{"id":7448,"date":"2018-12-14T01:43:28","date_gmt":"2018-12-13T22:43:28","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7448"},"modified":"2019-02-18T17:13:55","modified_gmt":"2019-02-18T14:13:55","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-1-decembrie-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7448","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 1 Decembrie 2018"},"content":{"rendered":"

\"\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 1 Decembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat, la cafeaua literar\u0103, \u00een ziua pr\u0103znuirii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103, \u201eTr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia\u201d, versuri Ion Nicolescu, muzic\u0103 Nicu Alifantis, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i… alte c\u00e2teva c\u00e2ntece patriotice, \u0219i… aplauze pentru prezen\u021ba \u0219i presta\u021bia trubadurului Manea Aghean\u0103, care a f\u0103cut eforturi deosebite pentru a fi al\u0103turi e noi \u00een aceast\u0103 zi sf\u00e2nt\u0103 pentru poporul rom\u00e2n. Prezen\u021ba \u0219i c\u00e2ntecele lui au \u00eensufle\u021bit atmosfera. Dumnezeu s\u0103-l ocroteasc\u0103 pentru a ne bucura de prezen\u021ba lui!
\n Au contribuit la realizarea festiv\u0103 a \u0219edin\u021bei:
\n Matinc\u0103 Costea, cu un moment de divertisment pe dou\u0103 monologuri: \u201eFotbalul este de vin\u0103\u201d \u0219i \u201ePovestea unui pui\u201d, semnate Matinc\u0103 Costea, un pamflet culegere, \u201e\u021aara noastr\u0103\u201d \u0219i a recitat dou\u0103 poezii: Hora Unirii de Victor Tulbure \u0219i \u00cenal\u021b\u0103-te frumoas\u0103 \u021bar\u0103, crea\u021bie proprie: \u201ePe plaiul rom\u00e2nesc domne\u0219te c\u00e2ntul\/ N\u0103scut \u00een minunata prim\u0103var\u0103, C\u0103 an de an noi \u021bi-am schimbat ve\u0219m\u00e2ntul,\/ \u00cenal\u021b\u0103-te frumoas\u0103 \u021bar\u0103!\/\/ Din v\u00e2rf de Caraiman la \u021b\u0103rmul m\u0103rii, \u021ai-am sem\u0103nat \u00een glia legendar\u0103\/ Cet\u0103\u021bi ce str\u0103lucesc \u00een largul z\u0103rii,\/ \u00cenal\u021b\u0103-te frumoas\u0103 \u021bar\u0103!\u201d
\n Vasile Ghinea a recitat Doina de Mihai Eminescu: \u201eDe la Nistru p\u00e2n’ Tisa\/ Tot rom\u00e2nul pl\u00e2nsu-mi-s-a…” A prezentat \u0219i o culegere de glume de la \u201eRadio Erevan, care au r\u0103mas la fel de populare \u0219i \u00een prezent. Ex: \u201eUn ascult\u0103tor \u00eentreab\u0103 la Radio Erevan: Ce ar trebui s\u0103 facem mai \u00eent\u00e2i dac\u0103 brusc sim\u021bim dorin\u021ba de a munci? Radio Erevan r\u0103spunde: Doar odihni\u021bi-v\u0103 un pic pe canapea. Va trece.” ,,Un ascult\u0103tor \u00eentreab\u0103 la Radio Erevan: Este posibil s\u0103 construim socialismul \u00een Elve\u021bia? Radio Erevan r\u0103spunde: Da, dar de ce, ne-au f\u0103cut elve\u021bienii ceva r\u0103u?” ,,Un ascult\u0103tor \u00eentreab\u0103 la Radio Erevan: Care este durata zilei de lucru \u00eentr-o \u021bar\u0103 socialist\u0103? Radio Erevan r\u0103spunde: Desigur, este o zi de munc\u0103 de opt ore:de la opt a.m. la opt p.m.\u201d
\n Dumitru Hangu: Centenarul Marii Uniri (1918-2018) Mari personalit\u0103\u021bi \u2013 1 Decembrie 2018
\n\u00cen ziarul Timpul din 1878, Mihai Eminescu depl\u00e2ngea soarta tragic\u0103 a basarabenilor ocupa\u021bi de c\u0103tre imperiul rusesc: \u201eAdministra\u021bia, biserica \u0219i \u0219coala sunt cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire ruse\u0219ti, \u00eenc\u00e2t este oprit a c\u00e2nta \u00een ziua de Pa\u0219ti Hristos a \u00cenviat! \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Nimic \u00een limba rom\u00e2neasc\u0103 nu se poate scrie… ba oamenii de condi\u021bie se feresc a vorbi \u00een cas\u0103 rom\u00e2ne\u0219te, pentru ca nu cumva o slug\u0103 s\u0103 nu-i denun\u021be. Biserica Ortodox\u0103 : Maica neamului nostru str\u0103mo\u0219esc (Mihai Eminescu). Limba rom\u00e2n\u0103 este Patria mea (Nichita St\u0103nescu). Sufla\u021bi colbul de pe cronici \u0219i face\u021bi s\u0103 renasc\u0103 virtu\u021bile b\u0103tr\u00e2nilor de atunci \u00een sufletele tinerilor de azi. (Alexandru Vlahu\u021b\u0103) Acesta scria \u00een ziarul Rom\u00e2nul nr.31\/1918 urm\u0103toarele cuvinte: G\u00e2ndul m\u0103 duce pe cel mai \u00eenalt v\u00e2rf al Carpa\u021bilor no\u0219tri \u2013 \u00eemi fac ochii roat\u0103 \u0219i toate podoabele \u021b\u0103rii mele se dezvelesc \u00eentr-o lumin\u0103 de vis, toat\u0103 m\u00e2ndria Doinei \u2013 \u021bara, din \u021b\u0103rile Tisei p\u00e2n\u0103 la Marea cea Mare, iat-o \u00eentreag\u0103 \u0219i l\u0103murit\u0103… Poate c\u0103 niciodat\u0103 n-a \u00eenc\u0103put at\u00e2ta fericire \u00een hotarele \u021b\u0103rii ce s-a chemat c\u00e2ndva Dacia Felix. Preotul poet Alexei Mateevici (1888 \u2013 1917) din Basarabia considera limba rom\u00e2n\u0103 ca fiind cea mai mare comoar\u0103. Limba noastr\u0103 (imn) Limba noastr\u0103-i o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,\/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103\/\/ Limba noastr\u0103-i foc, ce arde\/ \u00centr-un neam, ce f\u0103r\u0103 veste\/ S-a trezit din somn de moarte,\/ Ca viteazul din poveste.\/\/ Limba noastr\u0103-i frunz\u0103 verde,\/ Zbuciumul din codrii ve\u0219nici,\/ Nistrul lin, ce-n valuri pierde\/ Al luceferilor sfe\u0219nici.\/ Limba noastr\u0103-i limb\u0103 sf\u00e2nt\u0103,\/ Limba vechilor cazanii,\/ Care-o pl\u00e2ng \u0219i care-o c\u00e2nt\u0103\/ Pe la vatra lor \u021b\u0103ranii\/\/ R\u0103s\u0103ri-va o comoar\u0103\/ \u00cen ad\u00e2ncuri \u00eenfundat\u0103,\/ Un \u0219irag de piatr\u0103 rar\u0103\/ Pe mo\u0219ie rev\u0103rsat\u0103. Miron Cristea, episcopul ortodox de Caransebe\u0219, devenit \u00een anul 1925 primul patriarh al Rom\u00e2niei, considerat Patriarhul Marii Uniri, la 1 Decembrie 1918, de la tribuna Adun\u0103rii Na\u021bionale spunea cu t\u0103rie: Unirea cu scumpa noastr\u0103 Rom\u00e2nie… simt ast\u0103zi prin glasul nostru unanim c\u0103 vom deschide larg, pentru totdeauna, por\u021bile Carpa\u021bilor, ca s\u0103 poat\u0103 pulsa prin arterele lor cea mai cald\u0103 via\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. La finalul discursului, episcopul a \u00eencheiat \u00een trei cuvinte: P\u00e2n\u0103 la Tisa! Amin. La \u00eenf\u0103ptuirea mare\u021bului act de la 1 Decembrie 1918, un rol important l-a avut \u0219i episcopul greco-catolic Iuliu Hosu. \u00cendemnat de Iuliu Maniu el a aderat la mi\u0219carea na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania. El a dat citire Proclama\u021biei de Unire a Transilvaniei cu Patria Mam\u0103 Rom\u00e2nia. Biroul de lucru al Adun\u0103rii Na\u021bionale a avut trei pre\u0219edin\u021bi, doi erau episcopi: Ioan Papp al Aradului \u0219i Demetriu Radu al Oradei. Al treilea octogenarul Gheorghe Pop de B\u0103se\u0219ti \u0219i-a \u00eencheiat discursul cu rug\u0103ciunea: Acum sloboze\u0219te pe robul t\u0103u, St\u0103p\u00e2ne… c\u0103 v\u0103zur\u0103 ochii mei m\u00e2ntuirea. De acum pot muri fericit, c\u0103ci am v\u0103zut marele ideal al Unirii \u00eemplinit. Primul raport a fost citit de c\u0103tre Vasile Goldi\u0219, care a prezentat Declara\u021bia de Unire a Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. \u00centr-un discurs rostit de Nicolae Titulescu la 4 mai 1915, c\u00e2nd toat\u0103 lumea se preg\u0103tea pentru marele r\u0103zboi mondial, ilustrul diplomat a afirmat urm\u0103toarele: Din \u00eemprejur\u0103rile de azi, Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 ias\u0103 \u00eentreag\u0103 \u0219i mare. Rom\u00e2nia nu poate fi \u00eentreag\u0103 f\u0103r\u0103 Ardeal. Rom\u00e2nia nu poate fi mare f\u0103r\u0103 jertf\u0103. Ardealul e leag\u0103nul care i-a ocrotit copil\u0103ria, e \u0219coala care i-a f\u0103urit neamul, e farmecul care i-a sus\u021binut via\u021ba. 27 martie\/ 9 aprilie 1918, dup\u0103 anun\u021barea rezultatului votului din Sfatul \u021a\u0103rii, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei solemne pentru unirea Basarabiei cu \u021aara Mam\u0103 Rom\u00e2nia, de c\u0103tre Ion Incule\u021b, pre\u0219edintele Sfatului \u021a\u0103rii, Alexandru Marghiloman, primul ministru al Rom\u00e2niei, invitat la tribun\u0103 a declarat: \u00cen numele poporului rom\u00e2n \u0219i al Regelui Ferdinand I, iau act de Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia, de aici \u00een veci \u0219i \u00een veci! Tr\u0103ias\u0103 Rom\u00e2nia Mare! 24 august\/ 6 sept 1918, se creeaz\u0103 la Paris Consiliul Na\u021bional Rom\u00e2n Provizoriu, care pe 20 sept\/ 3 oct 1918 a proclamat formarea Consiliului Na\u021bional al Unit\u0103\u021bii Rom\u00e2ne, organ reprezentativ, av\u00e2ndu-i \u00een conducere pe Tache Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu \u0219i Ioan Th. Florescu. Ion I.C. Br\u0103tianu (1864 \u2013 1927) \u00een calitate de prim-ministru, dup\u0103 moartea Regelui Carol I, 27 sept. 1914, s-a implicat foarte mult \u00een politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei, devenind figura central\u0103 a vie\u021bii politice. A condus delega\u021bia rom\u00e2n\u0103 la Conferin\u021ba de Pace de la Versailles. Prin diploma\u021bia care-l caracteriza, a militat \u00een fa\u021ba Puterilor Centrale pentru re\u00eentregirea teritoriului Rom\u00e2niei Mari. A fost prezent \u00een toate demersurile Marii Uniri. Mari personalit\u0103\u021bi ce \u0219i-au adus aportul la \u00eenf\u0103ptuirea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918: Vasile Stoica la 22 iunie\/ 5 iulie 1918 \u00eenfiin\u021beaz\u0103 la Washington Liga Na\u021bional\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Vasile Goldi\u0219 a f\u0103cut parte din Partidul Na\u021bional Rom\u00e2n, organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. A rostit cuv\u00e2ntarea solemn\u0103 la 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Na\u021bional\u0103, \u00een Sala Casinei Militare de la Alba Iulia, \u00een prezen\u021ba a 1228 de delega\u021bi (deputa\u021bi) ale\u0219i. Iuliu Maniu un sus\u021bin\u0103tor important a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia. Tache Ionescu, supranumit Gura de aur a politicii rom\u00e2ne\u0219ti. Ion Pelivan, \u00eempreun\u0103 cu C. Stere, a fondat primul ziar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Basarabia. Iancu Flondor un erou al Unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia, a infiin\u021bat la Cern\u0103u\u021bi ziarul Dreptatea. Nicolae Iorga a spus: Cu ad\u00e2nc\u0103 recuno\u0219tin\u021b\u0103 mul\u021bumim omului \u00eentreg \u0219i ne\u00eenfricatului rom\u00e2n Iancu Flondor. Ion Nistor n\u0103scut la 4 august 1876 \u00een satul Bivol\u0103rie de l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Putna, istoric, a redactat actul Unirii Bucovinei cu Rom\u00e2nia. Episcopul Ioan Ignatie Papp, pentru el anul 1918 a fost un an de pururi glorie. \u0218i c\u00e2teva epigrame: (Centenarul Marii Uniri) Centenarul a tecut,\/ Noi privim spre viitor,\/ Pacea-i sabie \u0219i scut,\/ Pentr-un stat… nemuritor! (Geopolitic\u0103) Guvernan\u021bii nu \u0219tiu bine,\/ Sigur, lor nu li s-a spus!\/ Noi fiind un stat \u00een sine,\/ R\u0103s\u0103ritul … \u00eei apus. (Lips\u0103 de succesiune) S-a f\u0103cut Marea Unire\/ De mari b\u0103rba\u021bi ce-au fost frunta\u0219i,\/ Dar s-a stins a lor m\u0103rire,\/ C\u0103 n-au l\u0103sat \u00een loc urma\u0219i. (Speran\u021be \u00een centenar) Centenarul nu ne scap\u0103\/ \u0218i nici marii patrio\u021bi.\/ Ho\u021bii team\u0103 aveau de \u021beap\u0103,\/ Acum \u021beapa-i… pentru to\u021bi. (Atitudine \u00een ziua centenarului) Azi rom\u00e2nii cu m\u00e2ndrie,\/ \u00ce\u0219i amintesc de centenar\/ \u0218i mai dau o b\u0103t\u0103lie\/ La iarb\u0103 verde, la gr\u0103tar!\u201d
\nTrubadurul Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, a \u00eensufle\u021bit atmosfera cu c\u00e2ntece patriotice, \u00een aceast\u0103 zi cu dubl\u0103 aniversare.
\n \u200bValeria Popa: (A\u0219 putea) Nu-s poet\u0103 consacrat\u0103,\/ \u00cens\u0103 printre cei de r\u00e2nd,\/ Am o inim\u0103 curat\u0103,\/ Fapte mari eu port \u00een g\u00e2nd.\/\/ Nu-s poet\u0103 consacrat\u0103,\/ Dar \u00een cugetu-mi \u0219i-n fire,\/ Port iubire adev\u0103rat\u0103.\/ Duc cu mine a mea menire,\/ De rom\u00e2nc\u0103 \u0219i de fiic\u0103\/ Iubitoare a Rom\u00e2niei.\/\/ \u0218i-a\u0219 putea la o adic\u0103,\/ Fiindc\u0103 \u021bara-mi este glie,\/ S\u0103 consider c\u0103 sunt stea.\/ Sunt purpura luminoas\u0103\/ Ce cuprinde \u021bara mea.\/\/ Sunt lumin\u0103 din lumin\u0103\/ \u021a\u0103rii mele pe p\u0103m\u00e2nt.\/ Sunt fiic\u0103 a Rom\u00e2niei\/ \u0218i-a p\u0103m\u00e2ntului ei sf\u00e2nt.\u201d
\n Mihail Constantinescu: \u201eVolumele R\u0103zboiul nostru \u00een note zilnice, vol I (1914-1916), vol II (1916-1917) \u0219i vol III (1917-1918) surprind entuziasmul lui Nicolae Iorga \u00een fa\u021ba eroismului osta\u0219ilor no\u0219tri \u00een luptele din 1917 de pe frontul din Moldova, precum \u0219i \u00een fa\u021ba istoricului act al Marii Uniri din 1918, act pecetluit prin hot\u0103r\u00e2rile plebiscitare de la Alba Iulia. ,,\u00cen cetatea ta po\u021bi fi ucis, dar nu \u00eenvins.’ (Nicolae Iorga) \u0218i din acest punct de vedere Vrancea era un cuib de c\u00e2ntece, un izvor de legende, pentru c\u0103 satele erau at\u00e2t de \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een trecutul \u021b\u0103rii \u021besut din aceste legende. ,,La \u00eenceput \u021bara noastr\u0103 a fost o \u021bar\u0103 de sate” (Geo Bogza). Fiecare venit dintr-un sat. Avem \u00een minte eroicul Voievod Mihai Viteazul, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti prin mo\u0219tenire, al Moldovei prin izgonirea unui nemernic, al Transilvaniei prin sabie. Dac\u0103 ne raport\u0103m la Miron Costin, cu De neamul moldovenilor, ,,… hotarele Daciei despre r\u0103s\u0103rit este Nistrul, iar despre Amiaz\u0103zi Marea Neagr\u0103 \u0219i Dun\u0103rea, despre Apus Panonia, iar spre Miaz\u0103noapte Moravia \u0219i Podolia \u00een Cr\u0103iea Le\u0219easc\u0103.” O sam\u0103 de istorici dau \u0219i Podolia, \u0219i c\u00e2mpia peste Nistru. La mul\u021bi ani, Rom\u00e2nia Mare!\u201d
\n Nicolae Constantinescu: \u201e(Unire) Steaguri,\/ Futur\u00e2nd,\/ Unire e scris\/ Pe o fil\u0103 de carte.\/ \u00cen hor\u0103,\/ Ne d\u0103m m\u00e2na\/ C\u00e2nt\u00e2nd:\/ Unire lui Cuza!\/ Unire s\u0103 fie!\u201d
\n Aneta Pioar\u0103, \u00een costum popular: \u201eTr\u0103im azi, o zi mare, \u00een\u0103l\u021b\u0103toare \u2013 o sut\u0103 de ani de la \u00eenf\u0103ptuirea visului de veacuri a rom\u00e2nilor \u0219i anume Marea Unire. Deoarece antivorbitorii au punctat momentele, c\u00e2nd \u0219i cum s-a reu\u0219it acest mare act istoric \u0219i ce personalit\u0103\u021bi de seam\u0103 \u0219i-au adus aportul la \u00eenf\u0103ptuirea acestui vis, eu voi completa momentul de s\u0103rb\u0103toare cu lecturarea unei poezii dedicate Marii Uniri \u0219i dou\u0103 c\u00e2ntece patriotice care marcheaz\u0103 aceast\u0103 zi: \u201e(Imnul Unirii) S\u0103 ne unim din nou cu to\u021bii,\/ S\u0103 ne-fr\u0103\u021bim cu fra\u021bii \u0219i nepo\u021bii.\/ Rom\u00e2nii nicic\u00e2nd n-au uitat\/ Poporul la Alba adunat.\/\/ S\u0103 desen\u0103m aceea\u0219i hart\u0103\/ \u0218i s\u0103 avem aceea\u0219i soart\u0103.\/ Rom\u00e2nii nicic\u00e2nd n-au uitat\/ Poporul la Alba adunat.\/\/ Avem cu to\u021bi un leg\u0103m\u00e2nt,\/ F\u0103cut cu str\u0103bunii din morm\u00e2nt.\/ Rom\u00e2nii nicic\u00e2nd n-au uitat\/ Poporul la Alba adunat.\/\/ S\u0103 \u0219tergem hotarul dintre fra\u021bi,\/ De du\u0219mani s\u0103 nu mai fim c\u0103lca\u021bi.\/ Rom\u00e2nii nicic\u00e2nd n-au uitat\/ Poporul la Alba adunat.\u201d ;
\n Mihai Doina: \u201eAzi este 1 Decembrie? Deci, este Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i \u00eenc\u0103 o s\u0103rb\u0103toare unicat: Centenarul Marii Uniri. \u021aara toat\u0103 este \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at\u0103, s\u0103rutat\u0103, l\u0103udat\u0103, periat\u0103. Romanii \u00ee\u0219i dau m\u00e2na \u0219i se prind \u00een hor\u0103, dup\u0103 datina str\u0103bun\u0103. \u021a\u0103rii \u00eei sunt iertate toate p\u0103catele (cu voie sau f\u0103r\u0103 voie), p\u0103cate f\u0103cute de ea sau de al\u021bii pentru ea. Ce bine era dac\u0103 1 Decembrie ar fi tot anul! Dar de m\u00e2ine \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103torul 1 Decembrie, Rom\u00e2nia este luat\u0103 la \u0219uturi, c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare, urechiat\u0103, v\u00e2ndut\u0103, etc. Rom\u00e2nii se pietruiesc \u00eentre ei. Suntem o \u021bar\u0103 de piatr\u0103, suntem un popor \u00eempietrit; suntem pietre vorbitoare (expresie auzit\u0103 la TV). \u00cen viitor vom deveni nisip, nisip mi\u0219c\u0103tor. Pietrele vor fi m\u0103cinate de ape, v\u00e2nturi, ar\u0219i\u021b\u0103 \u0219i ger. \u0218i atunci nu vom mai putea striga: Tr\u0103iasc\u0103 poporul rom\u00e2n! 1 Decembrie 1918 reprezint\u0103 prima zi a istoriei moderne a Rom\u00e2niei: deci, este Ziua festiv\u0103 aniversar\u0103 a sa. Noi cum o s\u0103rb\u0103torim? La Cenaclul Alexandru Sihleanu, muncind! La orice s\u0103rb\u0103toare este p\u0103cat s\u0103 muncim. Dar \u00een Rom\u00e2nia nu se mai munce\u0219te dec\u00e2t \u00een s\u0103rb\u0103tori. Marea Unire s-a realizat \u00een timpul domniei Regelui Ferdinand. Dar de el nu ne amintim… De ce? Pentru c\u0103 e rege! \u00cens\u0103 el a fost \u00een fruntea \u021b\u0103rii c\u00e2nd s-a creat m\u0103re\u021bul act istoric. Marea Unire, repet \u0219i accentuez, s-a des\u0103v\u00e2r\u0219it \u00een timpul domniei Regelui Ferdinand. Majestatea Sa a fost exclus din Casa de Hohenzollern pentru c\u0103 a condus Rom\u00e2nia, al\u0103turi Antanta (Fran\u021ba, Marea Britanie, Rusia \u0219i Italia) \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale de origine, Germania. Istoricii \u00eel numesc Ferdinand cel Loial sau Ferdinand \u00centregitorul. El, regele Ferdinand, emite decretul de unire a Transilvaniei cu vechea Rom\u00e2nie. \u0218edin\u021ba de azi a Cenaclului Alexandru Sihleanu o consider ca parte a ac\u021biunilor festive din R\u00e2mnicu S\u0103rat dedicat celor dou\u0103 istorice s\u0103rb\u0103tori. La mul\u021bi ani, dvs \u0219i celor dragi! La mul\u021bi ani Rom\u00e2nia!\u201d
\n Georgeta Iuga: \u201e(Acas\u0103 Rom\u00e2nia) G\u0103tit\u0103 e\u0219ti ca o mireasc\u0103\/ \u0218i pe p\u0103m\u00e2nt o dulce cas\u0103,\/ \u021aara mea de zei aleas\u0103,\/ M\u0103-nchin \u0219i \u00ee\u021bi s\u0103rut obrazul\/ \u0218i m\u00e2na \u021bi-o s\u0103rut, e cazul,\/ Patrie verde ca topazul\/ Istoria-\u021bi e sf\u00e2nt tezaur,\/ Din s\u00e2nge f\u0103urit-au laur\/ Rom\u00e2ni viteji, suflet de aur,\/ Ai cea mai mare bog\u0103\u021bie,\/ Rom\u00e2ni frumo\u0219i, iste\u021bi, se \u0219tie,\/ Harnici \u0219i buni, de omenie!\u201d
\n Ultimul cuv\u00e2nt l-a avut muzica patriotic\u0103. Invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara lui, s-a \u00eentrecut pe sine. Dumnezeu s\u0103-i dea s\u0103n\u0103tate!
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 decembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Georgeta Iuga. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

LA CEAS ANIVERSAR S\u00e2mb\u0103t\u0103, 1 Decembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat,<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7,1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7448"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7453,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7448\/revisions\/7453"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}