{"id":6811,"date":"2018-05-25T01:23:45","date_gmt":"2018-05-24T22:23:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=6811"},"modified":"2018-06-08T20:34:06","modified_gmt":"2018-06-08T17:34:06","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-19-2018","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=6811","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 19 Mai 2018"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-e1525981499923.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/300;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/image-5-300x300.jpeg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"300\" class=\"alignnone size-medium wp-image-6760\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nLA VREMURI DEOSEBITE, OAMENI DEOSEBI\u021aI<\/p>\n<p>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 mai, la Clubul \u201eFemina 2\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a fost organizat un eveniment editorial deosebit, cu invita\u021bi de marc\u0103. Deschiderea acestui eveniment de suflet a fost f\u0103cut\u0103 de pre\u0219edinta clubului, dna dr. Lucrea\u021bia Dediulescu: \u201eDoamnelor, domni\u0219oarelor \u0219i domnilor, v\u0103 spun bun\u0103 ziua \u0219i bine a\u021bi venit la \u00eent\u00e2lnirea noastr\u0103 de ast\u0103zi, a membrelor Clubului Femina 2 din R\u00e2mnicu S\u0103rat \u0219i a iubitorilor de frumos. Ziua de ast\u0103zi este unic\u0103 pentru noi to\u021bi \u00eentruc\u00e2t tematica dezbaterilor se \u00eenscrie \u00een \u0219irul manifest\u0103rilor legate de s\u0103rb\u0103toarea centenarului Marii Uniri \u0219i de asemenea este unic\u0103 prin prezen\u021ba a unor \u00eenalte personalit\u0103\u021bi ale culturii rom\u00e2ne, iubitoare de \u021bar\u0103 \u0219i neam, ce ne-au f\u0103cut ast\u0103zi o mare onoare. De aceea, permite\u021bi-mi s\u0103 le ur\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 un bun venit \u0219i s\u0103 le oferim dragostea noastr\u0103. Cartea oferit\u0103, ,,Pe urme de istorie&#8221;, con\u021bine istoria Clubului Femina 2 de la origini (16 dec. 1969) \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Nu am dezv\u0103luit nimic din secretele \u00eent\u00e2lnirii de ast\u0103zi, fiindc\u0103 \u00eencredin\u021bez misiunea dlui scriitor, membru USR \u0219i prietenul nostru, dintotdeauna, s\u0103 modereze acest eveniment. Dle Constantin Marafet ave\u021bi cuv\u00e2ntul!\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201eBine a\u021bi venit la \u00eent\u00e2lnirea cu istoria, cu dl acad. Victor Cr\u0103ciun! Mi-e greu s\u0103 fac o evocare a dlui Cr\u0103ciun. Ne-am \u00eent\u00e2lnit deseori la Chi\u0219in\u0103u. Prin na\u0219tere a cunoscut Basarabia (16 iulie 1934 Chi\u0219in\u0103u), se mut\u0103 la Arad, apoi la Ia\u0219i \u0219i apoi la Bucure\u0219ti. A scris c\u0103r\u021bi deosebite. Este pre\u0219. al Ligii Culturale pentru Unitatea Rom\u00e2nilor de Pretutindeni, cu filial\u0103 la R\u00e2mnicu S\u0103rat, pre\u0219. proc. Ion Radu. Noi avem de prezentat certificate semnificative \u00een centenarul Marii Uniri. O s\u0103-l rog pe dl Cr\u0103ciun s\u0103 ne vorbeasc\u0103 despre evenimentul de ast\u0103zi.\u201d<br \/>\n     Victor Cr\u0103ciun: \u201eNu v\u0103 sup\u0103ra\u021bi, sunt \u0219i eu cet\u0103\u021bean al R\u00e2mnicului S\u0103rat pentru c\u0103 am aflat \u00eenc\u0103 din timpul studen\u021biei, \u00een vizit\u0103 la un coleg, de acest ora\u0219. Era normal \u00eentre colegi. R\u00e2mnicu S\u0103rat era un ora\u0219 deschis, plin de farmec, care mi-a pl\u0103cut, nu numai mie, pentru c\u0103 aici am avut pl\u0103cerea s\u0103 vin cu Grigore Vieru, Eugen Doga, Nicolae Dabija, s\u0103 aduc salutul Basarabiei, a rom\u00e2nului din \u00eentreaga lume. Nu sunt unul care se laud\u0103. Sunt un adept al matriarhatului \u0219i al patriarhatului, de aceea sunt foarte multe doamne aici. Dac\u0103 \u0219i dvs. m\u0103 iubi\u021bi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceste iubiri comune sunt de o mare importan\u021b\u0103. Prin ele, prin aceste iubiri, ne dovedim adev\u0103rata ob\u00e2r\u0219ie. Basarabia a fost un pas, R\u00e2mnicu S\u0103rat alt pas, alte localit\u0103\u021bi, al\u021bi pa\u0219i. De aceea, nimic nu ne \u00eenc\u0103lzesc mai mult ca ace\u0219ti pa\u0219i, care se duc spre infinit. V\u0103 las s\u0103 vorbi\u021bi, o s\u0103 mai intervin pe parcurs.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201eDl profesor spunea c\u0103 a fost ades aici, la un coleg. A fost prieten cu Titel Constantinescu, cu Victor Frunz\u0103. Octavian Mo\u0219escu a \u00eenfiin\u021bat la Balcic o universitate Coasta de Argint \u0219i revista universit\u0103\u021bii editat\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, bulgar\u0103 \u0219i turc\u0103, la care Regina Maria scria editorialul. Cele mai multe lucruri ni le va spune dna Cr\u0103ciun, care a coordonat MARIA-REGINA MARII UNIRI.\u201d<br \/>\n       Cristina Cr\u0103ciun: \u201eDl Marafet v\u0103 spunea c\u0103 m-am ocupat de adunat c\u00e2teva eseuri ale Reginei Maria. Sunt jurnalist \u00een istorie \u0219i m-am g\u00e2ndit c\u0103 vom reface imaginea Reginei Maria. Avem un eseu al dlui Victor Cr\u0103ciun. Am f\u0103cut posibil s\u0103 retr\u0103iesc imaginea Balcicului. Regina Maria mai ales c\u0103 nu a fost rom\u00e2nc\u0103, pentru aceast\u0103 d\u0103ruin\u021b\u0103 pentru poporul rom\u00e2n, a fost singura neterfelit\u0103 \u00een perioada comunist\u0103. Acad. R\u0103zvan Teodorescu a \u021binut discursuri despre Regina Maria. Ar fi interesant de observat c\u0103 a avut parte de aprecieri din partea propagandei comuniste. La doar \u0219aptesprezece ani a fost \u00eempins\u0103 la c\u0103s\u0103torie, \u00een aceast\u0103 saraband\u0103, ajung\u00e2nd \u00eentr-o lume necunoscut\u0103. Ajuns\u0103 aici, a iubit total aceast\u0103 \u021bar\u0103 \u0219i acest popor. Carol I a aceptat-o ca o persoan\u0103 benefic\u0103 pentru \u021bara aceasta, nu numai pentru Ferdinand. Sunt foarte multe imagini cu Regina Maria \u00een port popular. Iubea portul popular. A insistat s\u0103 fie imortalizat\u0103 \u00een portul popular. A fost un model de \u00eenalt\u0103 conduit\u0103. Unirea s-a f\u0103cut prin femei, iar Regina Maria a ajuns \u00eentr-un context nu tocmai pl\u0103cut, care a culminat cu prima conflagra\u021bie mondial\u0103. Regina a jucat un rol important. Ea a fost cea care l-a ajutat pe Ferdinad s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi, r\u0103zboi care a \u00eendurerat multe femei. Un tribut de s\u00e2nge uria\u0219. Regina a mers pe front, \u00een tran\u0219ee, se implica s\u0103 salveze r\u0103ni\u021bii, cot la cot cu peresonalul sanitar. Dup\u0103 Marea Unire, Proclama\u021bia la Alba Iulia, cu o diploma\u021bie pe m\u0103sur\u0103 s-a \u00eemplicat \u00een politica extern\u0103, cu Georges Clemenceau, Henri Poincar\u00e9. Era ca un soi de pic\u0103tur\u0103 chinezeasc\u0103. L-a convins pe regele Ferdinand s\u0103 nu semneze pacea p\u00e2n\u0103 la realizarea Marii Uniri. A fost \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00een imaginea Rom\u00e2niei Mari o figur\u0103 luminoas\u0103.\u201d<br \/>\n     Constantin Marafet: \u201eMul\u021bumim foarte mult. Anul acesta vom pleca la Balcic \u00een 02 sept. din fa\u021ba Centrului Cultural Florica Cristoforeanu. Vom sta 03-04 sept. Costul excursiei 400\/ pers. Sunt emo\u021bionat datorit\u0103 aurii personalit\u0103\u021bii dlui Cr\u0103ciun \u0219i pentru c\u0103 nu am avut c\u0103r\u021bile s\u0103 le citesc, sunt ca un elev scos la lec\u021bie. \u00cel avem pe cantautorul Manea Aghean\u0103, pe care \u00eel invit\u0103m s\u0103 ne c\u00e2nte \u0219i s\u0103 ne \u00eenc\u00e2nte.\u201d<br \/>\n      Manea Aghean\u0103: \u201eS\u0103rut m\u00e2inile doamnelor, v\u0103 salut b\u0103rba\u021bi! Fiindc\u0103 este vorba despre Unire, vom c\u00e2nta despre Unire.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: EROINELE ROM\u00c2NIEI MARI. DESTINE DIN LINIA \u00ceNT\u00c2I. M-a impresionat din primele cuvinte. O carte necesar\u0103 pentru to\u021bi rom\u00e2nii care nu cred \u00een Rom\u00e2nia. O lucrare monumental\u0103. Nu po\u021bi scrie o asemenea carte dac\u0103 nu mergi \u00een arhive. M\u0103 mir\u0103 foarte mult c\u0103 sunt fotografii de epoc\u0103, alb-negru, excep\u021bional scoase. S\u0103-i d\u0103m cuv\u00e2ntul dnei prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu.\u201d<br \/>\n      Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu: \u201eV\u0103 mul\u021bumesc pentru invita\u021bie \u0219i a fost o prezentare cam exagerat\u0103. Sunt a doua oar\u0103 \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat. V\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103m! Felicit\u0103ri Clubului Femina. Cum a ap\u0103rut ideea de carte? La ideea unei prietene, ideea aceasta a feminit\u0103\u021bii. De la aceste femei de la primul r\u0103zboi \u0219i la Marea Unire. Nu mai terminam cu rolul femeii la nivel na\u021bional. Ru\u0219ii nu au luptat, intraser\u0103 \u00een zodia revolu\u021biilor. \u00cen acest context, al rolului femeii, lucrarea \u00eencepe cu Regina Maria, care a coordonat totul, a avut un curaj nebun, \u00een contextul febrei tifoide. Bucure\u0219tiul ocupat. \u0218i-a v\u00e2ndut \u0219i bijuteriile ca s\u0103 dea solda\u021bilor de m\u00e2ncare. 15 aug 1916, la consiliul de coroan\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it s-a f\u0103cut ce trebuia s\u0103 se fac\u0103. Regele Ferdinand a fost \u00eempins de energia Reginei Maria de a intra \u00een r\u0103zboi al\u0103turi de Antant\u0103. Regina nu a fost prezent\u0103 la Alba Iulia, a fost \u021binut\u0103 la pat de o grip\u0103. \u00cen r\u0103zboi, ce scrie regina ce au f\u0103cut femeile? ,,Sunte\u021bi de cea mai \u00eenalt\u0103 admira\u021bie a mea. Chipurile voastre lumineaz\u0103 ca ni\u0219te candele.&#8221; Rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba focului: &#8211; Eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, Eroina de la Olt, Maria Manciulea, care a trecut prin apa Oltului noaptea  \u0219i despre care scrie Camil Petrescu \u00een capitolul ,,\u00cent\u00e2mpl\u0103ri din apa Oltului&#8221; din romanul ,,Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi&#8221;, M\u0103riuca cea care transmitea din pom c\u00e2t vedea. Rezisten\u021ba din spatele frontului. \u00cen satele \u0219i ora\u0219ele ocupate, armatele de ocupa\u021bie au f\u0103cut jaf. B\u0103tu\u021bi la Turtucaia, cu Misiunea Militar\u0103 Francez\u0103 condus\u0103 de generalul Henri Mathias Berthelot, premierul I. C. Br\u0103tianu a respirat u\u0219urat. Alt domeniu: Crucea Ro\u0219ie. Toate femeile \u0219i marile familii au ajutat frontul. Un alt domeniu: Slujitoarele Domnului. Multe monahii din m\u0103n\u0103stiri s-au angajat voluntare \u00een serviciile sanitare. \u00cen multe m\u0103n\u0103stiri au fost organizate spitale \u0219i orfelinate. Comunitatea evreilor a f\u0103cut dona\u021bii. Un alt episod: Arte, literatur\u0103, pres\u0103. Maria Filotti s-a refugiat la Ia\u0219i unde a organizat un spital. Cam asta este structura.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201eEu, cu dl prof. Cr\u0103ciun, ne-am n\u0103scut \u00een sec. XX, \u00eentr-o zi de 16. Eu pe 16 mai, d-lui pe 16 iulie. Sunt onorat, c\u0103 sunt contemporan cu dvs. Salut prezen\u021ba dlui viceprimar \u0218tefan Torc\u0103rescu. O doamn\u0103 din R\u00e2mnicu S\u0103rat a scris o carte, tez\u0103 de doctorat, ,,Femeile din \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu S\u0103rat&#8221;, este vorba prof. dr. Camelia Manuela Sava vicepre\u0219. Clubului Femina 2.\u201d<br \/>\n     Camelia Manuela Sava: \u201eBun venit invita\u021bilor! Voi vorbi despre femeile Marii Uniri. \u00cemi este familiar subiectul cu Regina Maria. Femeile din familia Cantacuzino \u0219i-au adus contribu\u021bia lor. Am fost la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti cu elevii \u0219i am v\u0103zut imagini cu Ecaterina Teodoroiu. Ne-a\u021bi vorbit despre femeile Marii Uniri. Aceste personalit\u0103\u021bi sunt modele pentru noi, cei de ast\u0103zi. M\u0103 bucur s\u0103 v\u0103 avem \u00eentre noi.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201eS\u0103-l rug\u0103m pe dl Aghean\u0103 s\u0103 ne mai c\u00e2nte.\u201d<br \/>\n      Manea Aghean\u0103: \u201eVorbind despre Unire, trebuie s\u0103 existe pace, dezarmare. A c\u00e2ntat \u0219i o strof\u0103 din ,,Mul\u021bi ani tr\u0103iasc\u0103&#8221; dlui prof. Victor Cr\u0103ciun.\u201d<br \/>\n     Constantin Marafet: \u201eProfit\u0103m c\u0103 se afl\u0103 aici dl viceprimar \u0218tefan Torc\u0103rescu \u0219i \u00eel rug\u0103m s\u0103 ne spun\u0103 c\u00e2teva cuvinte.\u201d<br \/>\n     \u0218tefan Torc\u0103rescu: \u201eBun\u0103 ziua \u0219i bine a\u021bi venit! Este mai. \u00cen iulie pe 16, veni\u021bi s\u0103 v\u0103 c\u00e2nt\u0103m \u00eenc\u0103 odat\u0103 La mul\u021bi ani!. Suntem ast\u0103zi temporari \u0219i dup\u0103 noi s\u0103 vin\u0103 al\u021bii s\u0103 ne asigur\u0103m perenitatea. Dac\u0103 oamenii sunt uni\u021bi, exist\u0103 \u0219i pace. Toate faptele mari au pornit de la simboluri. M\u0103 bucur c\u0103 dna Lucre\u021bia Dediulescu ne-a lansat aceast\u0103 provocare. Iat\u0103 c\u0103 dna dr. Dediulescu este dedicat\u0103 muncii pe care o face ca pre\u0219edint\u0103 a Clubului Femina. Ast\u0103zi la ora 19:00 va fi Noaptea muzeelor. O s\u00e2mb\u0103t\u0103 plin\u0103, cu bucurii, o s\u00e2mb\u0103t\u0103 a dialogului spiritual. V\u0103 mul\u021bumesc nespus!<br \/>\n      Victor Cr\u0103ciun: Liga Cultural\u0103 a pus pe peretele Muzeului Municipal placa memorial\u0103, cu prilejul \u00eemplinirii a 1900 de ani de la \u00eencheierea r\u0103zboaielor daco \u2013romane purtate o\u0219tile conduse de Regele Decebal \u0219i \u00cemp\u0103ratul Traian. \u201d<br \/>\n     \u0218tefan Torc\u0103rescu: \u201eNe bucur\u0103m de aceste evenimente, placa memorial\u0103, bustul poetului Grigore Vieru. V\u0103 mul\u021bumesc \u0219i ne \u00eent\u00e2lnim la Muzeul Municipal.\u201d<br \/>\n     Constantin Marafet: V\u0103 mul\u021bumesc, dl viceprimar. O s\u0103 dau cuv\u00e2ntul dnei Popescu.<br \/>\n     Alexandra Popescu: \u201e\u00cen spatele acestei manifest\u0103ri se afl\u0103 dna Mu\u0219at pe care o felicit. Sunt profesoara Alexandra Popescu, vicepre\u0219. Clubului \u00abemina 2, am predat \u0219tafeta colegei mai tinere, dna prof. dr. Camelia Manuela Sava. M\u0103 \u00eenclin, cu respect, \u00een fa\u021ba dlui acad. Victor Cr\u0103ciun. Stimate doamne, distins auditoriu, am tr\u0103it \u0219i tr\u0103iesc ni\u0219te emo\u021bii deosebite. M-am n\u0103scut \u00een zilele de restri\u0219te. P\u0103rin\u021bii mei se duceau pe 10 mai, cu trenul, s\u0103 asiste la parada militar\u0103. O alt\u0103 s\u0103rb\u0103toare, ,,La Mo\u0219i&#8217;m, am crescut cu acest respect pentru familia regal\u0103. Tat\u0103l meu a fost preot \u0219i a f\u0103cut pu\u021bin\u0103 pu\u0219c\u0103rie, c\u0103 nu a vrut s\u0103 fie informator al securit\u0103\u021bii. Este regretabil, \u00een \u0219coli nu se \u00eenva\u021b\u0103 despre istoria acestor vremuri, despre monarhie. La anul, Clubul      Femina 2 s\u0103rb\u0103tore\u0219te 50 de ani de existen\u021b\u0103. Aduc mul\u021bumiri deosebite familiei Mu\u0219at, dnei Mu\u0219at, care \u0219tiu c\u00e2t a alergat \u0219i dnei pre\u0219 dr. Dediulescu.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201eAm uitat s\u0103 v\u0103 spun, v\u0103 iubesc din suflet! Aici se \u00eencheie evenimentul de ast\u0103zi. Urmeaz\u0103 sesiunea de autografe.\u201d<br \/>\n      S\u00e2mb\u0103t\u0103, 26 mai, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi junele, \u201eve\u0219nic t\u00e2n\u0103r \u0219i ferice\u201d Matinc\u0103 Costea. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>LA VREMURI DEOSEBITE, OAMENI DEOSEBI\u021aI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 mai, la Clubul \u201eFemina 2\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":6760,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7,1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6811"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6811"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6811\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6812,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6811\/revisions\/6812"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6811"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6811"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6811"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}