{"id":4783,"date":"2017-01-24T20:40:45","date_gmt":"2017-01-24T17:40:45","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4783"},"modified":"2017-01-24T20:41:56","modified_gmt":"2017-01-24T17:41:56","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-14-ianuarie-2017","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4783","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Ianuarie 2017"},"content":{"rendered":"

\"\"

AL LUMII \u00ceNTREGUL S\u00c2MBUR’, DORIN\u0162A-I \u015eI M\u0102RIREA,
\n \u00ceN INIMA ORICUI I-ASCUNS \u015eI TR\u0102ITOR <\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 ianuarie, \u00een ajunul Zilei Culturii Na\u0163ionale \u015fi a na\u015fterii ultimului romantic al Europei, Domnul Poeziei rom\u00e2ne\u015fti, Mihai Eminescu, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat cu un medalion Mihai Eminescu, cu prologul \u201eOmagiu\u201d de Matinc\u0103 Costea \u015fi un scurt moment de divertisment, pe un text de Ion M\u0103g\u00e2rdiceanu, (avocat, fost prefect al jud. R\u00e2mnicu S\u0103rat \u015fi creator de reviste muzicale, de la a c\u0103rui plecare, f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere, se \u00eemplinesc 58 de ani), \u201eBirocratul\u201d, sus\u0163inut de acela\u015fi \u201et\u00e2n\u0103r \u015fi ferice\u201d, Matinc\u0103 Costea. Aplauzele au venit \u00een sprijinul presta\u0163iei junelui nostru.
\n Oameni frumo\u015fi la suflet au venit ast\u0103zi, la aceast\u0103 dubl\u0103 s\u0103rb\u0103toare, s\u0103 consfin\u0163easc\u0103 importan\u0163a acestei zile prin aportul talentului fiec\u0103ruia.
\n \u201e(Eminescu c\u00e2ntec de dor): ,,(…) Eminescu a fost un vis. Visul unui popor, poporul rom\u00e2n. Visul de libertate, de neat\u00e2rnare, de afirmare a unei na\u0163ii prin talentul nativ \u015fi accederea la cultur\u0103. Eminescu a ap\u0103rut ca un meteorit pe cerul culturii rom\u00e2ne\u015fti, a \u00eennobilat limba rom\u00e2n\u0103 cre\u00e2nd limba noastr\u0103 literar\u0103. \u00cenzestrat cu gena omului de geniu, cel care \u00ee\u015fi g\u0103sea refugiul, lini\u015ftea, \u00een slova c\u0103r\u0163ilor \u015fi-a \u00eensu\u015fit \u00een scurta sa via\u0163\u0103 o arie cultural\u0103 foarte vast\u0103, cu deschidere spre universalitate. Geniul se manifest\u0103 \u00een art\u0103 \u015fi caut\u0103 s\u0103 schimbe lumea prin art\u0103. Eul liric eminescian a ridicat graiul rom\u00e2nesc la sublim. Lirica eminescian\u0103 este expresia unei sensibilit\u0103\u0163i reflexive, a unei intui\u0163ii metafizice, grefate pe o cultur\u0103 universal\u0103 care atinge absolutul, o subtilitate logic\u0103 interioar\u0103 corelat\u0103 cu o metric\u0103 adaptat\u0103 la momentul crea\u0163ie, pe sim\u0163ire \u015fi cugetare. Eminescu a g\u0103sit formula ideal\u0103 de \u00eembinare a cuvintelor rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-o formul\u0103 melodic\u0103, expresiv\u0103. Putem vorbi de fluiditate, sacralitate, de spirit apolinic \u015fi dionisiac \u00een versul eminescian. Acest vis a fost curmat prea devreme \u015fi prea brutal. Eminescu a fost un suflet, \u00een primul r\u00e2nd om, din carne, cu sim\u0163uri \u015fi pu\u0163ini au fost cei care l-au \u00een\u0163eles \u00een timpul trecerii prin aceast\u0103 via\u0163\u0103. Sufletul este un dat de Dumnezeu, cum spunea Eminescu \u201esf\u0103r\u00e2m\u0103tur\u0103 de Dumnezeu\u201d, care, toat\u0103 via\u0163a terestr\u0103 este \u00eentr-o continu\u0103 nelini\u015fte, c\u0103utare a sinelui. Acesta a fost Eminescu: un suflet al nelini\u015ftii. Via\u0163a i-a fost strivit\u0103, idealurile sale \u00eencepuser\u0103 s\u0103-i deranjeze pe mai marii diriguitori ai acestei lumi. Eminescologul Nae Georgescu descrie sf\u00e2r\u015fitul lui Eminescu \u00een cartea \u201eBoala \u015fi moartea lui Mihai Eminescu\u201d. Eminescu a fost dat de Dumnezeu poporului \u015fi limbii rom\u00e2ne \u015fi tot Dumnezeu l-a chemat la el c\u00e2nd pe P\u0103m\u00e2nt, a deranjat interesele mai marilor zilei. Eminescu a luptat pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal, membru activ \u00een mai multe organiza\u0163ii care sus\u0163ineau drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal, urm\u0103rit, nu numai, de poli\u0163ia \u015fi serviciiile secrete rom\u00e2ne\u015fti, dar \u015fi de cele austro-ungare. Eminescu lucra la crearea unei organiza\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi pro-rom\u00e2ne\u015fti, Societatea Matei Basarab, \u00een afara influen\u0163elor \u015fi controlului francmasoneriei, francmasonerie aflat\u0103 \u015fi atunci \u00een slujba intereselor suprana\u0163ionale. \u2013 Mai potoli\u0163i-l pe Eminescu! Comand\u0103 de la Viena prin vocea francmasonului \u015fi junimistului P.P.Carp, mentorului Junimii, francmasonul \u015fi parlamentarul Titu Maiorescu. P.P.Carp se afla la Viena pentru ultimele detalii la acordul cu Tripla Alian\u0163\u0103 (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Rom\u00e2nia era amenin\u0163at\u0103 de Germania cu r\u0103zboi prin cancelarul Otto von Bismark, Austro-Ungaria rupe, pentru 48 de ore, rela\u0163iile diplomatice. \u00cen Bucure\u015fti, descinderi \u015fi perchezi\u0163ii la mai multe organiza\u0163ii care luptau pentru drepturile rom\u00e2nilor din Ardeal. \u00cen aceste condi\u0163ii, Eminescu, redactor principal la Timpul, era cel mai incomod, participase la Ia\u015fi, la inaugurarea statuii lui \u015etefan cel Mare \u015fi acolo, \u00een fa\u0163a mul\u0163imii, citise poezia manifest Doina. Comanda a fost executat\u0103 c\u00e2nd Eminescu avea 33 de ani, iunie 1883. Este declarat nebun \u015fi internat la stabilimentul dr \u015eu\u0163u unde este tratat cu mercur, tratament care \u00eel transform\u0103 \u00eentr-o legum\u0103. Trimis la un sanatoriu de la Viena, medicii nu reu\u015fesc s\u0103-\u015fi dea seama de ce boal\u0103 suferea \u015fi recomand\u0103 externarea. Este dus \u00een Italia, sub supraveghere, sub pretextul relax\u0103rii. Din Italia este dus la sanatoriul de pe l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, b\u0103tut cu funia ud\u0103 \u015fi udat cu c\u0103ld\u0103ri de ap\u0103 rece, drept calmant. La Ia\u015fi, dr Iszac \u00eei pune un diagnostic, f\u0103r\u0103 nicio leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, sifilis congenital materen, cu paralizie general\u0103 progresiv\u0103, tratat\u0103 cu doze mari de mercur. Moartea survine la sanatoriul dr. \u015eu\u0163u \u00een urma unei lovituri cu o piatr\u0103 la cap. Eminescu a fost ucis la comand\u0103. Eminescu a avut o \u00eenalt\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 etic\u0103 a r\u0103d\u0103cinilor, a fost un vis, a devenit un mit, care va d\u0103inui c\u00e2t va d\u0103inui neamul rom\u00e2nesc. \u00cen 1889, iunie 18, \u00een Nirvana, Caragiale scria: \u201e(…) Lupta a fost groaznic\u0103. \u00cencercarea, drumul c\u0103tre Nirvana, a fost tot a\u0219a de dureroas\u0103 c\u00eet \u0219i de str\u0103lucit\u0103. \u00cen capul cel mai bolnav, cea mai luminoas\u0103 inteligen\u021b\u0103; cel mai m\u00eehnit suflet, \u00een trupul cel mai trudit! \u0218i dac\u0103 am pl\u00e2ns c\u00eend l-au a\u0219ezat prietenii \u0219i vr\u0103jma\u0219ii, admiratorii \u0219i invidio\u0219ii sub \u201eteiul sf\u00e2nt\u201d, n-am pl\u00e2ns de moartea lui; am pl\u00e2ns de truda vie\u021bii, de c\u00e2te suferise aceast\u0103 iritabil\u0103 natur\u0103 de la \u00eemprejur\u0103ri, de la oameni, de la ea \u00eens\u0103\u0219i. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit \u0219i de foame. Da, dar nu s-a \u00eencovoiat niciodat\u0103: era un om dintr-o bucat\u0103, \u0219i nu dintr-una care se g\u0103se\u0219te pe toate c\u0103r\u0103rile. Genera\u021bii \u00eentregi or s\u0103 suie cu pomp\u0103 dealul care duce la \u0218erban-vod\u0103, dup\u0103 ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, \u0219i o bucat\u0103 din care s\u0103 sco\u021bi un alt Eminescu nu se va mai g\u0103si poate. S\u0103 doarm\u0103 \u00een pace nec\u0103jitul suflet! Ferventul budist este acuma fericit: el s-a \u00eentors \u00een Nirvana \u2014 a\u0219a de frumos c\u00e2ntat\u0103, at\u00eet de mult dorit\u0103 \u2014 pentru d\u00e2nsul prea t\u00eerziu, prea devreme pentru noi.\u201d \u00cen Timpul, 15 iulie 1890, tot Caragiale scria \u00een \u201eIronie\u201d: \u201e(..) Ieri d-abia \u00eel cuno\u0219teau \u0219i-l apreciau c\u00ee\u021biva prieteni de aproape, \u0219i ast\u0103zi e un nume la mod\u0103, universal cunoscut; ieri d-abia avea ce m\u00e2nca, \u201e\u00een lips\u0103 aproape absolut\u0103 de subsisten\u021b\u0103, amenin\u021bat de cea mai mare mizerie\u201d, \u0219i ast\u0103zi se m\u0103n\u00e2nc\u0103 mul\u021bi bani \u2014 direct, cu opera lui, indirect, sub pretextul numelui lui; ieri, d-abia haine \u0219i hran\u0103, ast\u0103zi, statuie \u0219i monumente de bronz, de marmur\u0103, de… h\u00eertie velin\u0103 \u2014 mai \u0219tiu eu de ce! At\u00e2t de des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 necunoa\u0219tere \u0219i p\u0103r\u0103sire \u00een via\u021b\u0103, \u0219-apoi, \u00eentr-o clip\u0103, at\u00e2ta zgomot, at\u00eeta solicitudine \u0219i \u00eenchin\u0103ciune dup\u0103 moarte! Apoi nu-i aceasta o crud\u0103 ironie?\u201d \u015ei tot Caragiale \u00een 1892 scria \u00een \u201eDou\u0103 note\u201d, \u00een Note \u015fi schi\u0163e: \u201e(…) Care artist, care amator, care om de bun-sim\u021b \u0219i de treab\u0103 ar \u00eendr\u0103zni s\u0103 ia un penel \u0219i s\u0103 \u00eendrepteze o tr\u0103s\u0103tur\u0103 m\u0103car a lui Rafael, s\u0103 prefac\u0103 numai o m\u0103sur\u0103 a lui Beethoven, ori s\u0103 potriveasc\u0103 coapsa lui Apolon sau \u0219oldul unei Venere dup\u0103 personala lui judecat\u0103 \u0219i dup\u0103 pornirea gustului s\u0103u actual? Lucrarea ce un mare artist ca Eminescu o las\u0103 este, cu toate calit\u0103\u021bile \u0219i defectele ei, ceva sf\u00e2nt, fiindc\u0103-n ea se \u00eentrupeaz\u0103 pip\u0103it, \u0219i pentru o via\u021b\u0103 mai durabil\u0103 chiar dec\u00eet a neamului s\u0103u \u00eentreg, g\u00eendiri \u0219i sim\u021biri de veacuri ale acestuia, \u0219i de aceea, f\u0103r\u0103 team\u0103 de exagerare, s-a putut zice c\u0103 o a\u0219a lucrare este patrimoniul \u00eentregii omeniri, nu numai a unui neam.\u201d \u00cen \u201eAmintiri de la Junimea\u201d, Gheorghe Panu scria un g\u00e2nd m\u0103rturisit al lui Eminescu: \u201ePanule, \u015ftii tu c\u0103 \u00een lumea asta nu este nimic mai interesant dec\u00e2t istoria poporului nostru, trecutul lui… Tot, tot este un \u015fir de martiri.\u201d Unul dintre ei a fost \u015fi Eminescu. Zoe Dumitrescu Bu\u015fulenga m\u0103rturisea: \u201eTreptat ies la iveal\u0103 leg\u0103turi pe care anevoie le-am fi descoperit din fr\u00e2nturile de informa\u0163ii oficiale, ori oficioase ale vremii. Glasul s\u0103u, unic \u00een concertul politicianismului vremii trebuia s\u0103 fie stins. Sup\u0103ra mult adev\u0103rul s\u0103u, al C\u0103ut\u0103torului de Absolut! C\u0103ci pentru el, nu exista adev\u0103rul de conjunctur\u0103 al partidelor, ci doar adev\u0103rul na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti pentru care a fost sacrificat, cu t\u0103cuta complicitate a unor personaje malefice.\u201d (Vasilic\u0103 Scarlat)
\n \u201e\u00cencerc \u015fi eu, ca mul\u0163i al\u0163ii, cu emo\u0163ie \u015fi team\u0103 a vorbi despre M\u0103ria Sa Voievodul Versului rom\u00e2nesc. Cutez, nevrednicul \u015fi neputinciosul \u00een ale cuvintelor, a vorbi despre Hyperion \u015fi m\u0103 cutremur la glasul frunzi\u015fului ve\u015fted. Suntem noi vrednici de a vorbi despre \u00cen\u0103l\u0163imea Sa, Mihai Eminescu? Este versul nostru demn de culmile acestui Everest al muzelor? Cu ce c\u00e2nt\u0103ri de laud\u0103 s\u0103 te pream\u0103rim, Sfinte Voievod al literelor rom\u00e2ne, Sf\u00e2ntule Martir al frumuse\u0163ilor din basme! S\u0103 nu uit\u0103m: ,,A fost odat\u0103 ca-n pove\u015fti,\/ A fost ca niciodat\u0103\/ Din rude mari \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti,\/ O prea frumoas\u0103 fat\u0103”. Odrasla geniului T\u0103u ne-a \u00eenso\u0163it copil\u0103ria. Am colindat \u00eempreun\u0103, ne-am bucurat \u00eempreun\u0103. Ne-ai purtat pe c\u00e2mpia de la Rovine, ne-am rugat Maicii Sfinte: ,,Speran\u0163a mea Tu n-o l\u0103sa s\u0103 moar\u0103.\/ C\u00e2nd st\u0103m \u00een cerdac… Noaptea-i senin\u0103\/ Deasupra-mi crengi de arbor se \u00eentind\/ Crengi mari de flori \u00een umbr\u0103 m\u0103 cuprind.” \u00ce\u0163i auzim fermec\u0103torul glas peste secole: ,,Nu credeam s\u0103 \u2019nv\u0103\u0163 a muri vr\u2019odat\u0103;\/ Pururi t\u00e2n\u0103r, \u00eenf\u0103\u015furat \u00eem manta-mi\/ Ochii mei \u00een\u0103l\u0163am vis\u0103tori la steaua Singur\u0103t\u0103\u0163ii:\/\/ C\u00e2nd de-odat\u0103 tu, r\u0103s\u0103ri\u015fi \u00een cale-mi,\/ Suferin\u0163\u0103 tu, dureros de dulce…\/ P\u00e2n\u0103\u2019n fund b\u0103ui voluptatea mor\u0163ii Ne\u2019ndur\u0103toare.\/\/ Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,\/ Ori ca Hercul \u00eenveninat de haina-i;\/ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate Apele m\u0103rii.\/\/ De-al meu propriu vis, mistuit m\u0103 vaiet,\/ Pe-al meu propriu rug, m\u0103 topesc \u00een fl\u0103c\u0103ri…\/ Pot s\u0103 mai re\u2019nviu luminos din el ca Pas\u0103rea Phoenix?\/\/ Piar\u0103-mi ochii turbur\u0103tori din cale,\/ Vino iar \u00een s\u00e2n, nep\u0103sare trist\u0103;\/ Ca s\u0103 pot muri lini\u015ftit, pe mine Mie red\u0103-m\u0103!” \u015ei dac\u0103 \u00eemi mai permite\u0163i, o poezie dlui Aghean\u0103 Manea: ,,De e iarn\u0103, de e var\u0103\/ Manea c\u00e2nt\u0103 la chitar\u0103.\/ Toat\u0103 lumea \u00eel ascult\u0103\/ \u015ei cu d\u00e2nsul, lumea c\u00e2nt\u0103.\/\/ S-au scuturat to\u0163i trandafirii,\/ S-au scuturat ca-n alte d\u0103\u0163i,\/ L-ascult\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi zefirii\/ C\u0103l\u0103uzind singur\u0103t\u0103\u0163i.\/\/ Cine vine din c\u00e2mpie\/ Vesel, cu o melodie,\/ Chiar acum c\u00e2nd este iarn\u0103.\/ Cin\u2019 s\u0103 fie? E Aghean\u0103!\u201d (Mihai Constantinescu)
\n \u201e(Cuv\u00e2nt despre Eminescu) – Rememor\u0103m ast\u0103zi, deosebitul moment al na\u015fterii, din p\u0103durea de argint sau de prin codrii de aram\u0103, a Luceaf\u0103rului. Pe 15 ianuarie 1850 se na\u015fte unul dintre cei mai de seam\u0103 poe\u0163i, poetul nepereche Mihai Eminescu. Acesta fiind al \u015faptelea copil a c\u0103minarului Gheorghe Eminovici \u015fi a Raluc\u0103i, fiica stolnicului Jura\u015fcu. Marele poet \u00ee\u015fi petrece copil\u0103ria la Boto\u015fani \u015fi Ipote\u015fti, \u00eentr-o total\u0103 libertate de mi\u015fcare \u015fi contact cu oamenii \u015fi natura, stare pe care o evoc\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een poezii ca: \u201eFiind b\u0103iat\u201d sau \u201eO r\u0103m\u00e2i\u201d. Primele sale manifest\u0103ri literare au loc \u00een 1866. \u00cen 12 ianuarie c\u00e2nd moare prof. Aron Pumnu \u015fi elevii scot revista \u201eL\u0103cr\u0103mioarele \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceilor gimnazi\u015fti\u201d, \u00een care apare poezia \u201eLa morm\u00e2ntul lui Aron Pumnu\u201d, semnat Mihai Eminovici. La 25 februarie debuteaz\u0103 \u00een revista \u201eFamilia\u201d a lui Iosif Vulcan, care \u00eei schimb\u0103 numele \u00een Eminescu. Primul s\u0103u poem a fost publicat la 16 ani, iar la 19 ani a plecat s\u0103 studieze la Viena. A fost activ \u00een societatea \u201eJunimea\u201d \u015fi a lucrat ca redactor la ziarul \u201eTimpul\u201d. Manuscrisele marelui poet romantic, \u00een 46 de volume, a 1400 de file, au fost d\u0103ruite Academiei rom\u00e2ne de Titu Maiorescu, \u00een \u015fedin\u0163a din 25 ianuarie 1902. \u015ei un catren: ,,S-a n\u0103scut spre ve\u015fnicie\/ Pentru doamna poezie \/ \u015ei precum un giuvaier,\/ El, Luceaf\u0103rul din cer.\u201d (Nicolae Constantinescu)
\n \u201e(G\u00e2nduri pentru Eminescu) – Literatura rom\u00e2n\u0103 avut \u00een centrul s\u0103u o stea, un \u201eLuceaf\u0103r\u201d, ce a str\u0103lucit \u015fi nu se va stinge niciodat\u0103, un geniu neasemuit prin crea\u0163ie, un talent ce a dat versurilor o luminozitate aparte. Ca orice romantic, ne-a \u00eempins \u00een mrejele \u201eDorin\u0163ei\u201d, a \u201eFream\u0103t-ului de codru\u201d, c\u00e2t \u015fi a pasiunii pentru folclor \u201eC\u0103lin file din poveste\u201d. Mihai Eminescu a eclipsat cititorii prin farmecul limbajului (naturale\u0163e, expresii tipice, acorduri inedite, rime surprinz\u0103toare) st\u0103p\u00e2nind astfel universul cuv\u00e2ntului poetic. Un neam \u00eentreg s-a reg\u0103sit \u00een operele sale. Am crescut odat\u0103 cu versurile sale, am \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 d\u0103m ascultare inimii \u00een \u201eDorin\u0163a\u201d, am suferit \u00een \u201eCe e amorul\u201d, \u201eS-a dus amorul\u201d \u015fi am r\u0103mas nostalgici medit\u00e2nd asupra existen\u0163ei \u00een \u201eMortua est\u201d, \u201eTrecut-au anii\u201d. Eminescu r\u0103m\u00e2ne p\u0103storul dragostei eterne \u015fi crinul crea\u0163iei romantice.\u201d (Georgiana Panait)
\n Invitatul special, Manea Aghean\u0103 \u015fi chitara sa, a creat o atmosfer\u0103 deosebit de pl\u0103cut\u0103, cu muzic\u0103 pe versurile eminesciene \u015fi mul\u0163i dintre cei prezen\u0163i au c\u00e2ntat odat\u0103 cu folkistul.
\n \u201e(Omagiu): Eminescu n-a murit.\/ El este-n codru \u015fi \u00een ape,\/ Este-n blocuri \u015fi cetate,\/ Este \u2013n mine \u015fi \u00een tine,\/ Este-n noi \u015fi este-n voi,\/ Este tot ce vine, pleac\u0103 pe acest p\u0103m\u00e2nt,\/ Este-n vatra str\u0103mo\u015feasc\u0103,\/ Este-n tot \u015fi este-n toate,\/ Este-n zi \u015fi este-n noapte,\/ Nici \u00een alt\u0103 lume,\/ C\u00e2te se vor spune,\/ Eminescu n-are moarte,\/ Ci eternitate.\u201d (Elena Cambe\u015fteanu)
\n \u201e(De ziua ta cea mare): Un suflet cum e-al meu, nu poate arunca\/ Uitarea peste lacrimile tale,\/ Pe-un pedestal s\u0103 te-ncunun a\u015f vrea\/ Cu flori de dor de ziua ta cea mare.\/\/ Str\u0103ba\u0163i prin vers cu stele-n loc de lacrimi,\/ Tu \u201eSoare\u201d-al nostru, soare str\u0103mo\u015fesc,\/ Prin tine-am descifrat a noastre patimi\/ \u015ei \u201edorul t\u0103u\u201d e \u201edorul rom\u00e2nesc\u201d.\u201d (Mioara Zaharia)
\n \u201e(Despre Eminescu): E c\u00e2ntec de iubire,\/ De neam, de nemurire,\/ Luceaf\u0103r \u00eentre stele\/ E geniul \u0163\u0103rii mele!\u201d (Georgeta Iuga)
\n \u201e(Dor de Mihai Eminescu, geniu universal): Cel ce avea chipul unui \u201e\u00eenger frumos, pe fruntea c\u0103ruia era scris semnul Dumnezeirii\u201d, cel ce-a visat \u201evisul vie\u0163ii cel chimeric\u201d, c\u00e2nd via\u0163a \u00eei p\u0103rea \u201eun basm pustiu \u015fi ur\u00e2t\u201d, cel care a rev\u0103rsat \u201eg\u00e2ndirea-i f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii\u201d, sem\u0103n\u00e2nd lumin\u0103 din \u201etainica-i sim\u0163ire\u201d, cel care prin menirea de geniu n-a fost fericit \u015fi n-a putut \u201eface fericit pe cineva\u201d, acesta este marele Eminescu al c\u0103rui nume \u201ea sc\u0103pat de noaptea uit\u0103rii\u201d, el fiind un simbol al eternit\u0103\u0163ii. Suflet al poporului rom\u00e2n, Eminescu a ridicat spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 pe culmile perfec\u0163iunii, opera sa fiind esen\u0163a acestei spiritualit\u0103\u0163i. Poetul \u015fi-a propus \u00een tinere\u0163e s\u0103 ridice un \u201epalat poeziei \u015fi altul dramei\u201d ce avea ca scen\u0103 istoria poporului nostru. Eminescu a ridicat un templu in literatura rom\u00e2n\u0103, opera sa fiind \u201eAve Maria\u201d \u00een literatura universal\u0103. Cel \u00een care Domnul a pus \u201enemargini de g\u00e2ndire\u201d geniului rom\u00e2nesc, Eminescu a p\u0103truns pe cale universal\u0103 \u00een sufletele iubitorilor de poezie, gra\u0163ie profunzimii \u015fi armoniei versurilor sale. Eminescu scrie \u00een \u201ePovestea magului c\u0103l\u0103tor \u00een stele\u201d: \u201eAst\u0103 nem\u0103rginire de g\u00e2nd ce-i pus\u0103 ‘n tine \/ O lume e \u00een lume \u015fi \u00een vecie \u0163ine\u201d, concep\u0163ie ce este \u00een concordan\u0163\u0103 cu noile teorii ale comunic\u0103rii din univers pe c\u0103i subtile. Opera sa poart\u0103 pecetea eternit\u0103\u0163ii, prin str\u0103lucirea imaginilor artistice \u015fi profunzimea cuget\u0103rii. Mesajul s\u0103u liric se materializeaz\u0103 \u00een \u201eesen\u0163e umane de \u00eenc\u00e2ntare \u015fi \u00eenfiorare \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii, sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei poeziei sale\u201d, c\u0103ci ad\u00e2ncurile suflete\u015fti ale poetului uimesc mereu, prin acel inefabil \u015fi mister ce-nv\u0103luie fiin\u0163a ce-a creat o opera nemuritoare. Eminescu a armonizat ritmurile naturii cu ritmurile inimii sale care a \u00eencetat s\u0103 bat\u0103 prea devreme. Cuv\u00e2ntul \u00een poezia sa are o magie unic\u0103, irepetabil\u0103. Starea de vibra\u0163ie ce ne-o d\u0103 tr\u0103irea estetic\u0103, citindu-i versurile, face s\u0103 ne transpunem \u00een universul mirific al poeziei sale. Poetul a tr\u0103it \u00eentr-un timp \u015fi un spa\u0163iu doar al s\u0103u, cel poetic, cunosc\u00e2nd starea de poezie, stare ce ni se transmite \u015fi nou\u0103, prin tr\u0103irea estetic\u0103. Eminescu va r\u0103m\u00e2ne in con\u015ftiin\u0163a poporului nostru ca un suflu viu, c\u0103ci spiritul eminescian este ve\u015fnic, veghind asupra noastr\u0103 din spa\u0163ii astrale. Adesea, ne \u00eentreb\u0103m de ce ne este a\u015fa de dor de Eminescu. Sim\u0163im, noi, adev\u0103ra\u0163ii rom\u00e2ni, un \u201edor dureros de dulce\u201d de Eminescu? Dorul de acest genial poet este ca dorul de un frate mai mare, plecat prea devreme dintre p\u0103m\u00e2nteni, este un dor de un prieten drag ce ne \u015ftie suferin\u0163ele \u015fi toate durerile, visele \u015fi speran\u0163ele. Multora le este foarte dor de chipul lui vis\u0103tor de student, transfigurat de puritatea g\u00e2ndirii \u015fi sim\u0163irii sale, de chipul unui t\u00e2n\u0103r \u00eenfl\u0103c\u0103rat de mari idei \u015fi sentimente. Am vrea s\u0103 \u015ftim, s\u0103 sim\u0163im tot farmecul ce-l r\u0103sp\u00e2ndea fiin\u0163a lui real\u0103, tonalitatea \u015fi inflexiunile vocii sale, mersul lui av\u00e2ntat sau doar de om ce mediteaz\u0103, pierdut \u00een sine, vibra\u0163ia sufletului s\u0103u plin de iubire, gesturile sale \u015fi mai ales toate acel porniri pline de entuziasm, acele ac\u0163iuni puse-n slujba poporului care a dat acest geniu inegalabil. Ne este dor de cel ce a scris poezia cutremur\u0103toare \u201eCe suflet trist\u201d, definindu-se pe sine, dar \u015fi pe noi, c\u0103ci ne reg\u0103sim \u00een aceste versuri: \u201eCe suflet trist mi-au d\u0103ruit\/ P\u0103rin\u0163ii din p\u0103rin\u0163i\/ De-au \u00eenc\u0103put numai \u00een el\/ At\u00e2tea suferin\u0163i\u201d. Poetul poart\u0103 povara unui destin nefericit, al s\u0103u \u015fi al neamului s\u0103u, pentru care a luptat cu condeiul, el fiind promotorul unor idei progresiste. Ne este dor de cel care ar fi putut face mai mult pentru \u0163ara sa, dac\u0103 nu pleca prea devreme la \u00eengeri. \u00cen imagina\u0163ia noastr\u0103 \u00eel vedem pe Mihai cu z\u00e2mbetul lui dulce, pe buzele-i at\u00e2t de frumoase, cu privirea tandr\u0103, arz\u0103toare sau \u00eendurerat\u0103, cu lumina chipului s\u0103u, unic\u0103, fascinant\u0103. Cum s\u0103 nu ne fie dor de cineva pentru care avem o iubire aparte, mai ales c\u0103 el dorea \u00eenf\u0103ptuirea \u201eDaciei Mari\u201d? Dac\u0103 nu vine la chemarea dorului nostru, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 undeva, acolo sus, este iubit. Noi r\u0103m\u00e2nem s\u0103 dorim ca \u015fi el Rom\u00e2niei \u201ela trecutul mare, mare viitor\u201d s\u0103 vedem cum \u201eizvor\u0103sc din veacuri stele una c\u00e2te una\u201d \u015fi s\u0103 admir\u0103m luna ie\u015find \u201edin codrii\u201d sau \u201ea lacului v\u0103paie\u201d s\u0103 sim\u0163im \u201eflori de tei \u00eenmiresmate\u201d s\u0103 ascult\u0103m \u015fi pentru el \u201easpru c\u00e2nt al m\u0103rii\u201d \u015fi chiar s\u0103 ne dorim ceea ce spune poetul: \u201eMai am un singur dor\/ \u00cen lini\u015ftea serii\/ S\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103 mor\/ La marginea m\u0103rii\/ S\u0103-mi fie somnul lin\/ \u015ei codrul aproape\/ Pe-ntinsele ape\/ S\u0103 am un cer senin\u201d (M.Eminescu \u201eMai am un singur dor\u201d). Poate c\u0103, pe nev\u0103zute c\u0103i, putem comunica chiar cu marele poet \u015fi-l putem implora, prin rug\u0103min\u0163i fierbin\u0163i, s\u0103 revin\u0103 printre noi, s\u0103 aduc\u0103 \u00een inimile noastre speran\u0163a unei lumi mai bune, armonia \u015fi pacea \u015fi toat\u0103 frumuse\u0163ea sufletului s\u0103u \u00eenc\u0103rcat de iubire. Eminescu era con\u015ftient de valoarea universal\u0103 a operei sale, a\u015fa cum se reflect\u0103 \u00een poezia \u201eNumai poetul\u201d: Iat\u0103 versurile: \u201eNumai poetul\/ Ca p\u0103s\u0103ri ce zboar\u0103\/ Deasupra valurilor\/ Trece peste nem\u0103rginirea timpului\/ \u00cen ramurile g\u00e2ndului,\/ \u00cen sfintele lunci\/ Unde p\u0103s\u0103ri ca el\/ Se-ntrec \u00een c\u00e2nt\u0103ri.\u201d Eminescu r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de marii poe\u0163i ai lumii, prin opera ale c\u0103rei rezonan\u0163e str\u0103bat meridianele, fiind \u00eendr\u0103git\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de at\u00e2\u0163ia iubitori de frumos. Av\u00e2ndu-l pe Eminescu \u00een suflet, nu mai suntem nicic\u00e2nd singuri, c\u0103ci purt\u0103m cu noi o bog\u0103\u0163ie rar\u0103, cea mai de pre\u0163 comoar\u0103 a limbii rom\u00e2ne, opera unui astru nemuritor, ce va str\u0103luci pe firmament cu o bl\u00e2nd\u0103 lumin\u0103, iradiind prin veacuri frumuse\u0163e \u015fi armonie.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n Aneta Pioar\u0103 a recitat poezia \u201eLa morm\u00e2ntul lui Aron Pumnul\u201d \u015fi un fragment din \u201eScrisoarea II\u201d.
\n \u201eSe \u015ftie c\u0103 una dintre temele predilecte ale crea\u0163iei eminesciene a fost trecutul istoric al patriei noastre. De aceea voi aduce \u00een discu\u0163ie unul dintre momentele emo\u0163ionante ini\u0163iate \u015fi organizate de Eminescu \u00eempreun\u0103 studen\u0163imea rom\u00e2n\u0103 de la Viena, din 15 \u2013 27 aug 1871 \u015fi anume frumoasa \u015fi valoroasa serbare de la Putna, la morm\u00e2ntul marelui Voievod \u015etefan cel Mare, spre a se \u00eenchina la acest sf\u00e2nt morm\u00e2nt \u015fi a aduce omagii de pietate \u015fi venera\u0163ie aceluia ale c\u0103rui r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ese odihneau \u00een vechea m\u0103n\u0103stire zidit\u0103 de \u015etefan cel Mare. La aceast\u0103 serbare au participat rom\u00e2ni din toate provinciile locuite de d\u00e2n\u015fii \u015fi aduceau cu ei p\u0103m\u00e2nt din \u0163\u0103rile lor. Societatea academic\u0103 \u201eRom\u00e2nia jun\u0103\u201d, al c\u0103rei pre\u015fedinte organizator era Ioan Slavici, a avut o sarcin\u0103 deloc simpl\u0103. A rostit cuv\u00e2ntul de deschidere \u00een porticul festiv, apoi s-a pornit convoiul spre m\u0103n\u0103stire. \u00cen fa\u0163\u0103 erau delega\u0163iile cu e\u015farfe late tricolore care purtau cupa de argint (cu p\u0103m\u00e2ntul adus) acolperit\u0103 cu dou\u0103 minunate veluri, una de catifea ro\u015fie \u015fi alta albastr\u0103, cusute cu fir de aur, una de rom\u00e2ncele din Bucovina, iar alta de cele din Rom\u00e2nia. \u201eEra impun\u0103toare aceast\u0103 mul\u0163ime compus\u0103din inteligen\u0163\u0103 \u015fi popor care \u00eenainta pios spre loca\u015ful unde se odihnea marele Domn. Eu m\u0103 aflam l\u00e2ng\u0103 Eminescu, noteaz\u0103 Ioan Slavici \u00een \u201eAmintiri\u201d. El era t\u0103cut \u015fi \u00eenainta cu capul plecat. \u00ce\u0163i f\u0103cea impresia c\u0103 g\u00e2ndurile sale planau \u00een dep\u0103rt\u0103ri ce numai el \u015ftia s\u0103 le p\u0103trund\u0103. S-a intrat \u00een Sf. loca\u015f unde se afla morm\u00e2ntul. Se \u0163inur\u0103 cuv\u00e2nt\u0103rile, s-a depus cupa, urmat\u0103 de solemna \u00eenchin\u0103ciune, moment \u00een\u0103l\u0163\u0103tor care ne umplea inimile tainice fioruri nesim\u0163ite p\u00e2n\u0103 atunci. Momentul de maxim\u0103 emo\u0163ie, p\u00e2n\u0103 la lacrimi, a fost c\u00e2nd colonelul Boteanu \u00een mare \u0163inut\u0103 a p\u0103\u015fit \u00een fa\u0163a morm\u00e2ntului, a \u0163inut o scurt\u0103 cuv\u00e2ntare \u00een memoria marelui Voievod, apoi a \u00eengenunchiat, a s\u0103rutat morm\u00e2ntul, \u015fi-a deschis centironul de aur de la br\u00e2u, l-a depus pe morm\u00e2nt apoi a rostit: \u00cen numele o\u015ftirii rom\u00e2ne \u00eel depun \u00een semn de admirare \u015fi pioas\u0103 venera\u0163iune pe morm\u00e2ntul marelui c\u0103pitan \u015fi c\u00e2rmuitor de lupte. Cupa a fost depus\u0103 \u00een cripta morm\u00e2ntului lui \u015etefan cel Mare. Am considerat util\u0103 aceast\u0103 aducere aminte, \u00een momente c\u00e2nd educa\u0163ia patriotic\u0103 la t\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie cam lipse\u015fte. \u00cen 22 iulie 1880, \u00een Timpul, Eminescu scria: ,,F\u0103r\u0103 cultul trecutului, nu exist\u0103 iubire de \u0163ar\u0103!” Dou\u0103 versuri din drama postum\u0103 \u201eMira\u201d, neterminat\u0103, manuscris ce se afl\u0103 la Biblioteca Academiei, \u00een care autorul \u00ee\u015fi m\u0103rturise\u015fte deplina contopire sufleteasc\u0103 cu trecutul istoric autohton: ,,Trecutul e \u00een mine \u015fi eu sunt \u00een trecut\/ Precum tr\u0103ie\u015fte cerul \u00een marea de-l respir\u0103.\u201d (Floarea St\u0103nescu)
\n \u201eM\u0103rite Domn al nostru-ntru vecie,\/ M\u0103 plec \u00een fa\u0163a nemuririi tale!\/ Cum face azi, o-ntreag\u0103 Rom\u00e2nie,\/ Ce-\u015fi caut\u0103 prin lume, a sa cale!\/\/ ,,Trecut-au anii\u201d peste cet\u0103\u0163i eterne\/ Iar geniul t\u0103u ne-a dat un nume\/ ,,De-or trece anii\u201d, praful s-o a\u015fterne\/ Dar vei r\u0103m\u00e2ne unicul \u00een lume…\/\/ ,,La steaua\u201d-\u0163i r\u0103s\u0103rit\u0103 printre-at\u00e2tea astre\/ Privim acum c\u00e2nd timpul nostru trece,\/ C\u0103ci ea abia acum luci vederii noastre,\/ Precum ,,Luceaf\u0103rul\u201d , nemuritor \u015fi rece…\/\/ ,,Din valurile vremii\u201d ie\u015fi-vor ca sirene,\/ Mul\u0163ime de poe\u0163i ce-\u015fi caut\u0103 m\u0103rire\/ Sunt ,,Epigonii\u201d t\u0103i, pierdu\u0163i printre catrene\/ Ce \u00ee\u015fi ascund micimea sub falsa str\u0103lucire…\/\/ ,,Departe sunt de tine\u201d, oric\u00e2t ar \u00eencerca\/ S\u0103 \u00ee\u0163i ating\u0103 geniul, m\u0103car cu o privire,\/ ,,Junii corup\u0163i\u201d nu se putea-vor ridica\/ Vreodat\u0103, la \u00een\u0103l\u0163imea-\u0163i versului sub\u0163ire.\/\/ ,,\u015ei dac\u0103\u201d totu\u015fi, veni-vei vreodat\u0103 \u00eenapoi\/ Din cercu-\u0163i str\u00e2mt, imens t\u0103r\u00e2m celest\/ O s\u0103 g\u0103se\u015fti ce-a mai r\u0103mas din noi,\/ Doar praful, pulberea \u015f-apoi…,,Mortua est\u201d!\/\/ ,,Cu m\u00e2ine zilele-\u0163i adaogi\u201d peste infinit\/ Iar noi, ne vom petrece vie\u0163ile efemere\/ G\u00e2ndind mereu la timpul \u00eenc\u0103 netr\u0103it\/ \u015ei cum ar fi de-ar fi o ,,Revedere\u201d…\/\/ Te-om a\u015ftepta s\u0103 vii ,,Pe-aceea\u015fi ulicioar\u0103\u201d\/ C\u00e2nd ,,Se bate miezul nop\u0163ii\u201d dintr-un ceas\/ S\u0103 treci ,,Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u0163\u201d, a c\u00e2ta oar\u0103?\/ ,,De ce nu-mi vii?\u201d, e\u015fti tot ce ne-ai r\u0103mas!\/\/ ,,Las\u0103-\u0163i lumea\u201d ta \u015fi mai coboar\u0103 o dat\u0103 \/ \u0218i s\u0103 ne luminezi, asta-i ,,Dorin\u021ba\u201d noastr\u0103,\/ O ,,Doin\u0103\u201d s\u0103 ne spui cum o f\u0103ceai odat\u0103\/ S\u0103 fii din nou frumoasa ,,Floare albastr\u0103\u201d!\/\/ Fii ,,F\u0103t-Frumos din tei\u201d a\u0219a cum te \u0219tiam,\/ ,,\u00cenger de paz\u0103\u201d al unui biet \u0219i drag popor,\/ S\u0103 ne mai spui ,,Fiind b\u0103iet p\u0103duri cutreieram\u201d\/ Sau s\u0103 ne pl\u00e2ngi ,,Mai am un singur dor\u201d…\/\/ Noi nu \u021bi-am spus ,,Adio\u201d, te a\u0219tept\u0103m, Poete!\/\/ Pe-aceste triste vremuri de ,,Singur\u0103tate\u201d\/ E\u0219ti singurul ,,POET\u201d al na\u021biunii desuete\/ De-aici \u0219i de oriunde ,,Din str\u0103in\u0103tate\u201d…\u201d (Viorel Dodan)
\n \u201e(Tracorom\u00e2nii, transrom\u00e2nii \u015fi dacii \u00een publicistica \u015fi poezia eminescian\u0103) ,,\u00cen perioada anilor 1870 \u2013 1881 Mihai Eminescu \u00een publica\u0163iile \u201eCurierul de Ia\u015fi” \u015fi \u201eTimpul\u201d, precum \u015fi \u00een unele poezii, atrage aten\u0163ia procesului de dezna\u0163ionalizare a rom\u00e2nilor din statele sud-dun\u0103rene, a c\u0103ror situa\u0163ie o depl\u00e2nge \u015fi din perspectiva dezinteresului statului rom\u00e2n. \u00cen publicistic\u0103, Eminescu apeleaz\u0103 la prestigioase publica\u0163ii str\u0103ine ce au \u00een continut o gam\u0103 larg\u0103 de sentimente, neezit\u00e2nd s\u0103 intre \u00een polemic\u0103 cu cei ce negau existen\u0163a valahilor sau a rom\u00e2nilor sud-dun\u0103reni. Eminescu se documenteaz\u0103 \u015fi combate, cu argumente de necontestat, pornind de la ideea hasdeian\u0103, c\u0103 substratul limbii rom\u00e2ne este traco-iliric, format \u00eentr-un spa\u0163iu geografic extrem de \u00eentins, \u00een raport cu grani\u0163ele Rom\u00e2niei. Publicistica lui Eminescu ne ofer\u0103 texte de referin\u0163\u0103 pentru cunoa\u015fterea situa\u0163iei macedorom\u00e2nilor \u015fi istrorom\u00e2nilor. \u00cen opinia lui Mihai Eminescu, dezna\u0163ionalizarea devenise politic\u0103 de stat \u00een Grecia, Albania, Iugoslavia \u015fi Bulgaria. \u00cen viziunea sa, marele poet afirma c\u0103 na\u0163iunea trebuie s\u0103 fie unitatea spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni. Limba rom\u00e2n\u0103 absolut unitar\u0103, atest\u0103 preexisten\u0163a poporului \u00eenaintea \u00eentemeierii forma\u0163iunilor noastre statale. Cel mai amplu articol ap\u0103rut \u00een ziarul \u201eTimpul\u201d din 26 septembrie 1878, Eminescu atrage aten\u0163ia asupra unor ramuri ale poporului rom\u00e2n, de o mare vitalitate etnic\u0103, valahii fiind amenin\u0163a\u0163i cu dezna\u0163ionalizarea. \u201eNu exist\u0103 stat \u00een Europa Oriental\u0103, nu exist\u0103 o \u0163ar\u0103 de la Adriatica la Marea Neagr\u0103 care s\u0103 nu cuprind\u0103 grupuri din na\u0163ionalitatea noastr\u0103\u201d. \u00cencep\u00e2nd de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, p\u00e2n\u0103 \u00een mun\u0163ii Albaniei, zidurile Atenei, dincolo de Tisa \u015fi Nistru, p\u00e2n\u0103 la Odesa \u015fi Kiev. Mihai Eminescu, \u00een postura de publicist analist, analist politic \u015fi formator de opinie, face o sintez\u0103 pre\u0163ioas\u0103 de istorie \u015fi cartografie, referitoare la popula\u0163iile din peninsula Balcanic\u0103. \u00cen perioada anilor 1870-1881, \u00een Rom\u00e2nia a existat un curent privind tracitatea \u015fi rom\u00e2nitatea sud-dun\u0103rean\u0103, teme de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, analizate \u015fi de alte personalit\u0103\u0163i, contemporane cu Eminescu: Dimitrie Bolintineanu cu lucrarea \u201eC\u0103l\u0103torii la rom\u00e2nii din Macedonia, Muntele Athos sau Santa Agora\u201d, ap\u0103rut\u0103 \u00een timpul la 20 sept. 1889, Ioan Slavici public\u0103 o bro\u015fur\u0103 c\u0103reia Eminescu \u00eei face o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare, Titu Maiorescu \u201eLiteratura rom\u00e2n\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tatea\u201d. Geograful rom\u00e2n Simion Mehedin\u0163i spunea: \u201eNoi rom\u00e2nii suntem locuitorii cei mai vechi ai acestui p\u0103m\u00e2nt al Daciei \u015fi anume unul dintre cele mai vechi popoare ale \u00eentregului continent.\u201d Dun\u0103rea a fost considerat\u0103 apa dacilor. Mihai Eminescu \u00een publicistica \u015fi poezia sa a abordat subiecte delicate, de mare sensibilitate \u015fi rafinament, privind soarta rom\u00e2nilor de pretutindeni. Poeziile lui Eminescu \u00een al c\u0103ror con\u0163inut \u00eent\u00e2lnim personaje din lumea Tracic\u0103 \u015fi Geto-Dacic\u0103 sunt: \u201eMemento mori\u201d, \u201eRug\u0103ciunea unui dac\u201d, \u201eSarmis\u201d, \u201eGemenii\u201d, \u201eScrisoarea III\u201d. Eminescu scoate \u00een eviden\u0163\u0103 zeul getic Zalmoxis, zeii vechii Dacii, povestea Dochiei \u015fi ursitoarele, eroina din poemul \u201eGemenii\u201d, Tomiris, regii daci, Sarmis, Dromichete, care \u00eel preced pe Burebista. \u00cen poezia \u201eSarmis\u201d, eroul principal este regele dac Sarmis, care a domnit \u00een perioda lui Alexandru cel Mare, cel ce a pus bazele cunoscutei cet\u0103\u0163i Sarmisegetuza, ce \u00eei poart\u0103 numele. Printre regii,men\u0163iona\u0163i \u00een poezia eminescian\u0103 se afl\u0103 \u015fi Dromichete, contemporan cu Lisimach, rege al Macedoniei, fost general \u00een armata lui Alexandru cel Mare \u015fi urma\u015f al acestuia. \u00cen anul 292 \u00ee.de Hr. a avut loc primul r\u0103zboi geto-macedonean, Lisimach a trecut Dun\u0103rea \u00een fruntea o\u015ftilor sale, a fost \u00eenfr\u00e2nt de oastea lui Dromichete \u015fi luat prizonier, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i, eliberat ulterior. Memorabila lupt\u0103 este relatat\u0103 de c\u0103tre Diodor Sicilianul. Nelini\u015ftea lui Eminescu fa\u0163\u0103 de transrom\u00e2nii din Balcani este valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi.\u201d (Dumitru Hangu)
\n Invitatul special, folkistul Manea Aghean\u0103, a \u00eencheiat \u015fedin\u0163a, cu roman\u0163e, spre deliciul celor prezen\u0163i la aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare.
\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u015fedin\u0163ei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Viorel Dodan. V\u0103 a\u015ftept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

AL LUMII \u00ceNTREGUL S\u00c2MBUR’, DORIN\u0162A-I \u015eI M\u0102RIREA, \u00ceN INIMA ORICUI I-ASCUNS \u015eI TR\u0102ITOR S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 ianuarie, \u00een ajunul Zilei Culturii<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4783"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4783"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4783\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4785,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4783\/revisions\/4785"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4783"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4783"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4783"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}