{"id":7026,"date":"2018-07-26T23:36:50","date_gmt":"2018-07-26T20:36:50","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7026"},"modified":"2018-08-21T08:08:08","modified_gmt":"2018-08-21T05:08:08","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-21-iulie-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=7026","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 21 Iulie 2018"},"content":{"rendered":"

\"\"

\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 iulie, membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d s-au \u00eent\u00e2lnit la un eveniment editorial la Clubul \u201eFemina 2\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, loca\u021bie care s-a dovedit, de aceast\u0103 dat\u0103, cam strimt\u0103 pentru o s\u0103rb\u0103toare a c\u0103r\u021bii.
\n Moderatorul evenimentului, dir. Centrului Cultural, prof. Violeta V\u00eelcu: \u201eBine a\u021bi venit, \u00een aceast\u0103 zi c\u0103lduroas\u0103! Din fericire, se va \u00eent\u00e2mpla c\u0103 se vor lansa dou\u0103 c\u0103r\u021bi. Este vorba despre \u201eR\u0103zbunarea Mierii\u201d (roman), Ed. Rafet, 2018, autor Constantin Marafet \u0219i \u201eGreb\u0103nu \u00een timp \u0219i-n spa\u021biu\u201d, Ed. Rafet, 2018, autor Dumitru Hangu. Peste pu\u021bin timp va avea loc lansarea c\u0103r\u021bilor din proiectul ,,Scriitori r\u00e2mniceni”. Nu m-am a\u0219teptat c\u0103 o s\u0103 veni\u021bi \u00een num\u0103r foarte mare. O s\u0103 schimb\u0103m loca\u021bia. Am \u00eenceput s\u0103 citesc ,,R\u0103zbunarea Mierii”. Este un roman dur. G\u0103sesc \u00een carte foarte multe dintre pove\u0219tile mamei. Bunicii nu au vrut s\u0103-\u0219i dea p\u0103m\u00e2ntul la colectiv. \u00cei luau diminea\u021ba \u00een c\u0103ru\u021b\u0103, \u00eei plimbau pe uli\u021b\u0103 \u0219i cei care priveau, aruncau cu pietre \u00een ei. Personajele nu mai tr\u0103iesc. Cartea dlui Hangu este o monografie, vorbe\u0219te despre comuna Greb\u0103nu. Dna Mioara Bahna o s\u0103 v\u0103 vorbesc\u0103 despre cartea dlui Marafet\u201d
\n\u200bMioara Bahna: \u201eNu \u0219tiu cu ce s\u0103 \u00eencep. Pentru Constantin Marafet romanul acesta este prima crea\u021bie de acest gen. Dac\u0103 a dat cep la proz\u0103, sunt convins\u0103 c\u0103 s-a \u00eemboln\u0103vit de proz\u0103. Este o carte, dac\u0103 ar fi fost publicat\u0103 sub alt nume, ar fi avut mai mult succes. \u00cen literatur\u0103, dup\u0103 ce ai fost a\u0219ezat pe un raft \u00een lumea literar\u0103, greu mai ie\u0219i de acolo. Constantin Marafet, prin contribu\u021bii individuale, nu este a\u0219ezat acolo unde ar trebui. Este vorba \u0219i de al\u021bi scriitori care au trecut la proz\u0103. Romanul acesta, nu zic c\u0103 este excep\u021bional, dar se apropie de excep\u021bional. Nu problematica este cea care d\u0103 valoare acestui roman, ci stilul. Primele pagini sunt deosebit de valoroase, dup\u0103 aceea coboar\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt, este calofil, arborescent. Personajele lui sunt lovite de soart\u0103, dar fiecare \u0219i-a tr\u0103it suferin\u021ba \u00een felul lui. Doi oameni, unul avocat, r\u0103m\u00e2ne un fiu al satului, chiar dac\u0103 st\u0103 la ora\u0219. Fratele lui r\u0103m\u00e2ne la sat, chiar dac\u0103 este privit cu un u\u0219or retard, este serios, muncitor. Avocatului i s-a simulat un proces, condamnat \u00een contumacie, \u0219aptesprezece ani a tr\u0103it \u00een podul casei. Un alt prieten scriitor i-a spus s\u0103 fac\u0103 un alt volum, s\u0103 duc\u0103 mai departe lumea de aici, s\u0103 \u00eel oblige pe cititor s\u0103 continue ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu fiul avocatului exclus din facultate. Cartea dlui Dumitru Hangu, un vechi colaborator al meu, \u00eel \u0219tiu ca un \u00eemp\u0103timit de literatur\u0103, \u00een special epigrame, este o monografie a comunei Greb\u0103nu.\u201d \u200b
\n Violeta V\u00eelcu: \u201e\u00cenc\u0103 un scriitor greu al buzoienilor, scriitorul Marin Ifrim. \u00cei dau cuv\u00e2ntul.\u201d
\n\u200bMarin Ifrim: \u201ePur \u0219i simplu, parc\u0103 mi s-au luat cuvintele c\u00e2nd a vorbit dna Bahna.Suntem mul\u021bi, este bine c\u0103 nu suntem to\u021bi, lipsesc, totu\u0219i, unii. Ce s\u0103 v\u0103 spun despre Marafet? Dincolo de aceast\u0103 carte el face istorie aici, la R\u00e2mnicu S\u0103rat. Aici s-au n\u0103scut oameni mari, oameni morali. \u00cen urma lui r\u0103m\u00e2n c\u0103r\u021bile pe care le-a publicat. ,,R\u0103zbunarea Mierii” \u0219i ,,\u00cen\u0103l\u021bimea frigului”, acum realizez c\u0103 frigul este mai mare cu c\u00e2t urci. Am colaborat foarte mult cu Constantin Marafet, nu \u0219tiu cum \u00eel v\u0103d al\u021bii, aici \u00eei vor fi recunoscute meritele, este un scriitor adev\u0103rat. \u00cel felicit pentru aceste c\u0103r\u021bi. Despre dl Hangu, \u00eel felicit pentru aceast\u0103 carte. \u00cel cunosc mai mult ca epigramist. Acest\u0103 carte se adreseaz\u0103 comunit\u0103\u021bii, \u00eel pre\u021buiesc pentru seriozitate \u0219i echilibru. V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eO s\u0103 schimb pu\u021bin ordinea, dna dr. Dediulescu.\u201d
\n\u200bLucre\u021bia Dediulescu: \u201e\u00cei m\u0103rturiseam dlui Marafet c\u0103 eu am tr\u0103it aproape de eroii din aceast\u0103 carte. Mili\u021bianul de acolo, de la Buda, l-am cunoscut, i-am cunoscut pe unii dintre eroii romanului. V\u0103 felicit! Cartea este deosebit\u0103. Cartea dlui Hangu a prezentat lucruri foarte interesante. Am deschis-o ast\u0103zi \u0219i am aflat despre Home\u0219ti lucruri interesante. V\u0103 felicit \u0219i a\u0219tept\u0103m \u0219i alte evenimente literare.\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eA\u0219a este, romanul te captiveaz\u0103 de la \u00eenceput. O carte frumoas\u0103. Pe lista mea, dna Stroe Virginia.\u201d
\n\u200bStroe Virginia: \u201eAm s\u0103 dau citire cuv\u00e2ntului dlui Emilian Marcu: ,,De\u0219i debutant \u00een proz\u0103, \u0219i mai ales cu un roman, R\u0103zbunarea Mierii, Constantin Marafet reu\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103 din primele pagini s\u0103 conving\u0103 cititorul, prezent\u00e2ndu-i o adev\u0103rat\u0103 lec\u021bie de via\u021b\u0103. Cei doi fra\u021bi, personajele principale ale romanului, cu destine diferite p\u00e2n\u0103 la un punct, au aceea\u0219i traiectorie a unor drame existen\u021biale. Gheorghe Sult\u0103nescu, cu un defect de pronun\u021bie, un om cu o educa\u021bie intelectual\u0103 precar\u0103 este posesorul unui caracter de excep\u021bie. Ajuns \u00een pu\u0219c\u0103rie pentru faptul c\u0103 \u0219eful de post din comuna sa, un obsedat sexual, \u00eencearc\u0103, prin toate mijloacele s\u0103 o posede pe so\u021bia sa. La \u00eenceput este toturat de mili\u021bian pentru a afla dac\u0103 \u0219i unde a ascuns ni\u0219te aur g\u0103sit \u00een una dintre surp\u0103rile de maluri (fapt real de altfel, dar bine ascuns), apoi arestat, condamnat la urgen\u021b\u0103 pentru furturi presupuse (pe care le s\u0103v\u00e2r\u0219ise de fapt un acolit al \u0219efului de post) \u0219i pentru opunere la arestare. Fratele acestuia, Petru Sult\u0103nescu, avocat de mare notorietate \u00een Bucure\u0219ti, este condamnat pe motiv de apartenen\u021b\u0103 la un partid oponent partidului comunist, lu\u00e2nd atitudine la alegerile trucate din 1946. Afl\u00e2nd, la timp, despre condamnarea ce urma s\u0103 o s\u0103v\u00e2r\u0219easc\u0103, \u00ee\u0219i face o ascunz\u0103toare \u00een podul casei, chiar sub ochii urm\u0103ritorilor \u0219i timp de 17 ani locuie\u0219te acolo p\u00e2n\u0103 la amnistia general\u0103 din 1964 a tuturor de\u021binu\u021bilor politici. (…) \u0218i \u00een timp ce str\u0103zile r\u0103sunau de c\u00e2ntece patriotice, so\u021bia lui Gheorghe, cel ucis \u00een \u00eenchisoare, prime\u0219te dou\u0103 scrisori care urmau s\u0103-i sporeasc\u0103 \u0219i mai mult drama. \u00cen una este anun\u021bat\u0103 de moartea so\u021bului \u0219i \u00een a doua de exmatricularea din facultate a fiului lor, Radu. R\u0103zbunarea Mierii este un roman cu un puternic impact social \u0219i moral asupra cititorului care, poate c\u0103 doar din pove\u0219tile p\u0103rin\u021bilor \u0219i mai ales ale bunicilor a auzit despre dramele imense din acea perioad\u0103 de trist\u0103 amintire. Constantin Marafet reu\u0219e\u0219te prin acest roman s\u0103 \u00eemprosp\u0103teze memoria aduc\u00e2nd \u00een prim plan suferin\u021bele unui popor ce a trebuit s\u0103 isp\u0103\u0219esc\u0103 pedepse pentru vini necunoscute \u0219i s\u0103 fie sacrificat de hoardele de nulit\u0103\u021bi. Nu voi spune nimic despre titlul romanului cel care are o anume cheie \u00een con\u021binut, anume pentru a l\u0103sa cititorului posibilitatea de a descoperi aceast\u0103 enigm\u0103.\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eCartea ,,Greb\u0103nu \u00een timp \u0219i-n spa\u021biu” vorbe\u0219te despre tot ce \u00eenseamn\u0103 istoria zonei, personalit\u0103\u021bi \u0219i s\u0103 continu\u0103m cu dl prof. Liviu Nicolae.\u201d
\n\u200bLiviu Nicolae: \u201eCititorului neavizat i s-ar p\u0103rea c\u0103 romanul se termin\u0103 ex abrupto. Pe o distan\u021b\u0103 de 70 de ani face un slalom special, dup\u0103 principiul cine \u00een via\u021b\u0103 se implic\u0103, se complic\u0103. Se porne\u0219te de la fapte \u0219i personaje autentice, prin limbaj dublat de calit\u0103\u021bile particulare: naturale\u021be, demnitate, armonie \u0219i fine\u021bea stilului. Dl Hangu se \u00eenscrie \u00een categoria acelor scriitori, cu predilec\u021bie pentru monografie. Trateaz\u0103 exhaustiv, din toate punctele comuna Greb\u0103nu: istoric, geografic.\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 Gina Nechifor.\u201d
\n\u200bGina Nechifor: \u201eVoi citi cuvintele dnei C\u0103t\u0103lina \u0218oltuz: ,,(…) Romanul R\u0103zbunarea Mierii aduce \u00een prim plan o poveste, doi fra\u021bi, dou\u0103 destine diferite care au \u00eendurat os\u00e2nda vie\u021bii \u00een a\u0219teptarea unui trai cu gust de miere. Iscusin\u021ba de a prezenta \u00een detaliu satul \u0219i via\u021ba \u021b\u0103ranului rom\u00e2n, precum \u0219i talentul de povestitor sunt doar dou\u0103 dintre atuurile scriitorului Constantin Marafet, atuuri care vor cuceri iremediabil cititorii. Felicit\u0103ri pentru harul de a a\u0219terne pe h\u00e2rtie pove\u0219ti de via\u021b\u0103 tulbur\u0103toare \u0219i pline de \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte! Lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103!” Eu a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103 spun, impactul pe care l-a avut lectura asupra mea. A fost un popas sufletesc din care am ie\u0219it mai bogat\u0103 suflete\u0219te. \u00cenc\u0103 am scenele \u00een minte. Voi cita chiar din prima pagin\u0103: ,,Niciodat\u0103 nu cobora ziua \u00een satul cu dealuri m\u0103runte \u0219i m\u00e2ndre. Era noapte continuu. O noapte, care nu se mai termina, se a\u0219ezase confortabil ca \u00eentr-un fotoliu vechi \u00een sufletele budacilor, suflete pustiite de ne\u00eempliniri. \u0218i z\u00e2mbea noaptea aceasta. Ninsoarea trandafirilor negri chema fluier\u00e2nd animalele p\u0103durii \u00een sat, s\u0103 le fure aburul cald din n\u0103ri. Satul ar\u0103ta ca o mireas\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103 fugit\u0103 de la propria nunt\u0103. H\u0103ituit. Casele mici, cu prisp\u0103, acoperi\u0219 din \u0219indril\u0103 cernit\u0103, dou\u0103, maxim trei camere joase, cu pere\u021bi din paiant\u0103, lipite cu lut din dealul Lupului, st\u0103teau drepte \u00een gerul ca o oglind\u0103.” Aceasta nu este o carte, este carte. Cel mai bine ar fi s\u0103 o citi\u021bi, o carte pe care nu o l\u0103sa\u021bi din m\u00e2n\u0103.\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 Lumini\u021ba R\u0103ileanu.\u201d
\n\u200bLumini\u021ba R\u0103ileanu: \u201eFire analitic\u0103 \u0219i oarecum reticent\u0103, am pornit totu\u0219i lectura acestui roman cu sufletul deshis. Motivul? Titlul \u0219i coperta. Le-am resim\u021bit cu un \u00eendemn la o plimbare cu \u00eentreb\u0103ri \u0219i mir\u0103ri la tot pasul. Mirarea mea nu a fost doar pentru situa\u021biile aduse \u00een prin plan, ci \u0219i pentru modul \u00een care curge aceast\u0103 carte, pentru modul \u00een care autorul scrie aceast\u0103 carte. Am sim\u021bit tot timpul c\u0103 poetul Constantin Marafet, nu s-a dezlipit nicio secund\u0103 de proasp\u0103tul descoperit, prozatorul Constantin Marafet. \u00cen R\u0103zbunarea Mierii am g\u0103sit lumin\u0103, emo\u021bie, iubire, dramatism, curaj, ironie, autoironie, umor fin, team\u0103, singur\u0103tate, durere, \u0219i multe alte st\u0103ri, fascinant redate de autor. (…) Cartea r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103. Constantin Marafet las\u0103 larg deschise toate por\u021bile spre pove\u0219ti urm\u0103toare. Finalul c\u0103r\u021bii, nu este \u0219i finalul pove\u0219tilor. Petru Sult\u0103nescu pare a fi c\u00e2\u0219tigat lupta cu greut\u0103\u021bile vie\u021bii \u0219i c\u0103 ar fi ajuns la marginea sup\u0103r\u0103rilor. Gheorghe Sult\u0103nescu moare \u00een spital dup\u0103 o o alt\u0103 evadare, dar \u00ee\u0219i continu\u0103 destinul prin Radu, fiul s\u0103u, student exmatriculat de la Drept \u0219i posesor tainic al comorii, mierii din titlu, l\u0103sat\u0103 de tat\u0103l s\u0103u. Pe l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 pove\u0219ti de via\u021b\u0103 centrale, autorul red\u0103 \u0219i altele, adiacente, dar la fel de plin e de suspans, alte lec\u021bii de via\u021b\u0103 care \u021bin cititorul cu sufletul la gur\u0103. (…)\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201ePrietenul \u0219i colaboratorul nostru, Matinc\u0103 Costea\u201d
\n Matinc\u0103 Costea: \u201eEu nu voi vorbi despre carte, voi prezenta un moment umoristic pentru relaxarea atmosferei.\u201d
\n Violeta V\u00eelcu: \u201eCu acordul dvs., Aneta Pioar\u0103.\u201d
\n Aneta Pioar\u0103: \u201eVoi vorbi despre autenticitatea evenimentelor. M-am bucurat c\u0103 autorul a dus ac\u021biunea chiar pe Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat. Sub numele acestor personaje vedem \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103. Trebuie s\u0103 spunem, autorul trebuie s\u0103 amestece din realitate, din lecturile pe care le are, dar imagina\u021bia joac\u0103 un rol pricipal. Pentru tot, n-am dec\u00e2t cuvinte de laud\u0103.\u201d
\n Violeta V\u00eelcu: \u201eUrmeaz\u0103 dna Angela Silion.\u201d
\n Angela Silion: \u201e\u00cen trei ore, \u00een trenul regio, mi-am amintit cum f\u0103cea mama iarna, p\u00e2ine. Vreau s\u0103-l felicit pe autor pentru munca, activit\u0103\u021bile pe care le genereaz\u0103. Suces, \u00een continuare. Are un parfum pentru femei.\u201d
\n Violeta V\u00e2lcu: \u201eDl. prof. Mihai Constantinescu
\n Mihai Constantinescu: \u201eDomnilor, Cristi Rusin care a sus\u021binut s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, la Biblioteca Municipal\u0103, o interesant\u0103 conferin\u021b\u0103, Ierusalim-Ora\u0219ul Marilor Religii. Lui \u0219i dlui Dumitru Hangu care \u00een loc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre conferin\u021b\u0103, vorbea despre Z\u0103plazi: Auzim c\u00e2t de sublim\/ Vorbe\u0219ti de Ierusalim,\/ Noi cu to\u021bii te-admir\u0103m,\/ Dar acum ne \u00eentreb\u0103m\/ De ce domnul Hangu azi,\/ Bate c\u00e2mpii prin Z\u0103plazi. Tot la Biblioteca Municipal\u0103, \u0219i tot s\u0103pt\u0103m\u00e2na asta a fost organizat\u0103 \u0219i o \u00eent\u00e2lnire, in memoriam Mircea V. Homescu. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103! Domnilor Constantin Marafet \u0219i Dumitru Hangu: Ast\u0103zi, s\u00e2mb\u0103t\u0103 zi mare,\/ C\u0103 la Centru e lansare!\/ Costic\u0103-\u0219i declin\u0103 rangu\/ \u0218i Mitic\u0103-i \u021bine hangu; C\u00e2nd romanul va citi,\/ \u00cenc\u00e2ntat peste m\u0103sur\u0103,\/ Cititorul va rosti:\/ Asta, da literatur\u0103! Domnului Dumitru Hangu, autorul monografiei ,,Greb\u0103nu \u00een timp \u0219i-n spa\u021biu’m: Greb\u0103nu ascuns de dealuri,\/ Totu\u0219i printre constela\u021bii,\/ Prin cartea domnului Hangu \/Str\u0103bate-n timp \u0219i-n spa\u021biu; Vine c-o monografie\/ S-o citeasc\u0103 cu nesa\u021biu,\/ Pornind \u00een c\u0103l\u0103torie,\/ Cititoru-n timp \u0219i-n spa\u021biu.\u201d
\n Nicolae Constantinescu: \u201eSunt bucuros s\u0103 m\u0103 aflu, ast\u0103zi, aici, la aceast\u0103 dubl\u0103 lansare: romanul R\u0103zbunarea Mierii, autor dl Constantin Marafet, din care a publicat mai multe fragmente \u00een Glas r\u00e2mnicean \u0219i monografia dlui Dumitru Hangu, Greb\u0103nu \u00een timp \u0219i-n spa\u021biu. O literatur\u0103 reprezentativ\u0103 pentru spa\u021biul de la curbura Carpa\u021bilor \u0219i \u00eei felicit pe ambii autori.\u201d
\n Violeta V\u00eelcu: \u201eAcum, s\u0103 d\u0103m cuv\u00e2ntul autorilor.\u201d
\n Dumitru Hangu: \u201eV\u0103 mul\u021bumesc. \u00cenainte de toate, o epigram\u0103 dedicat\u0103 Marii Uniri. (Jocurile Marii Uniri) Buz\u0103u, Alba, Dealul Spirii,\/ Locuri ce aduc noroc,\/ S\u00e2rb\u0103, br\u00e2u, hora unirii,\/ \u00cens\u0103… f\u0103r\u0103 \u201eKazacioc\u201d. Nu o s\u0103 v\u0103 re\u021bin prea mult aten\u021bia, o s\u0103 prezint c\u00e2t mai succint Greb\u0103nu \u00een timp \u0219i-n spa\u021biu. \u00cen timp: – Epoca bronzului \u2013 Cultura Monteoru \u2013 A\u0219ez\u0103ri geto-dacice. Spa\u021biu: – R\u00e2mnicean din zona Subcarpa\u021bilor de Curbur\u0103. Ora\u0219ul R\u00e2mnicu S\u0103rat a avut un rol deosebit: economic, cultural, social. Istoricul C. C. Giurescu amintea: ,,Rolul de centru de nego\u021b pentru s\u0103tenii de pe Valea R\u00e2mnicului S\u0103rat. (…) Aceste localit\u0103\u021bi se aflau pe drumurile negustore\u0219ti de la poalele Subcarpa\u021bilor”. Greb\u0103nu, atestat documentar 1515 de Neagoe Basarab. Satul Her\u0103\u0219ti, 1568, Alexandru al II-lea Mircea. Satul Putreda Mare (Livada), 1583, Mihnea al II-lea Turcitul. Satul Z\u0103plazi despre care vorbe\u0219te un zapis din anul 1742: ,,Eu, postelnicu Negoi\u021b\u0103 Topliceanu i-am v\u00e2ndut Sfin\u021biei Sale, vie f\u0103c\u0103toare \u00een dealul Z\u0103plazilor.” Urm\u0103torul proprietar, cunoscut la Z\u0103plazi a fost tat\u0103l episcopului Chesarie al Buz\u0103ului, 1800 \u2013 183. Dup\u0103 decesul tat\u0103lui, printr-un zapis, 28 feb. 1831, episcopul Chesarie doneaz\u0103 cele 21 pogoane vie, casa \u0219i celelalte acareturi, M\u0103n\u0103stirii G\u0103vanu. \u00cen perioada 1900 \u2013 1948, la Z\u0103plazi au ap\u0103rut conace \u0219i vie, boierul r\u00e2mnicean Manela\u0219 Chircu (1864 -1940) \u0219i pictorul \u0218tefan Popescu (Baldovin), 1872 \u2013 1948. Menela\u0219 Chircu \u00een anul 1898 pune bazele Societ\u0103\u021bii de jocuri, port popular \u0219i muzic\u0103 ,,Chindia”. – Personalit\u0103\u021bi: Traian S\u0103vulescu, n. 1889 R\u00e2mnicu S\u0103rat \u2013 m.1963 Bucure\u0219ti. Bunicul lui Traian S\u0103vulescu a locuit \u00een Greb\u0103nu \u0219i a fost notar. Manolescu Chiraculi n\u0103scut \u00een Greb\u0103nu, 16 04 1886, general, a luptat \u00een 1916 pentru ap\u0103rarea R\u00e2mnicului S\u0103rat, 1917 \u2013 Doaga \u0219i M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, a fost comandantul \u0218colii de r\u0103zboi \u0219i aghiotantul prin\u021bului Nicolae. Pache Niculescu \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor \u00een Greb\u0103nu, fiul s\u0103u Octav Niculescu, chestor de poli\u021bie \u00een ora\u0219ul Odesa. Traian Dumitrescu prof. n\u0103scut la Greb\u0103nu, 1916, \u00een anul 1997 a scris ,,Transilvania \u2013 p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc multimilenar”, dou\u0103 volume. Ginerele s\u0103u Nicolae Cochinescu, \u00een perioada 1996 \u2013 1997 a fost procuror general al Rom\u00e2niei. \u00cen aceast\u0103 lun\u0103, 2018, nepoata sa Anca Jurma a devenit procuror \u0219ef interimar D. N. A. Prin\u021bul Costache Su\u021bu, 1819 \u2013 1894, ctitor al bisericii Sf. Nicolae din Greb\u0103nu. Nae B\u0103t\u0103turescu (Nicolae) 1892 Greb\u0103nu \u2013 1981 R\u00e2mnicu S\u0103rat, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, a luptat pe frontul Muntele Furu \u2013 Racovi\u021beni 1916, M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti 1917. \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor Greb\u0103nu, Jitia, R\u00e2mnicu S\u0103rat, primar al ora\u0219ului R\u00e2mnicu S\u0103rat. Lola Bobescu n\u0103scut\u0103 1919, nepoata lui Nae B\u0103t\u0103turescu, profesoar\u0103 de canto la Bruxelles. Doctorul Dimitrie B\u0103t\u0103turescu,membru al Uniunii Medicale Balcanice. (…) V\u0103 mul\u021bumesc pentru aten\u021bie!\u201d
\n\u200bVioleta V\u00eelcu: \u201eS\u0103-l auzim \u0219i pe dl Constantin Marafet.\u201d
\n\u200bConstantin Marafet: \u201eV\u0103 mul\u021bumesc, cu drag! V\u0103 mul\u021bumesc c\u0103 a\u021bi venit \u00een num\u0103r mare la acest eveniment. Sunt de acord cu tot ce s-a spus, aici, despre carte. Pe l\u00e2ng\u0103 R\u0103zbunarea Mierii am mai lucrat la c\u00e2teva c\u0103r\u021bi: Stelian Cucu, o mare personalitate a R\u00e2mnicului S\u0103rat, fost profesor \u0219i director la C. N. ,,Alexandru Vlahu\u021b\u0103”, Opere, cu prefa\u021b\u0103 de Mioara Bahna, Stelian Cucu, Epistoli\u00e9r (coresponden\u021ba cu Octavian Mo\u0219escu \u0219i Vasile N. U\u021b\u0103), Octavian Mo\u0219escu, C\u0103l\u0103tor sub umbra R\u00e2mnicului, cu ajutorul dlui Alexandru M\u0103ciuc\u0103, Constan\u021ba Ab\u0103la\u0219ei-Donos\u0103, R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een amintirile mele. C\u0103r\u021bile se vor lansa la o dat\u0103 pe care o vom fixa cu dna director. Se afl\u0103, aici, dl Valeriu Valegvi, poet, membru USR, de la Gala\u021bi, c\u0103ruia \u00eei mul\u021bumesc c\u0103 m-a onorat cu prezen\u021ba d-lui.\u201d
\n Valeriu Valegvi: \u201eR\u0103zbunarea Mierii este o carte bun\u0103, excep\u021bional\u0103.\u201d
\n Constantin Marafet: Coperta c\u0103r\u021bii este realizat\u0103 de Camelia Paula Lupu. \u00cei mul\u021bumesc dlui Marin Ifrim pentru sus\u021binerea d-lui. \u00cen\u0103l\u021bimea frigului, este o carte de poezii, a mea, care se va lansa ulterior. V\u0103 mul\u021bumesc tuturor! Urmeaz\u0103 o sesiune de autografe.
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 28 iulie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi \u00eenchinat\u0103 lans\u0103rii de carte: \u201eO istorie a sportului r\u00e2mnicean\u201d, autori: Liviu Nicolae, Lumini\u021ba R\u0103ileanu, Gina Nechifor \u0219i \u201ePamflete\u201d, autor Viorel Dodan. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SLOVA R\u00c2MNICEAN\u0102, CA MIEREA, \u00ceN TIMP \u0218I SPA\u021aIU \u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 iulie, membrii Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d s-au \u00eent\u00e2lnit la un<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7,1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7026"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7026"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7026\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7027,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7026\/revisions\/7027"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7026"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7026"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7026"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}