{"id":4420,"date":"2016-11-04T12:49:17","date_gmt":"2016-11-04T09:49:17","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4420"},"modified":"2016-11-04T13:40:40","modified_gmt":"2016-11-04T10:40:40","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-29-octombrie-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=4420","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 29 Octombrie 2016"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11.jpeg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11-300x169.jpeg\" alt=\"image\" width=\"300\" height=\"169\" class=\"alignnone size-medium wp-image-3483 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11-300x169.jpeg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11.jpeg 480w\" data-sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 300px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 300\/169;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11-300x169.jpeg\" alt=\"image\" width=\"300\" height=\"169\" class=\"alignnone size-medium wp-image-3483\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11-300x169.jpeg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/image-11.jpeg 480w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/noscript><\/a><br \/>\nAM AUZIT UN C\u00c2NTEC \u00ceN DIMINE\u0162I CU DOR<br \/>\n\u200b<br \/>\n       S\u00e2mb\u0103t\u0103, 29 octombrie, Clubul \u201eFemina 2\u201d, din cadrul Centrului Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d al municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat, a sim\u0163it anima\u0163ia lans\u0103rii de carte, ocupat de scriitori din Buz\u0103u, Foc\u015fani, membrii Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, iubitori de literatur\u0103. Fiecare lansare de carte este o oaz\u0103 de lumin\u0103. Moderatorul evenimentului a fost Constantin Marafet: \u201eBun\u0103 ziua! Bine a\u0163i venit, la acest\u0103 \u00eent\u00e2lnire de suflet! \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 nu v\u0103d vechii mei prieteni. Dar, dvs. conta\u0163i pentru ast\u0103zi! Nu am venit la o manifestare academic\u0103, pute\u0163i s\u0103 pune\u0163i \u00eentreb\u0103ri. Am dorit o \u00eent\u00e2lnire interactiv\u0103. S\u0103 ne cunoa\u015ftem mai bine. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 la anul \u00eemplinesc 40 de ani de activitate literar\u0103. De astfel, \u00eent\u00e2lnirea cu dl Aureliu Goci, critic \u015fi istoric literar, a fost de bun augur. Ast\u0103zi, a venit la R\u00e2mnicu S\u0103rat cu traduc\u0103toarea, dna Gabriela Banu, so\u0163ia d-lui. Poetul este ca \u015fi soldatul, vorba lui Nichita St\u0103nescu. Nu am via\u0163\u0103 personal\u0103. Am luat o pauz\u0103, din septembrie p\u00e2n\u0103 azi. Ast\u0103zi avem lansarea a dou\u0103 c\u0103r\u0163i, diferite ca gen, scrise de dna Aneta Pioar\u0103, care a venit \u00een cultura r\u00e2mnicean\u0103 ca un bumerang \u015fi \u00een c\u00e2\u0163iva ani s-a impus. Ast\u0103zi, ne prezint\u0103 o durere, o carte a durerii, ,,C\u00e2ntecele durerii&#8221;, cu nostalgiile d-ei, despre frunza care \u00ee\u015fi ia adio de la r\u0103s\u0103ritul soarelui \u015f. a. Trebuie citit\u0103 cu mult\u0103 \u00een\u0163elegere. O metafor\u0103 care pare simpl\u0103. Dincolo de metafor\u0103 g\u0103se\u015fti profunzimea. Cea de a doua carte este o carte de teatru,  ,,Din agora vremurilor noastre&#8221;  Unul dintre marii regizori, Titel Constantinescu,  n\u0103scut la R\u00e2mnicu S\u0103rat, este \u015fi acum promovat la Radio. Pe coperta a IV-a sunt cuvintele sintez\u0103 din prefa\u0163a dlui Goci: ,,Dna Aneta Pioar\u0103 este un dramaturg redutabil, ap\u0103rut, ca s\u0103 zic a\u015fa&#8230; din pustiu, f\u0103r\u0103 o preg\u0103tire profesional\u0103 prealabil\u0103, f\u0103r\u0103 anticipa\u0163ii \u015fi exerci\u0163ii preg\u0103titoare \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 frecventeze sistematic lumea teatral\u0103 profesionist\u0103. Talent pur, inconfundabil \u015fi&#8230; inconfortabil. Nu-i va fi u\u015for s\u0103 se afirme \u00eentr-o lume, nu prea ostil\u0103, dar ne\u00eencrez\u0103toare c\u0103 unul de-al lor a venit de nic\u0103ieri \u015fi neanun\u0163at s\u0103 c\u00e2\u015ftige gloria inestimabil\u0103 a scenei, numite de arti\u015fti sc\u00e2ndur\u0103.(&#8230;)&#8221;. Dle Aureliu Goci, v\u0103 rog&#8230;\u201d<br \/>\n\u200bAureliu Goci: \u201eMul\u0163umesc, dle Marafet! Sunt apropiat de aceste locuri care ar merita mai mult. USR nu mai are sediu, Muzeul Literaturii nu mai exist\u0103. Pentru mine, trebuie s\u0103 ai lucruri. Ar trebui s\u0103 existe un Cenaclu, unde s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103, o institu\u0163ie care s\u0103 le scoat\u0103 c\u0103r\u0163ile. Nu mai exist\u0103 ni\u015fte dominante culturale. Via\u0163a literar\u0103 este foarte fragmentat\u0103, marginalizat\u0103 de stat. Din ce \u00een ce mai pu\u0163ine reviste literare. Cred c\u0103 nu a mai ap\u0103rut o carte de teatru de trei luni. Am fost legat de Dinu S\u0103raru. El director, eu redactor \u015fef. Cu teatrul se petrece urm\u0103torul fenomen: au murit Sorescu, B\u0103ie\u015fu&#8230; Dna Pioar\u0103 o face din pasiune, dintr-o cultur\u0103 proprie. C\u00e2t a fost Dinu S\u0103raru directorul Teatrului Na\u0163ional, eu am fost secretar literar. Dna Pioar\u0103 a ajuns la o formul\u0103 personal\u0103. Ast\u0103zi mai sunt cam patru care mai scriu teatru. \u00centr-o epoc\u0103 aliterar\u0103, \u00eentr-o epoc\u0103 a imaginii, textele au r\u0103mas pe planul doi. Imaginea f\u0103r\u0103 teatru&#8230; trebuie s\u0103 se sincronizeze. Dna Pioar\u0103 este o floare rar\u0103. Teatrul este un compartiment al marelui tren cu poe\u0163i \u015fi prozatori. Literatura, spunea Paul Valery, o nobil\u0103 inutilitate tinde s\u0103 devin\u0103. Facem asta de dragul artei literare, de dragul literaturii. Totul \u00eenseamn\u0103, \u00een final, bani. Nu sunt chiar apocaleptic, mai am unele speran\u0163e. Rebreanu \u015fi-a dat seama c\u0103 cinematograful va ecraniza literatura \u015fi a scris un scenariu de film \u00een 1930. Teatrul r\u0103m\u00e2ne lectura mea preferat\u0103. Poetul trebuie s\u0103 stea la coada poe\u0163ilor. Literatura este un act pe cont propriu.\u201d<br \/>\n\u200bConstantin Marafet: \u201eAici, l\u00e2ng\u0103 dl Goci, se afl\u0103 red. \u015fef al revistei ,,Bogdania&#8221;, poetul Ionel Marin, Mioara Bahna, coleg\u0103 de facultate cu C\u0103rt\u0103rescu, Dumitru D\u0103n\u0103il\u0103 vine de la San Marco, via Buz\u0103u, dl Marian R\u0103dulescu, de la Buz\u0103u, poetul Titi Rachieru tot de la Buz\u0103u, Aurel \u015eelaru, ziarist la Monitorul de Vrancea, cronicarul, poetul, criticul literar Vasile Ghinea, maestrul Matinc\u0103 Costea, dl Mihai Constantinescu, Nicolae Constantinescu, o familie din Br\u0103ila, sponsorul acestor c\u0103r\u0163i, reprezent\u00eend S.C. Hogart S.R.L., pe care o felicit, dna Gabriela Banu. Am citit o pies\u0103 a dnei Pioar\u0103 care m-a impresionat foarte mult. Este actual\u0103, este \u00eempletit\u0103 cu un plan oniric, general uman\u0103 \u015fi foarte dureroas\u0103. Visul este un sfetnic bun. Ilustreaz\u0103 conceptul de teatru \u00een teatru. Replici vii, condensate. Art\u0103 pentru art\u0103. Este un exemplu de teatru optimist. Ionel Marin a venit de la Foc\u015fani cu ma\u015fina, cic\u0103 nu mai circul\u0103 trenul. A venit cu revista Bogdania, se lupt\u0103 cu morile de v\u00e2nt, ca mine, ca Vasile Ghinea, ca dl Goci.\u201d<br \/>\n\u200bIonel Marin: \u201eV\u0103 mul\u0163umesc pentru invita\u0163ie, m\u0103 bucur s\u0103 v\u0103 rev\u0103d. Consider c\u0103 orice act de cultur\u0103 are un rol, un scop bine definit, acela de a ne face mai umani. Am publicat de mai multe ori pe dna Pioar\u0103, cu teatru, poezie. Piesele sunt frumoase, educative. Via\u0163a ese un bun dat \u015fi trebuie tr\u0103it\u0103, nu oricum. Omul acesta, fiin\u0163a minunat\u0103 are menirea de a perpetua neamul, dar \u015fi literatura. Cartea are viitor, eu a\u015fa cred. Cred c\u0103 piesele dnei Pioar\u0103 vor fi puse \u00een scen\u0103. D-ei este o scriitoare prolific\u0103, pentru care o felicit\u0103m. Literatura rom\u00e2n\u0103 are viitor.\u201d<br \/>\n\u200bConstantin Marafet: \u201eLucrez la un proiect, \u00een luna noiembrie, \u00een R\u00e2mnicu S\u0103rat va apare ,,Glas r\u00e2mnicean&#8221;, o publica\u0163ie.\u201d<br \/>\n\u200bVasile Ghinea: \u201eEste de admirat ambi\u0163ia, tenacitatea, puterea de munc\u0103 pentru a dovedi celor din Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d \u015fi nu numai, c\u0103 poate ataca, cu acela\u015fi suflu \u015fi inspira\u0163ie, at\u00e2t poezia, c\u00e2t \u015fi proza, dar \u015fi dramaturgia. Este singura din Cenaclu care creeaz\u0103 teatru. Este \u00eenc\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 la curbura Carpa\u0163ilor via\u0163a spiritual\u0103 este demn\u0103 de toat\u0103 considera\u0163ia. Are un \u00eenaita\u015f de soi, care \u00eentre timp ne-a p\u0103r\u0103sit, Grigore Radu St\u0103nescu \u015fi c\u0103ruia i-am pus \u00een scen\u0103 dou\u0103 piese. Dna Pioar\u0103 nu este la prima abatere. \u00cei doresc s\u0103n\u0103tate \u015fi mult\u0103 inspira\u0163ie, s\u0103-\u015fi vad\u0103 piesele puse \u00een scen\u0103.\u201d<br \/>\n\u200bMatinc\u0103 Costea: \u201eColega noastr\u0103 de Cenaclu, dna prof. Pioar\u0103, ne \u00eenc\u00e2nt\u0103,  cu o nou\u0103 apari\u0163ie editorial\u0103. Teatrul se scrie foarte greu. Ceea ce reu\u015fe\u015fte colega noastr\u0103, este un c\u00e2\u015ftig pentru literatura r\u00e2mnicean\u0103. Nu pot dec\u00e2t s\u0103-i urez, \u00een continuare, noi apari\u0163ii editoriale.\u201d<br \/>\n\u200bConstantin Marafet: \u201ePe diagonal\u0103, \u00eel v\u0103d pe gralul Dan Manciulea. Nu vine niciodat\u0103 cu m\u00e2na goal\u0103.\u201d<br \/>\n\u200bDan Manciulea a interpretat dou\u0103 piese de pe un nou album \u015fi a \u00eencheiat cu \u201eBalad\u0103 de vai \u015fi-amar\u201d pe versurile regretatului Adi Cusin, la rug\u0103mintea lui V. Ghinea.<br \/>\n\u200bDumitru D\u0103n\u0103il\u0103: \u201eLansarea a dou\u0103 c\u0103r\u0163i, a unui singur autor, poate st\u00e2rni curiozitate, dar nu m\u0103 mir, fiind vorba de dna Pioar\u0103. A \u00eenceput cu poezie, teatru, roman, alternativ. Sunt lucruri de valoare, izvor\u00e2te din inim\u0103 pentru oameni. Apar locurile unde s-a n\u0103scut, oamenii simpli. M-am oprit asear\u0103 la ,,Licita\u0163ia din vis&#8221;, omul care \u00ee\u015fi vindea nevasta. Piesele dnei Pioar\u0103 pot fi montate u\u015for \u00een scen\u0103. \u00cei doresc s\u0103-\u015fi vad\u0103 piesele jucate, poeziile puse pe muzic\u0103, romanele ecranizate.\u201d<br \/>\n\u200bConstantin Marafet: \u201e\u00cen sal\u0103 se afl\u0103 dna Roxana Manea, scritoarea Valeria Popa, publicistul Viorel Dodan, preotul \u015fi epigramistul Lauren\u0163iu Turcu, primarul \u015fi scriitorul Dumitru Hangu, dna prof. Popescu, dna prof. St\u0103nescu.\u201d    \u200b<br \/>\n         Floarea St\u0103nescu: \u201eAm avut deosebita pl\u0103cere ca ast\u0103zi s\u0103 particip la lansarea unei alte c\u0103r\u0163i a colegei mele de catedr\u0103, dna Pioar\u0103 Aneta. Dac\u0103 \u00een tinere\u0163e dna s-a dedicat familiei \u015fi profesiei, acum, la v\u00e2rsta maturit\u0103\u0163ii, se repliaz\u0103 \u00een crea\u0163ia literar\u0103. Cu deosebit\u0103 dezinvoltur\u0103 abordeaz\u0103 cele trei genuri literare: poezia, proza, dramaturgia. Cartea ,,Din agora timpurilor noastre&#8221; apare \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd literatura este cam v\u0103duvit\u0103 de acest gen literar. Nu mul\u0163i scriitori se apleac\u0103 asupra teatrului. Prin piesa de teatru, \u00eentr-un act, ,,O \u00eent\u00e2lnire cam ciudat\u0103&#8221;, autoarea aduce \u00een fa\u0163a cititorului (spectatorului) dou\u0103 lumi din timpuri diferite. Pune fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 trecutul \u015fi prezentul. Precizeaz\u0103 de la \u00eenceput locul ac\u0163iunii \u015fi apare \u00een scen\u0103 primul personaj. Este personajul ce \u00eentruchipeaz\u0103 prezentul, un rom\u00e2n, modern prin \u00eembr\u0103c\u0103minte, limbaj, comportament, dar mai ales prin grijile cotidiene, iar \u00een replicile ulterioare \u00ee\u015fi vars\u0103 tot focul, toat\u0103 durerea acumulat\u0103 \u00een timpul de dup\u0103 \u201989. \u00cen replicile lui se strecoar\u0103 o ironie fin\u0103, dar nu r\u0103ut\u0103cioas\u0103: campania pentru alegeri f\u0103cut\u0103 cu , GIP-ul&#8221; pe uli\u0163ele satelor, ,,bat\u0103-l DNA-ul s\u0103-l bat\u0103&#8221;, \u015f. a. Apar \u00een scen\u0103, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, personaje istorice, de mult apuse, ca \u00eentr-o convorbire \u00een vremurile prezente, unde \u00eent\u00e2lnesc rom\u00e2nul, foare sup\u0103rat, care \u00ee\u015fi dest\u0103inuie via\u0163a lui, grijile lui. Prin replicile personajelor istorice, autoarea pune accentul pe demnitatea \u00eenainta\u015filor no\u015ftri: ,,Un rege demn, a\u015fa face&#8221;, apoi pe preocup\u0103rile lor de atunci. Face o scurt\u0103 incursiune \u00een perioada istoric\u0103 respectiv\u0103, privind modul lor de via\u0163\u0103, preocup\u0103rile, dar mai ales principiile \u015fi legile lor. Demn de remarcat este dialogul dintre Vlad \u0162epe\u015f \u015fi \u015etefan Vod\u0103, dar \u015fi replicile rom\u00e2nului, prin care autoare critic\u0103 regimul actual. Piesa este, cu adev\u0103rat, o \u00eent\u00e2lnire cam ciudat\u0103, \u00eentre personaje istorice: Burebista, Decebal, \u0162epe\u015f \u015fi \u015etefan, cu un cet\u0103\u0163ean de r\u00e2nd, un rom\u00e2n adev\u0103rat. Demn de remarcat este \u015fi faptul c\u0103 autoarea face ca personajele s\u0103 comunice cu sala, ceea ce treze\u015fte interesul publicului \u015fi confer\u0103 ac\u0163iunii dinamismul specific literaturii postmoderne. Prin aceast\u0103 pies\u0103 de teatru \u015fi nu numai, dna Aneta Pioar\u0103 p\u0103\u015fe\u015fte spre teatrul absurdului. Totul s-a petrecut \u00eentr-un vis al rom\u00e2nului, care s-a n\u0103scut poet \u015fi c\u00e2nt\u0103 a\u015fa cum spune N. Iorga : ,,La rom\u00e2ni mai \u00eent\u00e2i se aud c\u00e2ntecele \u015fi apoi r\u0103sare soarele&#8221;. Versurile din final au semnifica\u0163ii profunde, cu interoga\u0163ii retorice, cu invoca\u0163ie demiurgului. Piesa este o critic\u0103 virulent\u0103 a regimului politic \u015fi social al vremurilor noastre. Ac\u0163iunea se \u00eencadreaz\u0103 \u00een limite de timp \u015fi spa\u0163iu, scenariul este simplu, costuma\u0163ia trebuie s\u0103 fie de epoc\u0103, respect\u0103 momentele subiectului. Limbajul nu este unul sofisticat, face parte din lexicul principal de cuvinte, cu foarte pu\u0163ine neologisme. Este original\u0103, dar nu singular\u0103 \u00een zona de la curbura Carpa\u0163ilor. Are un \u00eenainta\u015f, poet, prozator, dramaturg, Grigore Radu St\u0103nescu a c\u0103rui oper\u0103, cu siguran\u0163\u0103, a cunoscut-o.\u201d<br \/>\n      Constantin Marafet: \u201e\u00cen sal\u0103 se afl\u0103 Adrian C\u00e2mpeanu, pre\u015f Uniunii Cititorilor din R\u00e2mnicu S\u0103rat, dl col. Mihai Doina, dl prof. Nicolae Liviu, dl prof. Vasile U\u0163\u0103.<br \/>\n      Mihai Constantinescu: \u201eNu e pentru prima oar\u0103,\/ C\u00e2nd vine doamna Pioar\u0103\/ Urm\u00e2ndu-\u015fi a sa chemare\/ La Centru cu o lansare.\/\/ \u015ei mai mult ca-n alte d\u0103\u0163i,\/ Azi lanseaz\u0103 dou\u0103 c\u0103r\u0163i,\/ Vine cu dramaturgie,\/ Dar are \u015fi poezie.\/\/ Cu talent peste m\u0103sur\u0103,\/ Crima de la \u00centorsur\u0103,\/ Versurile sale curg,\/ Cu br\u00e2ndu\u015fele-n amurg.\/\/ Iar \u00een paginile c\u0103r\u0163ii,\/ La umbra singur\u0103t\u0103\u0163ii,\/ De-o ascul\u0163i, nu zici nici p\u00e2s\/ c\u00e2nd \u00eei curg Lacrimi de r\u00e2s.\/\/ Doamne cum mai trece ora\/ Cu Aneta \u00een Agora\/ \u015ei c\u00e2t de frumos le spune\/ Ca-ntr-o tainic\u0103 minune.\u201d<br \/>\n\u200bLauren\u0163iu Turcu: \u201eEa c\u00e2nt\u0103-n versuri, cu durere,\/ De ce o doare, am aflat:\/ Din \u00eent\u00e2lnirea cea ciudat\u0103\/ C\u00e2nd \u0162epe\u015f i s-a adresat; Dumitre\u015fteanco, te-ai l\u0103sat de ie\/ \u015e-ai p\u0103r\u0103sit al t\u0103u t\u0103r\u00e2m de vis\/ \u00cendr\u0103gostit\u0103 de dramaturgie\/ Ai vrut s\u0103 joci, \u00eens\u0103 mai mult ai scris!\u201d<br \/>\n\u200bOfelia Florica Harangu\u015f, interpret\u0103 de muzic\u0103 popular\u0103 \u015fi prof. de canto, anul acesta \u00eemplinind 30 de ani de la debutul la Radio, a interpretat melodia \u201eS\u0103rac\u0103 inima mea.\u201d<br \/>\n\u200bVasile U\u0163\u0103: \u201eM\u0103 bucur c\u0103 a ajuns la ace\u015fti ani \u015fi scrie a\u015fa frumos. \u00cei urez ani mul\u0163i \u015fi mai multe volume.\u201d<br \/>\n\u200bConstantin Marafet: \u201eAm l\u0103sat la urm\u0103 mecena \u015fi trebuie s\u0103-l deconspir: dl Marcel Cucu&#8221;: \u201eM\u0103 aflu aici \u00een calitate de v\u0103r. Are o baz\u0103 de inspira\u0163ie extraordinar\u0103. Felicit\u0103ri!<br \/>\n\u200bConstanti Marafet: \u201e\u015ei acum, d\u0103m cuv\u00e2ntul autoarei.\u201d<br \/>\n\u200bAneta Pioar\u0103: \u201eBun venit tuturor! V\u0103 mul\u0163umesc c\u0103 v-a\u0163i rupt din timpul dvs. s\u0103 fi\u0163i al\u0103turi de mine. O s\u0103 v\u0103 spun ceva despre cartea ,,C\u00e2ntecele durerii&#8221;. Am hot\u0103r\u00e2t, cu dl editor, s\u0103 facem o copert\u0103 mai albastr\u0103, dar a ie\u015fit mai \u00eenchis\u0103, a\u015fa cum sunt versurile. Au fost voci care au spus c\u0103 poezia dnei Pioar\u0103 este vetust\u0103, dep\u0103\u015fit\u0103. Am pus pe coperta a IV-a fotografia mea, ca o leg\u0103tur\u0103 cu folclorul. Voi citi din prefa\u0163a c\u0103r\u0163ii, semnat\u0103 de Mircea Dorin Istrate, pre\u015f. Ligii Scritorilor Rom\u00e2ni, Filiala Mure\u015f: ,,(&#8230;) Romantismul din poeziile dnei Aneta Pioar\u0103, elegiile, tema visului c\u0103l\u0103tor prin cerescul infinit, respectul fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i, de neamul cel uitat de mai marii \u0163\u0103rii, moarte, care face \u015fi ea parte din via\u0163\u0103, istoria, etc., sunt tot at\u00e2tea teme abordate de poet\u0103 \u015fi ceea ce e mai important, este faptul c\u0103 ele sunt, stau \u00een a\u015fteptare \u00een inima cititorului, sunt \u015fi ale lui, iar puse \u00een dulcea\u0163a unui vers, le simte \u015fi le \u00een\u0163elege, le tr\u0103ie\u015fte odat\u0103 cu autoarea. Aceasta e poezia adev\u0103rat\u0103, cea care merge de la suflet la suflet, \u00een pu\u0163ine cuvinte, care \u00eenfioreaz\u0103, st\u00e2rne\u015fte \u015fi convinge. (&#8230;)> Cu permisiunea dvs. voi citi din lirica volumului: ,,(Tu mai lipseai) Rotindu-se \u00een cercuri,\/ cor\u0103bii albe ale v\u0103zduhului\/ pluteau deasupra lacului.\/ Eu picoteam la umbra teiului\/ din cr\u00e2ng, g\u00e2ndind la nimic.\/ Peste mun\u0163i, apunea soarele,\/ risipind \u00eenfl\u0103c\u0103ra\u0163i trandafiri\/ peste apa lacului.\/ Deodat\u0103 s-au l\u0103sat lebedele\/ peste lini\u015ftea apei.\/ Albe statui plutitoare&#8230;\/ Tu mai lipseai din decor\/ ca fericirea s\u0103 existe&#8221;. Referitor la cartea de teatru, ,,Din agora vremurilor noastre&#8221;, am prins momente din realitate. Cum a spus dl Aureliu Goci, am ap\u0103rut de nic\u0103ieri. M-am n\u0103scut cu teatrul \u00een suflet. V\u0103 urez, lini\u015fte \u00een suflete \u015fi lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103!\u201d<br \/>\n\u200bEvenimentul s-a \u00eencheiat, la cafeaua literar\u0103, cu acordarea de autografe.<br \/>\n\u200bS\u00e2mb\u0103t\u0103, 5 noiembrie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11: 00, lectorul de serviciu al \u015fedin\u0163ei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Dumitru Hangu. Vom avea \u015fi un invitat surpriz\u0103. V\u0103 a\u015ftept\u0103m cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>AM AUZIT UN C\u00c2NTEC \u00ceN DIMINE\u0162I CU DOR \u200b S\u00e2mb\u0103t\u0103, 29 octombrie, Clubul \u201eFemina 2\u201d, din cadrul Centrului Cultural \u201eFlorica<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":3483,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4420"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4422,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4420\/revisions\/4422"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3483"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}