{"id":4851,"date":"2017-02-09T19:12:07","date_gmt":"2017-02-09T16:12:07","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4851"},"modified":"2017-02-09T19:12:53","modified_gmt":"2017-02-09T16:12:53","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-4-februarie-2017","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4851","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 4 Februarie 2017"},"content":{"rendered":"

\"\"

\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 04 februarie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat cu un moment omagial I.L.Caragiale, fragment din piesa \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d interpretat de Matinc\u0103 Costea \u015fi dou\u0103 monologuri \u201eEu \u015fi Suzana\u201d, culegere, \u015fi \u201eM\u0103 numesc Gogu Stamate\u201d, crea\u0163ie proprie, \u015fi interpretate de acela\u015fi june Matinc\u0103 Costea, interpretare finalizat\u0103 cu aplauze.
\n\u200bInvitatul special, Manea Aghean\u0103 \u015fi chitara sa, a creat un scurt moment muzical, apreciat de cei prezen\u0163i prin aplauze.
\n Ca \u015fi \u00een cazul poetul na\u0163ional, Mihai Eminescu, oameni frumo\u015fi la suflet au venit ast\u0103zi, la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare, s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 importan\u0163a acestei zile prin aportul talentului fiec\u0103ruia.
\n Ion Luca Caragiale ochi peste timp: \u201eIon Luca Caragiale, Mo\u015f Virgul\u0103 sau nenea Iancu, un nume \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een special \u00een dramaturgia rom\u00e2n\u0103, fiind unul dintre cei mai mari dramaturgi pe care i-a dat na\u0163ia rom\u00e2n\u0103. A ars la maxim\u0103 intensitate, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul celor 60 de ani. O caracterizare a omului \u015fi dramaturgului se poate face din cuvintele contemporanilor, din imaginea l\u0103sat\u0103 celor care l-au cunoscut. A fost un talent major, o minte ascu\u0163it\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp un bun psihlog. A avut o deschidere spre limbajul \u015fi comportamentul semenilor s\u0103i, pe care i-a oglindit magistral \u00een lucr\u0103rile sale, construind o realitate care, de multe ori, este valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Cuvintele lui au r\u0103mas \u00een t\u00e2mpla timpului: \u201eSimt enorm \u015fi v\u0103z monstruos\u201d,\u201eUn popor care nu merge \u00eenainte, st\u0103 pe loc, ba chiar d\u0103 \u00eenapoi”. Titu Maiorescu m\u0103rturise\u015fte: \u201eLucrarea d-lui Caragiale este original\u0103, comediile sale pun pe scen\u0103 c\u00e2teva tipuri din via\u021ba noastr\u0103 social\u0103 de ast\u0103zi \u0219i le dezvolt\u0103 cu semnele lor caracteristice, cu deprinderile lor, cu expresiile lor, cu tot aparatul \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u0103rii lor \u00een situa\u021biile anume alese de autor\u201d. A participat frecvent la \u0219edin\u021bele Junimii, iar la \u00eent\u00e2lnirea din martie 1884, \u00een prezen\u021ba lui Alecsandri, \u0219i-a m\u0103rturisit preferin\u021ba pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Ia\u0219i, O scrisoare pierdut\u0103, reprezentat\u0103 la 13 noiembrie, \u00een prezen\u021ba reginei, cu un mare succes. Barbu Stef\u0103nescu Delavrancea, la moartea lui Caragiale avea s\u0103 rosteasc\u0103 aceste cuvinte memorabile : \u201eCaragiale n-a murit, Caragiale nu poate s\u0103 moar\u0103… Ostenit de at\u00e2ta zbucium, doarme cu fa\u0163a in sus… \u00cencet, s\u0103 nu-l de\u015ftept\u0103m… desprins din unda divin\u0103, oprit o clip\u0103 \u00eentre noi, geniu reversibil, se \u00eentoarce \u00een splendorile misterelor de unde ne vor veni geniile…\u201d. Circul\u0103 un motto al societ\u0103\u0163ii nostre: Eminescu este \u00een suflet, Caragiale \u00een Parlament. \u00cen Tribuna, Arad, 1907: Locuia de mult la Berlin c\u00e2nd, prin 11 iulie 1907, Horia Petra-Petrescu \u00eei face o vizit\u0103. Ajuns \u00een locuin\u0163a dramaturgului, \u00ee\u015fi plimb\u0103 ochii peste fotografii cu actorul Brezeanu, cu autograf \u015fi dedica\u0163ie, \u00een rolul Cet\u0103\u0163eanului turmentat, peisaje \u015fi turme de oi pictate de Grigorescu, caricaturile lui Gavarni \u015fi Daumier, \u00een timp ce Caragiale povestea despre ultima vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u015fi planurile ultimei piese de teatru: \u201eTitirc\u0103, Sotirescu et compania\u201d spun\u00e2ndu-i: \u201eComedia mea se petrece dup\u0103 30 de ani de la cele \u00eent\u00e2mplate \u00een ,,Noaptea furtunoas\u0103”. Toate sec\u0103turile mele au ajuns la posturi \u00eenalte. Sunt mini\u015ftri.\u201d. Piesa \u00eenceput\u0103 a r\u0103mas neterminat\u0103, dar intui\u0163ia dramaturgului e valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Cella Delavrancea: \u201eDin \u00eendep\u0103rtata copil\u0103rie, din fiecare cas\u0103 \u00een care am locuit, se desprindea figura marelui nostru Caragiale. C\u00e2nd sosea la noi, se oprea mai \u00eent\u00e2i \u00een u\u015f\u0103, cu un z\u00e2mbet \u015firet. \u015etia c\u0103 ne bucur\u0103m cu to\u0163ii, mici \u015fi mari. A\u015ftepta \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea fr\u0103\u0163easc\u0103 a tat\u0103lui meu, Barbu Delavrancea, afectuosul salut al mamei mele. Pe noi ne privea peste ochelarii lui prin\u015fi pe nas \u015fi lega\u0163i de jiletc\u0103 cu un \u015firet negru. A\u015fa l-am pomenit: cu p\u0103l\u0103rie larg\u0103 \u00een margini, cu veston adesea maroniu \u015fi jiletc\u0103 de catifea sau de tricou frumos lucrate. Ochii lui castanii erau mari, rotunzi, \u015fi privirea sc\u0103p\u0103ra de o inteligen\u0163\u0103 ironic\u0103 la fel cu talentul s\u0103u. (…) Caragiale nu scria u\u015for. Se fr\u0103m\u00e2nta mult, \u015ftergea r\u00e2ndul, schimba cuv\u00e2ntul \u015fi nu era mul\u0163umit dec\u00e2t c\u00e2nd fraza exprima, \u00een graiul cel mai esen\u0163ial, ideea sa. A studiat pe viu toate personajele literaturii sale. De aceea a deschis o ber\u0103rie pe l\u00e2ng\u0103 teatru, unde se adunau prieteni, admiratori \u015fi publicul care ie\u015fea de la spectacol, ca s\u0103 se bucure pe gratis de alt\u0103 reprezenta\u0163ie, s\u0103-l aud\u0103 pe Caragiale povestind \u015fi discut\u00e2nd cu prietenii lui. Acolo el era, la cel mai bun post de observa\u0163ie, pentru a-\u015fi nota felul de a vorbi al fiec\u0103ruia, mahalagismele, \u015fi pentru a provoca, dup\u0103 c\u00e2teva halbe de bere, confiden\u0163e sentimentale, care-i serveau la compunerea diferitelor personaje din opera lui. (…) Timpul, cel mai drept judec\u0103tor al valorilor, l-a a\u015fezat pe Caragiale la locul cuvenit. Opera lui literar\u0103 r\u0103m\u00e2ne vie, pentru c\u0103 a fost filtrat\u0103 printr-un genial spirit de observa\u0163ie. \u00cen amintirea mea, \u00eel v\u0103d mereu pe Caragiale plimb\u00e2ndu-se prin odaie, cu privirea pierdut\u0103 \u00een g\u00e2nduri, cu capul ni\u0163el \u00eenclinat pe um\u0103r, cu \u0163igareta \u00eentre degete, ascult\u00e2nd o sonat\u0103 de Beethoven.\u201d. \u015eerban Cioculescu: \u201eCaragiale este unul dintre acei scriitori, meni\u0163i s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 neistovite comentarii, dup\u0103 unghiurile nea\u015fteptate de perspectiv\u0103, pe care \u015fi le vor \u00eensu\u015fi genera\u0163iile succesive. Aceasta este soarta glorioas\u0103 a scritorului cu \u201emesaj\u201d indirect, cum a fost marele ironist, pentru chipurile ei nefardate. Posteritatea, fa\u0163\u0103 de asemenea scriitor, e o continu\u0103 replic\u0103, cu jocul de oglinzi \u00eentors \u00eens\u0103 asupr\u0103-i, ca un omagiu de reciprocitate. (…) Dealtfel, personalitatea omeneasc\u0103 a lui Caragiale a sedus mai mult pe contemporanii care au intrat \u00een atingerea direct\u0103 cu d\u00e2nsa, dec\u00e2t opera ce li se p\u0103rea unora oarecum stereotip\u0103. \u00cencep\u00e2nd cu seniorii, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi \u015fi Vasile Pogor au fost fermeca\u0163i de inteligen\u0163a sc\u0103p\u0103r\u0103toare, \u00een permanent\u0103 veghe, a t\u00e2n\u0103rului care avea parc\u0103 \u00eentr-\u00eensul un demon al contradic\u0163iei \u015fi o vitalitate plin\u0103 de neprev\u0103zut. (…) Mai interesant\u0103 era reac\u0163iunea lui Eminescu, comunicat\u0103 de Slavici. Profund \u201eserios\u201d, poetul nu gusta cinismele lui Caragiale, dar \u00eei aprecia sim\u0163ul gramatical \u015fi facultatea instantanee a inteligen\u0163ei de a prinde orice form\u0103 de crea\u0163ie , str\u0103in\u0103 de propria lui structur\u0103; de aceea punea pre\u0163 pe judec\u0103\u0163ile lui artistice. (…) Caragiale a fost toat\u0103 via\u0163a lui un des\u0103v\u00e2r\u015fit actor, dublat de un foarte lucid spectator. (…) Sectorul patetic din opera sa ne introduce incomplet \u00een sensibilitatea lui de anxios. Caragiale \u015fi-a tr\u0103it nelini\u015ftea, dinapoia m\u0103\u015ftii pe care i-o fixase reputa\u0163ia de autor comic. S-a impus contemporanilor ca un tip \u201eforte\u201d, brusc\u00e2ndu-\u015fi prietenii cei mai buni, juc\u00e2nd comedia vulgarit\u0103\u0163ii \u00eenaintea camarazilor de petrecere, simul\u00e2nd un echilibru moral \u00een familie \u015fi \u00eentre familiarii s\u0103i. Muzica singur\u0103 l-a pus \u00een atingere cu absolutul; societatea noastr\u0103, pozitiv\u0103 \u015fi burghez\u0103, i-a \u00eenchis z\u0103rile c\u0103tre care privea cu spaim\u0103 \u015fi l-a distras de la tulbur\u0103toarele colocvii ale con\u015ftiin\u0163ei.\u201d (Vasile Ghinea)
\n Caragiale despre EMINESCU: \u201eEra o frumuse\u0163e! O figur\u0103 clasic\u0103 \u00eencadrat\u0103 de ni\u015fte plete mari negre; o frunte \u00eenalt\u0103 \u015fi senin\u0103; ni\u015fte ochi mari \u2013 la aceste ferestre ale sufletului se vedea c\u0103 cineva este \u00een\u0103untru; un z\u00e2mbet bl\u00e2nd \u015fi ad\u00e2nc melancolic. Avea aerul unui sf\u00e2nt t\u00e2n\u0103r cobor\u00e2t dintr-o veche icoan\u0103, un copil predestinat durerii, pe chipul c\u0103ruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.\u201d. Replic\u0103 la descrierea f\u0103cut\u0103 de Titu Maiorescu: \u201e\u00cemi vine destul de greu s\u0103 contrazic ni\u015fte autorit\u0103\u0163i \u00een materie literar\u0103, \u015ftiind bine c\u00e2t le iriteaz\u0103 contrazicerea \u015fi c\u00e2t de primejdioas\u0103 e irita\u0163ia lor pentru soarta \u015fi reputa\u0163ia unor simpli muritori ca noi; dar trebuie s\u0103 spun odat\u0103 c\u0103 poetul de care e vorba a tr\u0103it material r\u0103u; s\u0103r\u0103cia lui nu este o legend\u0103; a fost o nenorocit\u0103 realitate, \u015fi ea \u00eel afecta foarte. Ce Dumnezeu! Doar n-a tr\u0103it omul acesta acum c\u00e2teva veacuri, ca s\u0103 ne permitem cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103 a b\u0103sni despre trista lui via\u0163\u0103! \u2026 A tr\u0103it p\u00e2n\u0103 mai ieri, aci, cu noi, cu mine, zi cu zi, ani \u00eentregi\u2026 Pe cine vrem noi s\u0103 am\u0103gim? S-a sus\u0163inut c\u0103 dispre\u0163uia averea\u2026 E un neadev\u0103r \u2013 pe care nu-l poate spune dec\u00e2t sau cine n-a cunoscut pe poet, sau cine\u2026 vrea s\u0103 spun\u0103 un neadev\u0103r \u2013 o afirm eu aci cu siguran\u0163a c\u0103 afar\u0103 de teorii fanteziste, psihologice, etnice, etice, estetice \u015fi altele nu voi c\u0103p\u0103ta nicio dezmin\u0163ire serioas\u0103. L-am cunoscut, am tr\u0103it l\u00e2ng\u0103 el, foarte aproape vreme \u00eendelungat\u0103 \u015fi \u015ftiu c\u00e2t de mult pre\u0163 punea pe pl\u0103cerile materiale ale vie\u0163ii. L-am v\u0103zut destul de adesea scr\u00e2\u015fnind din lips\u0103. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se dep\u0103rteaz\u0103 \u0163inta, cu c\u00e2t \u00eei pare lui c\u0103 se apropie de d\u00e2nsa, \u00eel aruncau, ce-i drept, \u00een cea mai \u00eentunecat\u0103 melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodat\u0103; lipsa material\u0103 \u00eens\u0103 \u00eel excita, \u00eel demoraliza, \u00eel sf\u0103r\u00e2ma cu des\u0103v\u00e2r\u015fire\u2026 da, dar era prea m\u00e2ndru ca s\u0103 se pl\u00e2ng\u0103 de asta \u015fi mai ales acelora ce trebuiau s-o \u00een\u0163eleag\u0103 nespus\u0103. Avea un temperament de o excesiv\u0103 neegalitate, \u015fi c\u00e2nd o pasiune \u00eel apuca era o tortur\u0103 nemaipomenit\u0103. Am fost de multe ori confidentul lui. Cu des\u0103v\u00e2r\u015fire lipsit de manierele comune, succesul \u00eei sc\u0103pa \u2026 Atunci era o zbuciumare teribil\u0103, o \u00eencordare a sim\u0163irii, un acces de gelozie, care l\u0103sau s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 destul de clar felul cum acest om superior trebuia s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103. C\u00e2nd ostenea bine de acel cutremur, se \u00eenchidea \u00een odaia lui, foarte adesea dormea dus \u015fi peste dou\u0103-trei zile se ar\u0103ta iar lini\u015ftit, ca ,,Luceaf\u0103rul lui \u2013 nemuritor \u015fi rece”. Acum \u00eencepea cu verva lui str\u0103lucit\u0103 s\u0103-mi predice budismul \u015fi s\u0103-mi c\u00e2nte Nirvana, \u0163inta suprem\u0103 a lui Buda-Sakiamuni. A\u015fa l-am cunoscut atuncea, a\u015fa a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een cele din urm\u0103 momente bune: vesel \u015fi trist; comunicativ \u015fi ursuz; bl\u00e2nd \u015fi aspru; mul\u0163umindu-se cu nimica \u015fi nemul\u0163umit totdeauna de toate; aci de o abstinen\u0163\u0103 de pustnic, aci apoi lacom de pl\u0103cerile vie\u0163ii; fugind de oameni \u015fi c\u0103ut\u00e2ndu-i; nep\u0103s\u0103tor ca un b\u0103tr\u00e2n stoic \u015fi iritabil ca o fat\u0103 nervoas\u0103. Ciudat\u0103 amestec\u0103tur\u0103! \u2013 fericit\u0103 pentru artist, nefericit\u0103 pentru om! Pentru asemenea oameni contactul cu realitatea exterioar\u0103 este dificil de cele mai multe ori \u015fi le transform\u0103 via\u0163a \u00eentr-o continu\u0103 confruntare. Omul acesta a tr\u0103it, mai des m\u00e2hnit, mai rar vesel, \u00eentr-un cerc foarte restr\u00e2ns de prieteni. Dar era \u015fi un om ciudat! El \u00ee\u015fi f\u0103cea o pl\u0103cere din necaz \u015fi din durere o voluptate. Dac\u0103 nu avea vreo sup\u0103rare, \u015fi-o c\u0103uta; dac\u0103 nu venea s\u0103-l \u00eent\u00e2mpine durerea din afar\u0103, el \u015ftia s\u0103 \u015fi-o scormoneasc\u0103 singur din r\u0103runchi. Cu un astfel de caracter mai era \u015fi de tot s\u0103rac. Am cunoscut foarte de-aproape un om cu o superioar\u0103 \u00eenzestrare intelectual\u0103; rareori a \u00eenc\u0103put \u00eentr-un cap at\u00e2ta putere de g\u00e2ndire. Era pe l\u00e2ng\u0103 aceasta un mare poet; cu cea mai nobil\u0103 \u015fi mai \u00eenalt\u0103 fantezie, ajutat\u0103 de un rafinat instinct artistic, el a turnat \u00eentr-o lapidar\u0103 ,,form\u0103 nou\u0103 limba veche \u015fi-n\u0163eleapt\u0103”, pe care o cuno\u015ftea at\u00e2t de bine \u015fi o iubea at\u00e2t de mult. Dar dac\u0103 nu dorea onoruri, dac\u0103 fugea de zgomot \u015fi de laude, asta nu era dec\u00e2t din pricina de\u015fert\u0103ciunii lor, iar nu din vreo fals\u0103 modestie ce l-ar fi f\u0103cut s\u0103 n-aib\u0103 deplin\u0103 \u015fi manifest\u0103 \u00eencredere, fa\u0163\u0103 cu toat\u0103 lumea, \u00een talentul lui. Avea talent, \u015fi o \u015ftia mai bine dec\u00e2t oricine; nici o critic\u0103 nu-l putea face s\u0103 se-ndoiasc\u0103 de sine, iar aplauzele nu i-ar fi putut spune dec\u00e2t mai pu\u0163in de ce credea el \u00eensu\u015fi. De aceea opera ce ne-a l\u0103sat-o nu denot\u0103 nici un moment de ezitare sau ne\u00eencredere \u00een sine.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n \u201eIon Luca Caragiale, \u00een calitate de dramaturg, a primit cele mai mari satisfac\u0163ii la premiera piesei \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d, considerat\u0103 capodoper\u0103 a sa. \u00cen schimb, la premiera piesei \u201eN\u0103pasta\u201d, Caragiale a fost fluierat de spectatori. Se spune c\u0103 \u00een spatele acestei ac\u0163iuni s-ar fi aflat Alexandru Macedonschi, un mare rival al s\u0103u. Caragiale a avut un proces care a intrat \u00een istorie, acuzat de Caraion, c\u0103 ar fi plagiat. \u00cen acest proces a fost ap\u0103rat de cel mai renumit orator al acelor vremuri, avocat \u015fi cunoscut scriitor, Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea. Ion Luca Caragiale a fost un apropiat al scriitorului Alexandru Vlahu\u0163\u0103 \u015fi prin acesta \u015fi cu boierul r\u00e2mnicean Menela\u015f Chircu. A participat la numeroase \u00eent\u00e2lniri: Dragosloveni, R\u00e2mnicu S\u0103rat \u015fi la conacul din Z\u0103plazi ce apar\u0163inea boierului Chircu.\u201d (Dumitru Hangu)
\n \u201eFin observator al societ\u0103\u0163ii \u00een care a tr\u0103it, Caragiale critic\u0103 tr\u0103s\u0103turile negative de caracter specifice oamenilor din diferite medii sociale; a creat roluri mari, personaje nemuritoare. ,,Ca\u0163avencu e prezent\/ \u015ei ast\u0103zi \u00een Parlament.\/ Latr\u0103-ntruna f\u0103r\u0103 rost\/ Doar ca s\u0103 primeasc-un os.\u201d (Stana Milo\u015f)
\n \u201eO poezie semnat\u0103 I. L. Caragiale (Se poate glumi?): ,,Da \u015fi nu.\/ Se poate \u2013 c\u00e2nd ai de-a face cu oameni s\u0103n\u0103to\u015fi,\/ Nu se poate \u2013 cu oameni bolnavi.\/ Se poate \u2013 cu oameni veseli \u015fi bine dispu\u015fi,\/ Nu e poate \u2013 cu oameni posaci \u015fi mohor\u00e2\u0163i.\/ Se poate \u2013 cu oameni de spirit,\/ Nu se poate \u2013 cu oameni pro\u015fti.\u201d (Elena Cambe\u015fteanu)
\n \u201eO fabul\u0103 de I. L. Caragiale (Temelia): ,,At\u00e2ta munc\u0103 f\u0103r\u0103 preget! \u00cencet-\u00eencet, de-at\u00e2\u021bia ani,\/ De jos, din temelia st\u00e2ncii, cazmaua smulge bolovani,\/ \u0218i macaraua suie-n muchie, \u0219i dalta-n feluri \u00eei ciople\u0219te,\/ La r\u00e2nd ciocanul \u00eei a\u0219az\u0103, frumos mistria-i rostuie\u0219te;\/ \u0218i \u2013 lucru vrednic de mirare din r\u0103s\u0103rit p\u00e2n\u0103-n apus!\/ Un grandios castel, deasupra, spre nori se-nal\u021b\u0103 \u0219i tot cre\u0219te;\/ Pe c\u00e2t jos se scobe\u0219te st\u00e2nca, pe-at\u00e2t se-mpodobe\u0219te sus\u2026\/ \u2026Mai trebuie frontonul splendid, alegoria triumfal\u0103,\/ \u0218i-i opera des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u2013 e gata un secol fal\u0103!..\/ Un ultim bloc enorm, acum, trosnind, e smuls din groap-ad\u00e2nc\u0103\/ \u0218i ridicat din greu pe scripet\u2026\/ Dar blocul ultim nu-i sus \u00eenc\u0103,\/ \u0218i din afund, din m\u0103runtaie,\/ r\u0103cne\u0219te st\u00e2nca: Nu mai pot!\/ Proptele iute! Merg de r\u00e2p\u0103! M\u0103 surp cu fal\u0103-v\u0103 cu tot! Morala: \u201eAdesea, vis\u00e2nd prea vesel,\/ ai de\u0219teptare trist\u0103\u2026\/ S\u0103 nu te rezemi, Doamne,\/ dec\u00e2t pe ce rezist\u0103!\u201d (Gabriela Marcu)
\n \u201eS\u0103 mergem la acest \u201eTemplu\u201d al clasicului nostru nemuritor I. L. Caragiale. Este Caragiale un scriitor comic sau umorist? Comicul este o categorie estetic\u0103 fundamental\u0103 care define\u015fte una dintre atitudinile esen\u0163iale ale spiritului uman \u00een fa\u0163a vie\u0163ii \u015fi-a artei, av\u00e2ndu-\u015fi sursa \u00een dezvoltarea unui contrast sanc\u0163ionat printr-o gam\u0103 larg\u0103 de reac\u0163ii morale, contrastul dintre aparen\u0163\u0103 \u015fi realitate. Umorul este una din formele de manifestare a categoriei estetice a comicului care se caracterizeaz\u0103 prin relevarea \u00eeng\u0103duitoare a laturilor amuzante, vesele, incompatibile \u00eentre ele, ale fenomenelor \u015fi ale situa\u0163iilor. C\u0103linescu: \u201eUmorul lui Caragiale este inefabil, ca \u015fi lirismul eminescian.\u201d Ibr\u0103ileanu \u00eel contrazice afirm\u00e2nd c\u0103 dramaturgul este un satiric din cauza firii sale. Dac\u0103 era umorist din fire, alegea alt\u0103 lume, alte obiecte. Criticul unei societ\u0103\u0163i este \u00eentotdeauna un satiric. N. Petra\u015fcu \u00eel acuz\u0103 pe Caragiale de schematismul vorbirii personajelor sale. Pompiliu Eliade \u00een Causeries litt\u00e9raire sus\u0163ine teza lipsei de durabilitate a comediilor, preluat\u0103 de E. Lovinescu: \u201eEroii lui Caragiale sunt reprezentativi pentru o epoc\u0103 m\u0103rginit\u0103.\u201d Acestora au \u00eencercat s\u0103 le r\u0103spund\u0103 critici de prim\u0103 importan\u0163\u0103. Titu Maiorescu \u00een \u201eComediile dlui Caragiale\u201d distinge umorul demoralizator. Aceste comedii reprezint\u0103 un \u201emoment de seam\u0103 \u00een literatura na\u0163ional\u0103\u201d tocmai pentru hazul pe care \u00eel st\u00e2rnesc. C. D . Gherea constat\u0103 c\u0103 tr\u0103s\u0103turile de baz\u0103 ale umorului sunt: spiritul, r\u00e2sul vesel \u015fi nesilit, observa\u0163ie ad\u00e2nc\u0103 \u015fi exact\u0103, p\u0103trundere psihic\u0103, r\u00e2de cu poft\u0103, nu simte nici am\u0103r\u0103ciune, nici revolt\u0103 \u00een r\u00e2sul lui. M.Dragomirescu nu ajunge la idei limpezi \u00een privin\u0163a comicului caragialesc. Paul Zarifopol spunea: \u201eCaragiale iubea profund farsele \u015fi paia\u0163eria tradi\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de formele cele mai simple ale comicului. Este portretul lui Caragiale la care se adaug\u0103 cunoscuta formul\u0103 \u201eSimt enorm \u015fi v\u0103d monstruos”. Pompiliu Constantinescu: \u201eDramaturgul este un umorist, istoricul umorist al dezl\u0103n\u0163uirii instictelor de parvenire.\u201d Tudor Vianu: \u201eOmul prezentat ca posibil bun este viciat, doar proliferarea \u0163inutelor morale maligne. Caragiale este un poet comic ce exceleaz\u0103 \u00een arta limbajului.\u201d \u015eerban Cioculescu: \u201eScritorul este un umorist. Sprijin\u0103 aceast\u0103 idee pe secreta simpatie, aderen\u0163\u0103 intim\u0103.\u201d Silvian Iosifescu vorbe\u015fte despre caracterul sistematic al satirei care p\u0103trunde \u00een esen\u0163a sistemului. \u00cenclin\u0103 spre recunoa\u015fterea umorului dramaturgului. \u015etefan Cazimir remarc\u0103 universul comic, r\u00e2sul lui nu este crispat, ci limpede \u015fi sonor. Opera lui Caragiale se muleaz\u0103 pe epoca \u00een care tr\u0103im, formul\u0103rile demagocice, promisiunile de\u015farte, vorbele f\u0103r\u0103 acoperire, toate acestea le reg\u0103sim din plin \u00een zilele noastre: Revizuirea Constitu\u0163iei \u201eDin dou\u0103 una, da\u0163i-miv oie, ori s\u0103 se revizuiasc\u0103, primesc, dar s\u0103 nu se schimbe, pe ici pe acolo \u015fi anume \u00een punctele esen\u0163iale\u201d; Starea industriei: \u201eIndustria rom\u00e2n\u0103 e admirabil\u0103, e sublim\u0103, putem zice, dar lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Noi aclam\u0103m munca, travaliul care nu se face deloc \u00een \u0163ara noastr\u0103.\u201d (Mihai Constantinescu)
\n \u201eOmagiu marelui Caragiale: (…) A debutat ca scriitor \u00een 1879, \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d, \u201eConu Leonida fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 cu reac\u0163iunea\u201d, 1880, \u201eO scrisoare pierdut\u0103\u201d, 1884 \u015fi \u201eD-ale carnavalului\u201d, 1885. I.L.Caragiale ofer\u0103 imagini ap\u0103sat satirice ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti ale timpului. \u00cen drama \u201eN\u0103pasta\u201d, 1890, Caragiale atinge \u015fi probleme de psihologie abisal\u0103 \u015fi patologie psihic\u0103, ca \u00een nuvelele: \u201eP\u0103cat\u201d, \u201e\u00cen vreme de r\u0103zboi\u201d, \u201eO f\u0103clie de Pa\u015fti\u201d, \u201eDou\u0103 loturi\u201d. Resursele poeziei sunt exploatate \u015fi \u00een direc\u0163ia surescit\u0103rii tipologiilor, comediilor, \u201eSchi\u0163ele\u201d 1897, \u201eMomente\u201d 1901, ori a fantasticului la \u201eHanul lui M\u00e2njoal\u0103”, \u201eCalul dracului\u201d, \u201ePastram\u0103 trufanda\u201d, \u201eAbu Hasan\u201d, Kir Ianulea\u201d. R\u0103scoalele \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti de la \u00eenceputul secolului \u00eei prilejuiesc accentele pamfletare \u015fi notele de sincer\u0103 compasiune \u00een 1907. Caragiale a fost exponentul unui mediu \u015fi creator al unui stil, desf\u0103\u015fur\u00e2ndu-\u015fi lucrarea artistic\u0103 \u00eentr-un circuit scurt, cu rezultatul cel mai firesc. \u00cen primul plan al crea\u0163iei sale st\u0103 omul social \u015fi nu numai, \u00eentr-un plan mai ad\u00e2nc apare caracterul general omenesc. Trahanache, Ca\u0163avencu, Zoi\u0163ica, Farfuridi, Agami\u0163\u0103 Dandanache, sunt actorii comediei politice din jurul anilor 1880, notabilit\u0103\u0163i ale provinciei, oameni ai vremii \u015fi ai locului lor, dar \u00een acela\u015fi timp Trahanache este un naiv, Farfuridi un prost, Dandanache un \u015firet imbecil \u00een viziunea lui Caragiale. Octavian Goga, la moartea lui Caragiale spunea: \u201eN-a fost minte s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 cuv\u00e2ntul cu mai mult\u0103 siguran\u0163\u0103, s\u0103-l fr\u0103m\u00e2nte \u015fi s\u0103-l chinuiasc\u0103 cu mai mult\u0103 putere. \u00cen fraza lui fermecat\u0103 se rev\u0103rsa o lumin\u0103 orbitoare, era pulbere de argint, foc de artificii, r\u00e2s \u015fi pl\u00e2ns, era alintare dulce \u015fi durere salbatic\u0103. Cum s\u0103 \u00eenchid\u0103 pe veci ochii lui care p\u0103trundeau sufletul \u015fi str\u0103luceau de departe ca dou\u0103 suli\u0163e de argint? Ce s\u0103 fac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul cu ei?\u201d(Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n \u201eOmagiem, ast\u0103zi, pe cel mai mare dramaturg rom\u00e2n al tuturor timpurilor, I. L. Caragiale, n. 30 ian 1852, satul Haimanale, jud. Prahova, azi I.L.Caragiale, jud. D\u00e2mbovi\u0163a \u2013 d. 9 iunie 1912, Berlin. Caragiale reprezint\u0103 o mare dotare clasic\u0103 \u015fi realist\u0103, o natur\u0103 social\u0103. Umorul \u201ecaragielian\u201d este \u015fi va fi actual \u00een toate timpurile. Este me\u015fterul cel mai de seam\u0103 a literaturii rom\u00e2ne\u015fti, chiar sub aparen\u0163ele u\u015furin\u0163ei se las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 legea sever\u0103 a artei. Convingerea sa ad\u00e2nc\u0103 era c\u0103 literatura fiind o art\u0103, nu poate fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103, cel pu\u0163in des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 printr-o lung\u0103 s\u00e2rguin\u0163\u0103 \u00een timp.Caragiale a scris \u015fi epigrame: Unui datornic: \u201ePentru o datorie veche,\/ E\u015fti fudul de o ureche.\/ Pentru o datorie nou\u0103,\/ E\u015fti fudul de am\u00e2ndou\u0103.\u201d \u015ei dou\u0103 despre Caragiale, una de Cincinat Pavelescu – \u201eIancu Luca Caragiale\/ \u00ce\u0163i d\u0103 bere cu m\u0103sur\u0103,\/ Face \u015fi literatur\u0103,\/ \u00cens\u0103 nu face parale \u201d \u015fi una de M. I. Quintus: Scrisoare pierdut\u0103 \u201e\u015ei Ca\u0163avenci \u015fi Tip\u0103te\u015fti\/ Apar mereu pe-a vie\u0163ii cale.\/ P\u0103cat c\u0103 nu mai \u00eent\u00e2lne\u015fti\/ \u015ei un Caragiale.\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n \u00cen final, muzica a \u00eencununat \u015fedin\u0163a. Invitatul special, Manea Aghean\u0103, \u015fi-a f\u0103cut cu prisosin\u0163\u0103 datoria. S\u0103 tr\u0103iasc\u0103!
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 februarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u015fedin\u0163ei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Vasile Ghinea. V\u0103 a\u015ftept\u0103m, cu drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u200bAVE\u0162I PU\u0162INTIC\u0102 R\u0102BDARE, STIMABILE! \u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 04 februarie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4852,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4851"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4851"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4851\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4854,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4851\/revisions\/4854"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4852"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4851"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4851"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4851"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}