bi cu venin \u00een coad\u0103!\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n \u200b\u201e(…) Fratele mai mic a Luceaf\u0103rului Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Matei Eminovici, a st\u0103lucit \u0219i el, dar \u00een alt domeniu. S-a n\u0103scut la 20 nov. 1856 la Ipote\u0219ti, a urmat cursurile \u0219colii primare la Ipote\u0219ti, iar gimnaziul \u00een Boto\u0219ani. Se \u00eenscrie la LiceulMilitar din Ia\u0219i pe care \u00eel absolv\u0103 \u00een 1870 \u0219i se \u00eenscrie la Institutul Politehnic din Praga, dar mijloacele financiare ale familiei \u00eel oblig\u0103 s\u0103 renun\u021be din primul an. Cariera militar\u0103 \u00eel atrage \u0219i \u00een 1871 se \u00eenscrie la \u0218coala de Ofi\u021beri Ia\u0219i. \u00cen 1873 este avansat sublocotenent; \u00een anul 1879 devine locotenent, dup\u0103 6 ani \u00eel afl\u0103m c\u0103pitan. \u00cen anul 1892 \u00ee\u0219i ia numele de Eminescu, dup\u0103 modelul fratelui s\u0103u. \u00cen 1912 este avansat maior. Ofi\u021berul Matei Eminescu a activat \u00een garnizoanele R\u00e2mnicu S\u0103rat, Br\u0103ila, Mizil \u0219i Gala\u021bi. \u00cen municipiul nostru a fost repartizat la Regimentul 9 Doroban\u021bi, cazarma de l\u00e2ng\u0103 Castelul de Ap\u0103, cu func\u021bia de cdt de companie. Cu compania pe care o comanda a paticipat \u00een 1877 la R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103, lupt\u00e2nd la Plevna, Grivi\u021ba \u0219i Sm\u00e2rdan. Pentru eroismul dovedit \u00een lupte a fost decorat cu \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u0219i \u201eVirtutea Militar\u0103\u201d de Regele Carol I \u0219i medalia \u201eCavaler al Ordinului Imperiului Rusesc, Crucea de Aur cu Spade \u201eSf.Stanislav\u201d de c\u0103tre \u021barul Rusiei. (…) Matei Eminescu este singurul dintre fra\u021bii lui Eminescu, care a avut urma\u0219i: 12 copii din cele trei c\u0103s\u0103torii. A murit \u00een ziua de 12 dec. 1929 la Bistri\u021ba.\u201d (Mihai Doina)
\n \u200b\u201eDespre Eminescu s-au spus multe \u0219i bune, \u0219i rele, cert este c\u0103 mo\u0219tenim o limb\u0103 literar\u0103 frumoas\u0103, la care \u0219i-a adus \u00een mare parte contribu\u021bia \u0219i iar\u0103\u0219i cert este, iubirea va d\u0103inui c\u00e2t oamenii sunt pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i Eminescu va fi iubit \u00eentotdeauna. Ne face pl\u0103cere s\u0103 constat\u0103m c\u0103 sunt studen\u021bi apar\u021bin\u00e2nd altor na\u021biuni care vin \u00een \u021bara noastr\u0103 s\u0103 studieze limba rom\u00e2n\u0103, pentru a studia \u00een original pe Eminescu. Despre cartea dnei Leaut\u0103 vreau s\u0103 spun c\u0103 reflect\u0103 bunul sim\u021b, spiritul de observa\u021bie ascu\u021bit \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 a omului din popor. Este foarte actual\u0103 pentru c\u0103 atac\u0103 prin epigram\u0103 at\u00e2t moravurile oamenilor c\u00e2t \u0219i tarele societ\u0103\u021bii. O felicit \u0219i-i doresc s\u0103n\u0103tate s\u0103 mai poat\u0103 scrie!\u201d (Georgeta Iuga)
\n \u201eFiind prima \u00eent\u00e2lnire de anul acesta, urez tuturor la mul\u021bi ani, cu s\u0103n\u0103tate \u0219i un an mai bun! Actul crea\u021biei dnei Safta Leaut\u0103 implic\u0103 pl\u0103cere, pl\u0103cerea de a ne l\u0103sa ceea ce nu to\u021bi vedem cu ochii min\u021bii. Dna Leaut\u0103 nu caut\u0103 subiecte, subiectele vin la d\u00e2nsa. \u00cei mul\u021bumesc, o felicit \u0219i \u00eei doresc s\u0103n\u0103tate s\u0103 mai scrie! Despre Eminescu se poate vorbi mult. Nu mai suntem at\u00e2t de na\u021bionali, din cauza politicului.\u201d (Costic\u0103 D\u00eerstaru)
\n \u200b\u201e\u00cencep cu o urare de An Nou. S\u0103 ne vedem s\u0103n\u0103to\u0219i! Pe dl Matinc\u0103 \u00eel felicit pentru tot ce reprezint\u0103 pentru Cenaclul Alexandru Sihleanu \u0219i \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 pe dl Aghean\u0103, sarea \u0219i piperul, care vine de la Boldu s\u0103 ne \u00eenc\u00e2nte cu muzica lui. M\u0103 raportez la ce a spus dl Leaua. Consider c\u0103 ceea ce i s-a \u00eent\u00e2mplat, \u021bin\u00e2nd cont de toate teoriile despre via\u021ba \u0219i moartea lui Eminescu, ne face s\u0103 credem c\u0103 nu numai \u00een vremurile de ast\u0103zi nu ne apreciem valorile, ci vine din negura istoriei. To\u021bi detractorii din timpul vie\u021bii au ajuns s\u0103-l declare pentru posteritate geniul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Suntem din ce \u00een ce mai pu\u021bini cei care iubesc rom\u00e2nismul \u0219i ne reg\u0103sim originile. Eu consider c\u0103 to\u021bi care suntem aici \u0219i avem leg\u0103turi mai puternice sau mai pu\u021bin puternice cu literatura, conteaz\u0103 talentul. O felicit! Am citit \u0219i m-am amuzat, \u0219i doresc s\u0103 mai vedem numele d-ei \u00een continuare pe c\u0103r\u021bi.\u201d (Viorel Dodan)
\n \u200bUltimul cuv\u00e2nt l-a avut muzica invitatului special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa. S\u0103-l \u021bin\u0103 Dumnezeu s\u0103n\u0103tos, s\u0103 ne mai poat\u0103 \u00eenc\u00e2nta prin c\u00e2ntecul s\u0103u mul\u021bi ani! \u200b
\n \u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Aneta Pioar\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EMINESCU, C\u00c2NTEC DE DOR S\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 ianuarie \u00een \u201eajunul\u201d Zilei Culturii Na\u0163ionale \u015fi a \u00eemplinirii na\u015fterii ultimului romantic al Europei,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7,1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7550"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7550"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7550\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7551,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7550\/revisions\/7551"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7550"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7550"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7550"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}