{"id":7232,"date":"2018-09-27T23:24:09","date_gmt":"2018-09-27T20:24:09","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7232"},"modified":"2018-09-27T23:25:16","modified_gmt":"2018-09-27T20:25:16","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-22-septembrie-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7232","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 22 Septembrie 2018"},"content":{"rendered":"

\"\"

POPORUL ALES, MOTIV DE MEDITA\u021aIE<\/p>\n

\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103 22 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat, din lips\u0103 invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, (probleme de s\u0103n\u0103tate), la cafeaua literar\u0103, cu un moment de divertisment, pentru \u00eembl\u00e2nzirea spiritelor, sus\u021binut de Matinc\u0103 Costea pe un monolog de Bogdan C\u0103u\u0219, \u201eFirul\u201d, un microcuplet de Matinc\u0103 Costea, \u201eLa R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een port\u201d \u0219i un monolog de Fred Firea, \u201eLa o policlinic\u0103\u201d.<\/p>\n

\u200bA urmat lectorul de serviciu, Grigore Leaua, cu dou\u0103 eseuri, Ierusalimul de pretutindeni \u0219i G\u00e2ndirea evreiasc\u0103 \u0219i cuvintele. Lectorul de ast\u0103zi s-a f\u0103cut cunoscut \u00een lumea literar\u0103 prin PAROUSIA SAU EROAREA DE A FI FERICIT, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2002, la Editura Rafet. Ce con\u021bine cartea? Tablete. \u00cen \u00eentregul ei cartea, cu o super diversitate tematic\u0103, acoperind spa\u021bii mari existen\u021biale, cu un stil concis, pamfletar, f\u0103r\u0103 un apel metaforic, este un eseu \u00eenchinat vie\u021bii. Ast\u0103zi, nu se dezminte \u0219i ne ofer\u0103 spre medita\u021bie o tem\u0103 \u201efierbinte\u201d. Redau, pentru conformitate, materialele lectorului de ast\u0103zi, Grigore Leaua: <\/p>\n

\u200b\u201e(Ierusalimul de pretutindeni) Tr\u0103im vremuri grele, mai grele dec\u00e2t ne-am fi \u00eenchipuit vreodat\u0103. Lipsa de cultur\u0103 gole\u0219te treptat vie\u021bile treptat vie\u021bile noastre de orice sens, \u00een timp ce din penumbr\u0103 se ivesc tot felul de fantasme ale trecutului, care de care mai blestemate. Una dintre ele: antisemitismul. Ura fa\u021b\u0103 de evrei se manifesta odinioar\u0103 pe spa\u021bii restr\u00e2nse, delimitate de ideologii otr\u0103vite, invidii bolnave sau credin\u021be str\u00e2mbe. Ast\u0103zi ea se propag\u0103 pe internet, prin intermediul acelora\u0219i min\u021bi minate de incultur\u0103 \u0219i prostie, de frustr\u0103ri ascunse \u0219i insufucien\u021be cronice. Ca s\u0103 ne vindec\u0103m de aceast\u0103 ur\u0103, de teribila boal\u0103 a antisemitismului, nu exist\u0103 dec\u00e2t un singur tratament: cunoa\u0219terea culturii poporului evreu, acest popor minunat, cunoscut \u00een toat\u0103 diaspora sa de mii de ani sub numele de poporul c\u0103r\u021bii. \u00cen lunga sa istorie, toate marile imperii ale lumii \u0219i-au dorit distrugerea acestui popor care \u00eentotdeauna s-a reg\u0103sit cel mai bine \u00een cultur\u0103. Or, orice mentalitate imperial\u0103 se simte amenin\u021bat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd tocmai de cei ce g\u00e2ndesc, de cei ce edific\u0103 spa\u021bii spirituale, precum evreii. Pentru c\u0103 nici un imperiu din lume nu a reu\u0219it niciodat\u0103, cu toate armele sale, s\u0103 cucereasc\u0103 o cetate spiritual\u0103. Ea se edific\u0103 numai \u00een mintea \u0219i sufletul omului. Mai \u00eent\u00e2i au \u00eencercat s\u0103-i distrug\u0103 pe evrei egiptenii, apoi babilonienii, pe urm\u0103 romanii care i-au \u00eempr\u0103\u0219tiat \u00een toat\u0103 lumea \u0219i au ras de pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului cel de-al doilea Templu al lui Irod cel Mare. Toate marile puteri europene, precum spaniolii \u0219i germanii lui Hitler, dar \u0219i popoarele mai mici, care-i imitau pe cei mari ca s\u0103 le intre \u00een gra\u021bii, i-au izgonit prin lume \u0219i au ucis milioane \u0219i milioane de evrei, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i din asta un titlu de glorie, jefuindu-i \u0219i arz\u00e2ndu-i pe ruguri sau \u00een blestematele cuptoare hitleriste. Ceea ce i-a ajutat pe evrei s\u0103 treac\u0103 prin toate aceste nenorociri a fost cartea Mi\u0219na (repetare), opera lui Rabi Iuda din secolele I-II, \u0219i care con\u021bine norme legale referitoare la agricultur\u0103, s\u0103rb\u0103tori, via\u021ba de familie, legea civil\u0103, prescrip\u021biile sacrificiale \u0219i dietetice, \u0219i cur\u0103\u021benia ritual\u0103. Cartea nu con\u021bine nimic despre Mesia sau Apocalips\u0103, ci numai acte de sanctificarea vie\u021bii \u0219i a omului care se s\u0103v\u00e2r\u0219eau numai potrivit legii. Timp de dou\u0103 mii de ani Mi\u0219na a fost pentru evrei reprezentarea spiritual\u0103 a Templului pierdut, pentru c\u0103 to\u021bi evreii din lume au tr\u0103it \u00een Diaspora ca un popor sf\u00e2nt \u00eentr-un spa\u021biu sacru, imit\u00e2nd sfin\u021benia lui Dumnezeu, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i astfel integritatea peste tot unde era risipit \u00een lume, desp\u0103r\u021bit astfel de restul omenirii. C\u00e2nd un mare g\u00e2nditor evreu, Jacob Neusner, \u00ee\u0219i pune \u00eentrebarea: ce poate face omul? Mi\u0219na r\u0103spunde: \u201eCa \u0219i Dumnezeu, omul poate pune lumea \u00een mi\u0219care. Dac\u0103 omul vrea ceva, nimic nu-i imposibil (…) Mi\u0219na evalueaz\u0103 condi\u021bia lui Israel: \u00eenvins \u0219i f\u0103r\u0103 sprijin \u0219i totu\u0219i \u00een P\u0103m\u00e2ntul lui; neputincios \u0219i totu\u0219i sf\u00e2nt; f\u0103r\u0103 o patrie \u0219i totu\u0219i desp\u0103r\u021bit de neamuri\u201d. Ast\u0103zi uimitorul, minunatul, extraordinarul popor evreu are o patrie: Israelul. Dup\u0103 dou\u0103 mii de ani de la distrugerea Templului, evreii din toat\u0103 lumea au venit acas\u0103, pe p\u0103m\u00e2nturile promise lor de Elohim, \u00een cetatea regelui David, Ierusalim-Yerushalaim (Ora\u0219ul p\u0103cii). Zbuciumul unei istorii \u00eens\u00e2ngerate \u00eei urm\u0103re\u0219te \u00eens\u0103 \u0219i azi, dar Elohim \u0219i-a \u00eentors \u00een sf\u00e2r\u0219it fa\u021ba c\u0103tre poporul s\u0103u ales \u0219i momentul izb\u0103virii este tot mai aproape. Ironia istoriei face ca salutul roman Ave Caesar s\u0103 fi pierit demult \u00een noaptea istoriei, iar \u00een locul lui s\u0103 se fi n\u0103scut, \u00een lumina binef\u0103c\u0103toare a Ierusalimului de azi, un nou salut: Ave Israel!\u201d. ;<\/p>\n

(G\u00e2ndirea evreiasc\u0103 \u0219i cuvintele) \u00cen Facerea, primul capitol din Vechiul Testament, se spune c\u0103 oamenii au primit cuvintele \u00eenaintea obiectelor pe care acestea le denumesc. A\u0219adar, cuvintele tr\u0103iesc independent de lucrurile pe care le numesc, au via\u021ba lor \u00een mintea omului, diferit\u0103 de existen\u021ba lucrurilor. Se ajunge, astfel, la situa\u021bia \u00een care, \u00een timp ce lucrurile \u00ee\u0219i tr\u0103iesc propria existen\u021b\u0103 obiectiv\u0103 \u0219i unic\u0103, cuvintele care denumesc lucrurile respective au o istorie diferit\u0103, generate de rela\u021bia dintre ele \u0219i de caracterul lor abstract. Lumea lucrurilor e moart\u0103, lumea cuvintelor e vie. Ceea ce este viu include \u0219i ceea ce este lipsit de via\u021b\u0103. Se ajunge, deci, la situa\u021bia \u00een care a tr\u0103i \u00eenseamn\u0103 a lua \u00een posesie \u0219i ceea ce nu are via\u021b\u0103. Obiectele tr\u0103iesc via\u021ba celui care le posed\u0103; c\u00e2nd un om pierde un obiect, el pierde ceva din propria vitalitate. Iat\u0103 de ce \u00een cartea sa, Evreii, lumea \u0219i banii, Jacques Attali observ\u0103 c\u0103 \u00een limba evreiasc\u0103 nu exist\u0103 verbul \u201ea avea\u201d ci cuv\u00e2ntul- yech li- care \u00eenseamn\u0103 \u201eacesta este al meu\u201d. Yech \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi\u201d \u0219i desemneaz\u0103 rela\u021bia \u201ecelui care este\u201d cu obiectele, ca \u0219i c\u00e2nd lucrurile care ne apar\u021bin ar fi o prelungire a propriei noastre fiin\u021be. Ele nu pot tr\u0103i separate de noi dec\u00e2t atunci c\u00e2nd nu apar\u021bin nim\u0103nui. Lucrurile care nu apar\u021bin unei fiin\u021be nu exist\u0103, nu au nicio valoare, pentru c\u0103 ele ar valora ceva dac\u0103 ar apar\u021bine cuiva. A\u0219a se ajunge la situa\u021bia \u00een care \u00een g\u00e2ndirea evreiasc\u0103 cuvintele nu exprim\u0103 doar tr\u0103irea uman\u0103, ci \u0219i rela\u021bia uman\u0103 cu lucrurile care ne \u00eenconjoar\u0103. Lumea devine un tot unic \u00een care omul \u00eenainteaz\u0103 \u00een timp, spre moarte, asemenea unui uria\u0219 purt\u00e2nd cu sine \u00eentregul univers \u00eenconjur\u0103tor \u2013 un spectacol al de\u0219ert\u0103ciunii umane, trec\u0103toare \u0219i sublime \u00een acela\u0219i timp.\u201d<\/p>\n

\u200b\u201eAceste materiale sunt foarte bine \u00eentocmite \u0219i ne-au incitat la studiu despre via\u021ba evreilor.\u201d (Ana Sterescu)<\/p>\n

\u200b\u201eLectura oferit\u0103 de dl Grigore Leaua consider c\u0103 este o lucrare cu mult\u0103 maturitate \u0219i ca atare, cu valoare literar\u0103.\u201d (Matinc\u0103 Costea)<\/p>\n

\u200b\u201e\u00centr-o form\u0103 atr\u0103g\u0103toare, lectorul de azi ne prezint\u0103 un punct de vedere asupra unor probleme legate de existen\u021ba uman\u0103 care au constituit de-a lungul timpului permanente preocup\u0103ri pentru diferi\u021bi oameni ai vremii. \u0218tim c\u0103 eseul se afl\u0103 undeva la limita dintre literatur\u0103 \u0219i filosofie. Vreau s\u0103 spun c\u0103 eseurile prezentate sunt foarte generoase, con\u021bin foarte multe informa\u021bii obiective despre istoria \u0219i g\u00e2ndirea poporului ales. Ca r\u00e2mnicean, nu numai c\u0103 i-am cunoscut pe evreii din ora\u0219, dar ne-am \u0219i \u00eenrudit cu ei prin alian\u021b\u0103. Am apreciat, \u00eentotdeauna, nu numai cultura acestui popor, dar \u0219i st\u0103ruin\u021ba lui pe acest p\u0103m\u00e2nt, ren\u0103sc\u00e2nd ca pas\u0103rea Phoenix, av\u00e2nd putere de regenerare uimitoare. Cea mai citit\u0103 carte este Biblia. Autorul ne ofer\u0103 o medita\u021bie asupra esisten\u021bei umane, amintindu-ne, dup\u0103 p\u0103rerea mea, de primul eseist Lucre\u021biu, De Rerum Natura. Este o paralel\u0103 \u00eentre existen\u021ba uman\u0103 \u0219i existen\u021ba lucrurilor, a raporturilor dintre ele. Eseul G\u00e2ndirea evreiasc\u0103 \u0219i cuvintele atrage \u00een mod deosebit aten\u021bia, frapeaz\u0103 prin modul cum este elaborat, impresioneaz\u0103. Chiar dac\u0103 nu este o oper\u0103 literar\u0103 \u00een sine, eseul emo\u021bioneaz\u0103. Emo\u021bioneaz\u0103 prin vioiciune. Eseul este un stil vioi, pl\u0103cut. Lectorul reu\u0219e\u0219te s\u0103 spun\u0103 multe lucruri \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri. \u00cel felicit! Consider un c\u00e2\u0219tig, c\u0103 am avut onoarea s\u0103-l ascult. Despre dl Matinc\u0103 ce pot spune, este nemuritor. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate, \u00eei doresc!\u201d (Mihail Constantinescu)<\/p>\n

\u200b\u201eLectorul de ast\u0103zi ne-a prezentat ni\u0219te materiale deosebit de interesante. \u00cen primul eseu citit, Ierusalimul de pretutindeni, dl prof. Grigore Leaua a f\u0103cut, dup\u0103 p\u0103rerea mea, o scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a istoriei violente \u0219i tumultoase a poporului evreu, sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 problema, ve\u0219nic actual\u0103, a antisemitismului. \u00cen al doilea eseu intitulat G\u00e2ndirea evreiasc\u0103 \u0219i cuvintele, lectorul ne prezint\u0103 importan\u021ba \u0219i semnifica\u021bia \u201emistic\u0103\u201d din spatele cuvintelor. Ca o \u00eent\u0103rire a afrma\u021biilor d-lui, a\u0219 veni cu o mic\u0103 completare. Evreii antici evitau s\u0103 foloseasc\u0103 numele propriu a lui Dumnezeu, Yahve. Acest fapt dovede\u0219te importan\u021ba pe care evreii o acord\u0103 cuvintelor. Cre\u0219tinismul vine \u0219i \u00eent\u0103re\u0219te aceast\u0103 idee prin celebra afirma\u021bie din Evaghelia dup\u0103 Ioan, cap. 1, verset 1: La \u00eenceput era Cuv\u00e2ntul \u0219i Cuv\u00e2ntul era la Dumnezeu \u0219i Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul. \u00cel felicit \u0219i \u00eemi pare r\u0103u c\u0103 nu a participat la conferin\u021ba despre Ierusalim, care a avut loc la Biblioteca Municipal\u0103, pe 19 iulie a.c.\u201d (Cristi Rusin)<\/p>\n

\u200b\u201eL\u0103ud\u0103m mereu momentele umoristice pezentate de maestrul Matinc\u0103, dar uit\u0103m c\u0103 acestea au rolul de a ne vindeca de anumite goluri morale. Ce a prezentat dl Leaua este interesant.\u201d (Mihai Doina)<\/p>\n

\u200b\u201eDespre momentul dlui Matinc\u0103 Costea, pot spune c\u0103 a \u00eenviorat atmosfera, preg\u0103tindu-ne, oarecum, pentru ceea ce a urmat. Legat de eseul dlui Leaua, m\u0103 bucur c\u0103 m-a ajutat s\u0103 \u00een\u021beleg ce \u00eenseamn\u0103 cu adev\u0103rat eseu, deorece v\u0103d c\u0103 este ceva total diferit de ceea ce am auzit data trecut\u0103. Foarte interesant! \u00cel felicit!\u201d (Nicolae Constantinescu)<\/p>\n

\u200b\u201eMi-a pl\u0103cut de dl Matinc\u0103, zis maiorul, a r\u0103corit atmosfera \u00een septembrie v\u0103ratec, cu textele umoristice care ne cam pun pe g\u00e2nduri, pentru c\u0103 spre norocul d\u00e2nsului, a cump\u0103rat tricou \u0219i nu pantaloni. \u00cel mai a\u0219tept\u0103m, cu mare interes, s\u0103 ne mai dezv\u0103luie din peripe\u021biile prin care a trecut \u0219i a ie\u0219it cu brio. Dl lector foarte a\u0219teptat \u00een cadrul Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d datorit\u0103 problemelor pe care le-a propus spre analiz\u0103 audien\u021bei. Temele abordate prezint\u0103 interes \u0219i este bine s\u0103 organiz\u0103m o excursie \u00een \u021bara tuturor posibilit\u0103\u021bilor, unde totul este \u00een construc\u021bie, o \u021bar\u0103 vie, cu perspective largi privind bun\u0103starea locuitorilor \u0219i ar trebui s\u0103 lu\u0103m exemplul lor. Legat de cuv\u00e2nt, este o problem\u0103 abordat\u0103 filosofic, extrem de interesant\u0103, ceea ce permite evolu\u021bia literaturii \u0219i a rela\u021biei \u00eentre scriitori \u0219i cuv\u00e2nt. Putem concluziona c\u0103 un scriitor poate s\u0103 se exprime mai bine \u00een rela\u021bia cu ceea ce-l \u00eenconjoar\u0103, cu rezonan\u021b\u0103 \u00een raport cu obiectele ce-l \u00eenconjoar\u0103 \u0219i de puterea de a medita la existen\u021ba lumii \u00eenconjur\u0103toare. Prezen\u021ba d\u00e2nsului este \u00een continuare a\u0219teptat\u0103 \u0219i cu alte teme interesante.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)<\/p>\n

\u200bAici, acum, se simte lipsa invitatului special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa. Sper\u0103m c\u0103 Dumnezeu \u00eel va ajuta s\u0103 revin\u0103 \u00een mijlocul nostru, s\u0103 ne \u00eenc\u00e2nte cu muzica sa.<\/p>\n

\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 29 septembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Viorel Dodan. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

POPORUL ALES, MOTIV DE MEDITA\u021aIE \u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103 22 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7232"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7232"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7232\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7233,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7232\/revisions\/7233"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}