{"id":7211,"date":"2018-09-21T00:13:53","date_gmt":"2018-09-20T21:13:53","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7211"},"modified":"2018-09-21T00:15:03","modified_gmt":"2018-09-20T21:15:03","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-15-septembrie-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7211","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 15 Septembrie 2018"},"content":{"rendered":"

\"\"

MITURI TRATATE \u0218TIIN\u021aIFIC \u0218I RELIGIOS <\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat cu \u201eImnul ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat\u201d, versuri Matinc\u0103 Costea, muzic\u0103 Manea Aghean\u0103 \u0219i \u201eTr\u0103iasc\u0103 Rom\u00e2nia\u201d, versuri Ion Nicolescu, muzic\u0103 Nicu Alifantis, interpretare, voce \u0219i chitar\u0103, invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i… aplauze.
\n\u200b A continuat, la cafeaua literar\u0103, cu un moment de divertisment, t\u00e2n\u0103rul nostru Matinc\u0103 Costea, pe un monolog \u201ePasiuni \u0219i preferin\u021be\u201d, miniaturi umoristice \u00een aranjament propriu \u0219i… pentru interpretare, \u0219i memorie… aplauze.
\n \u200bA urmat lectorul de serviciu, Cristi Rusin, cu un eseu, Istoria \u0219i problemele evolu\u021bionismului. O lucrare vast\u0103, putem spune un studiu tematic, mai ales, pentru \u00een\u021belegerea c\u00e2t mai bine a fenomenului, lectorul apeleaz\u0103 la plan\u0219e. Bog\u0103\u021bia de informa\u021bii, fluen\u021ba, echilibrul materialului dep\u0103\u0219esc cadrul Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Materialul prezentat ast\u0103zi, ar face, cu succes, obiectul unei conferin\u021be \u00eentr-un amfiteatru, o sal\u0103 de conferin\u021be. Studentul Cristi Rusin, de la Facultatea de Istorie, Bucure\u0219ti, este \u201egenial\u201d, vorba unui profesor de la C.N. \u201eAlexandru Vlahu\u021b\u0103\u201d. El a mai sus\u021binut conferin\u021be pe diverse teme, la Biblioteca Municipal\u0103, gustate de public. Pentru v\u00e2rsta sa, este un exemplu de cultur\u0103 general\u0103 iar expunerile lui ne onoreaz\u0103. Va fi un nume care va onora ora\u0219ul natal.
\n Redau,pentru conformitate, ultima parte a materialului lectorului de ast\u0103zi, Cristi Rusin:
\n,,(…) Evolu\u021bionismul este teoria conform c\u0103reia speciile sunt rezultatul unui proces continuu de dezvoltare, care a \u00eenceput odat\u0103 cu formarea primei celule. Astfel, evolu\u021bioni\u0219tii consider\u0103 c\u0103, ini\u021bial, Terra era o planet\u0103 f\u0103r\u0103 via\u021b\u0103, acoperit\u0103 de ape. \u00cen urm\u0103 cu aproximativ 542 de milioane de ani, \u00een apele de pe Terra au ap\u0103rut primele bacterii \u0219i totodat\u0103, s-a format substan\u021ba cunoscut\u0103 sub numele de ADN, substan\u021b\u0103 necesar\u0103 vie\u021bii. Dup\u0103 apari\u021bia organismelor unicelulare (bacterii \u015fi cianobacterii), s-au dezvoltat primele organisme pluricelulare simple f\u0103r\u0103 structuri dure, cum ar ficelenteratele (meduzele, coralii), echinodermele (castravetele de mare, steaua de mare) \u015fi viermii, ca apoi s\u0103 apar\u0103 cele cu structuri dure ca trilobi\u0163ii \u015fi molu\u015ftele (melcii, scoicile, caracati\u0163ele). Dup\u0103 aceea, organismele au continuat s\u0103 evolueze de-a lungul unei mari perioade de timp, \u00een urm\u0103toarea etap\u0103 ap\u0103r\u00e2nd artropodele marine \u015fi apoi terestre (crustaceele-racii, homarii, crabii, insectele etc). Primele vertebrate au ap\u0103rut tot \u00een ap\u0103: pe\u0219tii. Ulterior, unora dintre pe\u0219ti li s-au dezvoltat pl\u0103m\u00e2ni \u0219i picioare \u0219i au \u00eenceput s\u0103 se deplaseze pe uscat, dar nu au \u00eencetat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een ap\u0103. A\u0219a ar fi ap\u0103rut amfibienii (broa\u0219tele, salamandrele). Dup\u0103 ce clima s-a \u00eenc\u0103lzit, unii dintre amfibieni au locuit pe uscat \u0219i li s-au dezvoltat solzi. A\u0219a au ap\u0103rut reptilele (\u0219op\u00e2rlele, \u0219erpii, \u021bestoasele, crocodilii). \u00cen final, dup\u0103 ce clima s-a r\u0103cit, unele dintre reptile au dezvoltat aripi \u0219i pene, ap\u0103r\u00e2nd p\u0103s\u0103rile, iar altele au dezvoltat p\u0103r sau blan\u0103, d\u00e2nd na\u0219tere primelor mamifere, de unde, la un moment dat, dup\u0103 multe genera\u021bii \u0219i alte milioane de ani de evolu\u021bie, a ap\u0103rut omul. Cum a avut loc \u00eens\u0103 aceast\u0103 dezvoltare de la simplu la complex? R\u0103spunsul este selec\u021bia natural\u0103. Darwin este cel care a inventat acest mecanism care st\u0103 la baza evolu\u021biei \u0219i l-a explicat \u00een cartea sa Originea Speciilor. Mecanismul sau teoria selec\u021biei naturale este teoria conform c\u0103reia natura produce varia\u0163ii avantajoase, d\u0103un\u0103toare \u015fi indiferente asupra organismelor vii. Varia\u0163iile avantajoase sunt selectate prin acest mecanism \u015fi sunt propagate la urma\u015fi. Varia\u0163iile d\u0103un\u0103toare se propag\u0103 la mai pu\u0163ini indivizi sau dispar complet \u00een cele din urm\u0103. Varia\u0163iile indiferente pot fi transmise urma\u015filor sau pot fi eliminate, f\u0103r\u0103 a-i afecta cu ceva. Cu alte cuvinte, pentru a supravie\u021bui, organismele vii trebuie s\u0103 se adapteze la mediu \u0219i s\u0103-\u0219i schimbe caracteristicile prin folosirea excesiv\u0103 a unor organe pentru a le modifica \u00een avantajul lor. Stiin\u021ba modern\u0103 infirm\u0103 \u00eens\u0103 mecanismul selec\u021biei naturale. S-a constatat c\u0103 fiin\u0163ele vii au \u00een alc\u0103tuirea lor sisteme \u015fi organe complexe, iar acestea nu pot func\u0163iona unele f\u0103r\u0103 altele, chiar dac\u0103 lipse\u015fte unul singur. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 se nume\u015fte \u201ccomplexitatea ireductibil\u0103 a vie\u0163ii\u201d ce demonstreaz\u0103 faptul c\u0103 aceste structuri biologice trebuie s\u0103 fi ap\u0103rut simultan, complet formate \u0219i dezvoltate, nu treptat, de-a lungul timpului, cum sus\u0163ine evolu\u0163ionismul. Tot astfel este negat\u0103 \u0219i teoria lui Darwin privind existen\u021ba organismelor intermediare, ce fac leg\u0103tur\u0103 \u00eentre specii diferite. Darwin recunoa\u0219te aceste probleme \u00een capitolul VI din Originea Speciilor, intitulat \u201eDificult\u0103\u021bile teoriei\u201d. Nesiguran\u021ba teoriei evolu\u021bioniste este dat\u0103 \u0219i de faptul c\u0103 Darwin a reeditat Originea Speciilor de 6 ori \u00een timpul vie\u021bii sale. Urma\u0219ii s\u0103i au continuat procesul de reeditare, datorit\u0103 gravelor erori f\u0103cute de Darwin, precum afirmarea faptului c\u0103 balenele descind din ur\u0219i! Acest aspect legat de evolu\u021bia balenelor nu se mai g\u0103se\u0219te \u00een versiunile contemporane ale c\u0103r\u021bii lui Darwin. Alte probleme ale evolu\u021bionismului sunt: cum au ap\u0103rut universul \u0219i planeta noastr\u0103? Cum au ap\u0103rut primele forme de via\u021b\u0103? De ce \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 forme de via\u021b\u0103 inferioare precum viermii, insectele sau pe\u0219tii, dac\u0103 Darwin spune c\u0103 doar viet\u0103\u021bile puternice \u0219i bine adaptate prin selec\u021bie natural\u0103 pot supravie\u021bui? De ce nu au evoluat toate viet\u0103\u021bile ajung\u00e2nd la stadiul de oameni, sau m\u0103car la cel de reptile, p\u0103s\u0103ri sau mamifere, nemaiexist\u00e2nd viermi, insecte sau pe\u0219ti? De ce nu exist\u0103 dovezi vizibile ale evolu\u021biei sau animale care sunt \u00een proces de evolu\u021bie \u00een prezent? Pe l\u00e2ng\u0103 evolu\u021bionism, exist\u0103 \u0219i crea\u021bionismul. Aceasta este teoria conform c\u0103reia planeta, oamenii, animalele, plantele \u0219i tot ce exist\u0103 a fost creat de c\u0103tre divinitate. Teoria aceasta este negat\u0103, marginalizat\u0103 \u0219i ridiculizat\u0103 de multe ori \u00een mediul \u0219tiin\u021bific. (…) Marile religii ale lumii sunt de acord c\u0103 omul a fost creat de c\u0103tre divinitate. Totu\u0219i, cum \u0219i din ce a fost omul creat? \u00cen Biblie g\u0103sim scris: \u201eAtunci, lu\u00e2nd Domnul Dumnezeu, \u021b\u0103r\u00e2n\u0103 din p\u0103m\u00e2nt, a f\u0103cut pe om \u0219i a suflat \u00een fa\u021ba lui suflare de via\u021b\u0103 \u0219i s-a f\u0103cut omul fiin\u021b\u0103 vie.\u201d (Facerea 2:7); \u201e\u0218i acum Doamne, tu e\u0219ti Tat\u0103l nostru, noi suntem lutul, iar Tu e\u0219ti olarul, to\u021bi lucrul m\u00e2inilor Tale suntem!\u201d (Isaia 64:7); \u201e\u00cenaintea lui Dumnezeu eu sunt la fel cu tine, \u0219i eu ca \u0219i tine am fost fr\u0103m\u00e2ntat din lut.\u201d (Iov 33:6); \u201eDac\u0103 Dumnezeu n-ar cugeta dec\u00e2t la Sine \u00censu\u0219i \u0219i dac\u0103 ar lua \u00eenapoi la Sine duhul S\u0103u \u0219i suflarea Sa,Toate f\u0103pturile ar pieri deodat\u0103 \u0219i omul s-ar \u00eentoarce \u00een \u021b\u0103r\u00e2n\u0103!\u201d (Iov 34:14-15); \u201eOmul cel dint\u00eei este din p\u0103m\u00e2nt, p\u0103m\u00e2ntesc(…)\u201d (1 Corinteni 15:47). \u021a\u0103r\u00e2na, lutul sau p\u0103m\u00e2ntul este materialul din care, conform Bibliei \u0219i tradi\u021biei iudeo-cre\u0219tine, Dumnezeu a creat omul. Acela\u0219i lucru este confirmat \u0219i de tradi\u021bia musulman\u0103, iar \u00een Coran g\u0103sim versete de genul: \u201eNoi l-am creat pe om din lut tare, provenit dintr-un n\u0103mol moale!\u201d (Coran 15:26); \u201eCare a creat des\u0103v\u00e2r\u0219it tot ceea ce a f\u0103cut. A\u0219adar a creat omul din lut, la \u00eenceput.\u201d (Coran 32:7); \u201eC\u00e2nd Domnul t\u0103u le-a zis \u00eengerilor: Eu voi crea un om din lut!\u201d (Coran 38:71) \u201eEl l-a creat pe om din lut, asemenea oalelor!\u201d (Coran 55:14). (…) \u00cen concluzie, \u00een urma scurtei noastre analize asupra istoriei teoriei evolu\u021bioniste \u0219i a problemelor legate de aceasta putem trage mai multe concluzii. \u00cen primul r\u00e2nd, evolu\u021bionismul nu \u00eencepe \u0219i nu se termin\u0103 cu Charles Darwin, ideile acestuia fiind influen\u021bate de al\u021bi savan\u021bi din trecut \u0219i perfec\u021bionate de urma\u0219ii s\u0103i. \u00cen al doilea r\u00e2nd, evolu\u021bionismul este doar o teorie, adic\u0103 o idee ce poate fi confirmat\u0103 sau infirmat\u0103, nu un adev\u0103r infailibil. Aceast\u0103 teorie nu se sprijin\u0103 \u00eens\u0103 pe foarte multe dovezi \u0219tiin\u021bifice \u0219i poate fi u\u0219or contestat\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, r\u0103\u0219p\u00e2ndirea mitului privind crea\u021bia omului din p\u0103m\u00e2nt sau lut \u00een zone geografice diferite ale lumii, f\u0103r\u0103 contact \u00eentre ele, la popula\u021bii diverse din Europa, Africa, Orientul Mijlociu, Asia de Est, Noua Zeeland\u0103 sau America de Sud ne ridic\u0103 un mare semn de \u00eentrebare dac\u0103 nu cumva \u201comul se trage din lut \u0219i nu din maimu\u021b\u0103.\u201d
\n Este, oric\u00e2nd, bine venit la \u0219edin\u021bele Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Este un t\u00e2n\u0103r educat, din toate punctele de vedere! Felicit\u0103ri!
\n Invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa a intervenit cu vechi melodii de dragoste, care au pres\u0103rat melancolie \u00een suflete. Frumos!
\n \u201eEste o lucrare de seminar foarte bun\u0103. Fenomenul este prezentat pe dubl\u0103 filier\u0103: occidental\u0103 \u0219i sovietic\u0103. Este o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103. Eseu provine din limba francez\u0103. Este un studiu de propor\u021bii restr\u00e2nse asupra unor teme filozofice, literare sau \u0219tiin\u021bifice, compus cu mijloace originale, f\u0103r\u0103 preten\u021bia de a epuiza problema. Aristotel spunea: C\u00e2nd moare un om, moare un univers.\u201d (Grigore Leaua)
\n \u201eNu m\u0103 refer la \u021binuta strict \u0219tiin\u021bific\u0103 a expunerii dlui Rusin, nici la vericiditatea afirma\u021biilor, \u00eentr-adev\u0103r unilaterale. Ne referim la structura \u0219edin\u021belor, pornind de la denumirea Cenaclul literar-artistic. Ca atare aici se citesc crea\u021bii literare. \u00cen niciun caz, aceste expuneri \u0219tiin\u021bifice. Din punct de vedere compozi\u021bional, n-am nimic de spus, dar nu v\u0103d rostul. Asemenea expuneri se fac \u00een alt loc.\u201d (Mihail Constantinescu)
\n \u201e\u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 eseu. Eu v\u0103d un material bine venit, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 pe 07 oct. mergem la referendum. Eu, personal, sunt foarte mul\u021bumit. De mic am fost crescut \u00een fenomenul religios. Pentru mine, ceea ce a citit dl Rusin, are o valoare deosebit\u0103. \u0218i la Societatea \u201eJunimea\u201d se f\u0103ceau studii \u0219i de gramatic\u0103, \u0219i de filosofie, etc. \u0218i fotbali\u0219tii fac antrenamente, studii ucalte, procedee, yoga.\u201d (Mihai Doina)
\n \u201eEu \u00eel felicit pe dl Cristi, c\u0103 a f\u0103cut o lucrare ampl\u0103, pe \u00een\u021belesul meu. \u00cei mul\u021bumesc pentru asta. Plecarea lui este de la mirarea din copil\u0103rie.\u201d (Ana Sterescu)
\n \u201ePentru mine au fost mai importante momentele muzicale \u0219i umoristice. \u00cen ceea ce prive\u0219te lectorul de serviciu, studiul este interesant, dar nu \u00eel v\u0103d necesar la Cenaclul Literar-artistic. (O recomandare) Un a\u0219a studiu mai rar\/ La Cenaclul literar\/ \u00cens\u0103 ca recomandare\/ Vrem crea\u021bii literare.\u201d (Nicolae Constatantinescu)
\n \u201eP\u0103rerea mea: dl Cristi este foarte, foarte bine preg\u0103tit. Aceast\u0103 lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103, pe care a preg\u0103tit-o minu\u021bios, din puctul meu de vedere, este o lucrare bine documentat\u0103. Este normal s\u0103-\u0219i exprime p\u0103rerile personale la toate \u00eentreb\u0103rile \u0219tiin\u021bifice. \u00cel felicit! \u00cel felicit \u0219i pe dl Matinc\u0103 care ne-a \u00eenfrumuse\u021bat ziua. A fost o zi deosebit\u0103, \u00een care cantautorul Aghean\u0103 ne-a c\u00e2ntat melodii vechi, aduc\u0103toare de amintiri. Felicit\u0103ri!\u201d (Elena Cambe\u0219teanu)
\n \u201eAm fost foarte impresionat\u0103 de acest student. El a vrut s\u0103 duc\u0103 visul mai departe, s\u0103 fac\u0103 cercetare. Este foarte bine preg\u0103tit. \u00cel felicit! Complimentele mele dlui Matinc\u0103 care ne scoate din starea noastr\u0103 \u0219i so\u021bului meu care ne \u00eenvesele\u0219te cu chitara. Consider c\u0103 Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d este a doua lui familie.\u201d (Frusina Aghean\u0103)
\n \u201eO lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 ce a suscitat un deosebit interes privind cultura noastr\u0103 general\u0103. Un lector de excep\u021bie! Nota nota 10, cu plus!\u201d (Matinc\u0103 Costea)
\n \u201eC\u00e2nd am venit prima dat\u0103 \u00een Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, am spus c\u0103 nu fac crea\u021bii literare. Dl Ghinea mi-a spus c\u0103 pot prezenta eseuri pe diverse teme. Din dorin\u021ba de a fi c\u00e2t mai bine perceput fenomenul, eseul a ie\u0219it mai amplu. Dl Leaua a avut dreptate, cu ideea de eseu. Am prezentat fenomenul pe filier\u0103 dubl\u0103: pe filier\u0103 occidental\u0103 \u0219i pe filier\u0103 sovietic\u0103.\u201d (Cristi Rusin)
\n Ultimul cuv\u00e2nt l-a avut invitatul special Manea Aghean\u0103 \u0219i chitara sa, care ne-a tratat cu frumoase melodii de dragoste. Umorul dlui Matinc\u0103 Costea \u0219i muzica dlui Manea Aghean\u0103 dau un farmec aparte \u0219edin\u021belor Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d. Mult\u0103 s\u0103n\u0103tate le dorim, s\u0103 ne bucur\u0103m de prezen\u021ba lor ani mul\u021bi!
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 septembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Grigore Leaua. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MITURI TRATATE \u0218TIIN\u021aIFIC \u0218I RELIGIOS S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 septembrie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7211"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7211"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7211\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7212,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7211\/revisions\/7212"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}