{"id":3978,"date":"2016-08-19T08:40:54","date_gmt":"2016-08-19T05:40:54","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3978"},"modified":"2016-08-19T08:40:54","modified_gmt":"2016-08-19T05:40:54","slug":"coasta-argint","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3978","title":{"rendered":"Coasta de Argint"},"content":{"rendered":"

Pe urmele edilului din Balcic, r\u00e2mniceanul Octavian Mo\u0219escu<\/h2>\n

Pe parcursul acestui an, document\u00e2ndu-m\u0103 despre regina Maria, am aflat de prietenia acesteia cu Octavian Mo\u0219escu. R\u00e2mnicean de origini, acesta care a fost primar al Balcicului \u00een dou\u0103 perioade (\u00eentre 1931-1932, \u0219i respectiv, 1938-1940).<\/p>\n

Am mai fost \u00een Balcic acum c\u00e2\u021biva ani, cu ocazia vizit\u0103rii \u201eCuibului lini\u0219tit\u201d – Castelul reginei Maria. Castelul, devenit emblema ora\u0219ului, atrage prin farmecul s\u0103u exotic, dar \u0219i datorit\u0103 minunatelor sale gr\u0103dini, din ce \u00een ce mai mul\u021bi turi\u0219ti rom\u00e2ni.<\/p>\n

\"02

Pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103r\u021bile pe care le-am luat la mine, despre \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Aristotel, Toma de Aquino \u0219i Rudolf Steiner, necesare aprofund\u0103rii studiilor pentru \u201eTeino Kor\u201d, am \u00eemprumutat de la Biblioteca municipal\u0103 dou\u0103 dintre c\u0103r\u021bile scrise de Octavian Mo\u0219escu: \u201eVitralii\u201d \u0219i \u201eAlte vitralii\u201d. Ambele sunt ap\u0103rute la editura Litera \u00een 1971 \u0219i respectiv 1973.<\/p>\n

Din R\u00e2mnicu-S\u0103rat p\u00e2n\u0103 la Balcic, chiar pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre, sunt exact 350 km. Traseul a fost c\u00e2t se poate de lejer, fapt care ne-a ajutat s\u0103 fim punctuali. Am fost primi\u021bi de Maria Gudova, proprietara \u201eGuest House Silver Pearl\u201d. Chiar dac\u0103 nu \u0219tia boab\u0103 de rom\u00e2n\u0103 \u0219i nici de englez\u0103, am sim\u021bit ospitalitatea din privirea \u0219i z\u00e2mbetul ei. Era exact cum ne-am \u00eenchipuit-o \u00een urma \u201esemi-dialogului\u201d telefonic pe care l-am purtat cu ea (\u00een cele din urm\u0103, blestemul de la Turnul Babel, slav\u0103 Google translate, a fost alungat cu ajutorul e-mailului!). Trecut\u0103 de 50 de ani, blond\u0103, sp\u0103l\u0103cit\u0103 \u0219i slab\u0103 \u021b\u00e2r, aceast\u0103 femeie avea permanent z\u00e2mbetul pe buze. Ra\u021biunea alegerii acestui hotel a fost apropierea fa\u021b\u0103 de plaj\u0103. \u00centr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 la apa m\u0103rii sunt vreo 50 m, iar distan\u021ba p\u00e2n\u0103 la micu\u021ba plaj\u0103 amenajat\u0103 se parcurgea \u00een maxim 5 min.<\/p>\n

* *
\n*<\/p>\n

\u00cen urm\u0103 cu dou\u0103 milenii, pe c\u00e2nd era dus spre exilul din cetatea Tomis, poetul Ovidiu a exclamat, mi\u0219cat de frumuse\u021bea acestor locuri, \u201eO, ora\u0219 al pietrelor albe, \u00ee\u021bi venerez frumuse\u021bea!\u201d. De atunci i-a r\u0103mas numele de Ora\u0219ul Alb, datorat dealurilor calcaroase care se ridic\u0103 din imediata apropiere a \u021b\u0103rmului. Peste veacuri, renumitul geograf Murgoci a denumit zona Balcicului \u201eCoasta de Argint\u201d.<\/p>\n

Octavian Mo\u0219escu, s-a n\u0103scut \u00een 1894 la T\u00eemboie\u0219ti \u0219i a urmat cursurile gimnaziului \u201eVasile Boerescu\u201d din Rm-S\u0103rat. A studiat apoi Istoria artelor la Viena, unde a fost pre\u0219edinte al Societ\u0103\u021bii Academice \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d a studen\u021bilor rom\u00e2ni din Viena.<\/p>\n

\"10

Surpriza serii a fost soprana Penca Dobreff care studiase canto la Viena. Din prima clip\u0103, Mo\u0219escu a fost vr\u0103jit de vocea \u0219i de frumuse\u021bea bulg\u0103roaicei. Ascult\u00e2ndu-\u0219i inima animat\u0103 de iubire, a curtat-o asiduu, \u00een pofida \u00eempotrivirii familiei ei \u0219i a piedicilor iscate din aceast\u0103 cauz\u0103. Penca, la fel de \u00eendr\u0103gostit\u0103 \u0219i ea, avea s\u0103-i devin\u0103 so\u021bie. \u00cen 1930, rodul dragostei lor a fost o fiic\u0103 pe care Mo\u0219escu, fermecat de aceste meleaguri, a botezat-o Balcica.\u00a0Un an mai t\u00e2rziu, Octavian Mo\u0219escu este numit primar al Balcicului de c\u0103tre marele Nicolae Iorga. \u00cencurajat de regin\u0103, a reu\u0219it s\u0103 creeze o oaz\u0103 luxuriant\u0103 de cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, patronat\u0103 chiar de primarul avocat, el \u00eensu\u0219i publicist \u0219i poet. Mai mult chiar, cu sprijinul reginei, a ini\u021biat o lege prin care a \u00eempropriet\u0103rit pictorii \u0219i oamenii de litere care veneau aici. Aceasta este perioada \u00een care Balcicul devine \u201eMicul paradis al Rom\u00e2niei Mari\u201d, cum, dup\u0103 decenii, Lucian Boia \u00ee\u0219i va intitula cartea.<\/p>\n

Minunea a \u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Cadrilaterul. Ca \u0219i p\u0103rin\u021bii ei, Balcica a purtat \u00een suflet nostalgia ora\u0219ului al c\u0103rei nume \u00eel purta, iar \u00een 1945, la doar 15 ani, a debutat cu volumul de versuri \u201eGolful cu migdali\u201d.<\/p>\n

* *
\n*<\/p>\n

\"03

Nu a fost greu s\u0103 g\u0103sim vila (la num\u0103rul 15), unde ast\u0103zi este cafeneaua \u201e7 lulele\u201d (Sedemte lulle). Pe terasa de la intrare, la o m\u0103su\u021b\u0103 aflat\u0103 \u00een spatele lulelei-ghiveci, st\u0103tea actualul proprietar. Familia Malev a cump\u0103rat aceast\u0103 cas\u0103 dup\u0103 plecarea din 1940 a lui Octavian Mo\u0219escu. De\u0219i \u00een\u021belegea limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u0219tia cuvinte rom\u00e2ne\u0219ti, bulgarul a fost c\u00e2t se poate de ursuz, pref\u0103c\u00e2ndu-se c\u0103 nu \u00een\u021belege \u00eentreb\u0103rile mele.<\/p>\n

Am intrat \u00een cafenea, unde, \u00een spatele barului de culoarea verde, se afla un barman tuciuriu trecut de prima tinere\u021be. Purta o c\u0103ma\u0219\u0103 grena din m\u0103tase, larg\u0103 \u0219i cu m\u00e2neci lungi. P\u0103rul negru, r\u0103rit deasupra t\u00e2mplelor, \u00eel \u021binea prins la spate \u00eentr-o scurt\u0103 coad\u0103 slinoas\u0103. Ne-a \u00eent\u00e2mpinat cu un z\u00e2mbet larg, dezvelind ni\u0219te din\u021bi str\u00e2mbi \u0219i \u00eeng\u0103lbeni\u021bi, caria\u021bi pe alocuri. Am comandat o cafea, apoi am ie\u0219it pe teras\u0103, trec\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 o mas\u0103 la fel de verde ca barul, la care trei tineri bulgari st\u0103teau la taclale \u00een jurul unei sticle de vin alb.<\/p>\n

\"04

* *
\n*<\/p>\n

Din aceast\u0103 gr\u0103din\u0103 tainic\u0103, acum vreo opt decenii, privea \u00eens\u0103\u0219i regina Maria. Prieten\u0103 cu Penca \u0219i Octavian Mo\u0219escu, deseori venea aici, \u00eembr\u0103cat\u0103 cu o rochie vaporoas\u0103 alb\u0103, sau poate mov – culoarea sa preferat\u0103 -, lung\u0103 p\u00e2n\u0103 peste pantofii velura\u021bi. \u00centotdeauna purta pe cap un \u0219al alb sau o p\u0103l\u0103rie cochet\u0103 din papur\u0103 moale, \u00eempletit\u0103 cu m\u0103iestrie \u0219i \u00eempodobit\u0103 \u00eentotdeauna cu un trandafir natural, prins \u00een panglici pe care briza m\u0103rii le flutura juc\u0103u\u0219\u0103. La g\u00e2t avea \u0219iraguri de perle argintii ca \u0219i culoarea m\u0103rii. Ferit\u0103 de ochii lumii, aici regina putea fuma nestingherit\u0103, servind la cafea baclavale sau b\u00e2nd sirop de ment\u0103. Uneori Penca, so\u021bia primarului, le \u00eenc\u00e2nta auzul, interpret\u00e2nd arii celebre de oper\u0103. C\u00e2nd r\u0103m\u00e2nea la cin\u0103, regina prefera m\u00e2nc\u0103ruri simple din pe\u0219te sau iaurt de capr\u0103.
\nTot \u00een aceast\u0103 gr\u0103din\u0103, boemul primar \u00ee\u0219i invita la cin\u0103 prietenii s\u0103i pictori: Grigorescu, Tonitza sau Steriade.<\/p>\n

* *
\n*<\/p>\n

\"05

Str\u0103du\u021b\u0103 cu str\u0103du\u021b\u0103, ora\u0219ul \u00ee\u0219i dezv\u0103luie treptat misterul, dar r\u0103m\u00e2ne nedeslu\u0219it\u0103 magia care plute\u0219te \u00een jurul ci\u0219melelor cu inscrip\u021bii \u00een limba turc\u0103. Chiar dac\u0103 se urc\u0103 destul de mult, ajung\u00e2nd la un moment dat obositor, se merit\u0103 din plin. Privit\u0103 de sus, marea lini\u0219tit\u0103 pare un lac imens c\u0103ruia lumina generoas\u0103 a soarelui \u00eei oferea sclipiri argintii. Abia din acest punct am \u00een\u021beles pe deplin de ce locul acesta, preferat de pictori, este numit \u201eCoasta de Argint\u201d. Lini\u0219tea dimprejur \u00eemi r\u0103spundea suplimentar la \u00eentrebarea de ce \u0219i scriitorii preferau acest loc.
\nInvoluntar, m-am trezit num\u0103r\u00e2nd pe degete silabele unui haiku r\u0103s\u0103rit \u00een mintea sau, poate, \u00een inima mea. Ema \u0219i-a dat seama \u0219i m-a rugat s\u0103 i-l spun:<\/p>\n

\u201eCoasta de Argint\u201d<\/em> \u2013<\/strong>
\nalchimia luminii<\/strong>
\npreschimb\u0103 marea<\/strong><\/p>\n

Am cobor\u00e2t spre castel, \u00eenv\u0103lui\u021bi de sclipirea argintie a luminii \u0219i \u00eenso\u021bi\u021bi de acela\u0219i parfum dulce de smochine p\u00e2rguite, emanat de peste tot. Pe un gard curgeau \u00een cascad\u0103 rugi de mure \u0219i, din mers, am cules trei boabe altoite, aleg\u00e2ndu-m\u0103 instantaneu cu mu\u0219truluiala \"09

\"IMG_20160811_165605\"

De la castel, am plecat acompania\u021bi de c\u00e2ntecul greierilor care, parc\u0103, rezona cu acordurile neauzite ale muzicii sferelor,\"01

Ajuns acas\u0103, am mers \u00een cimitirul din Rm-S\u0103rat. La jum\u0103tatea aleii principale, se afl\u0103 crucea ridicat\u0103 \u00een 1974 de Octavian Mo\u0219escu (1894-1982). Am\u00a0r\u0103mas surprins c\u0103 pe cruce era gravat simbolul dacic \u2013Crucea lui Zamolxe- care reprezint\u0103 nemurirea, patternul Florii Vie\u021bii. Sunt astfel pe deplin convins c\u0103 regina Maria, numit\u0103 \u0219i Regina Inimii, i-a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it fostului primar din Balcic Taina Inimii!<\/p>\n

\"crucea

Fr\u0103\u021bil\u0103 Genovel-Florentin<\/em>
\n18.08.2016<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe urmele edilului din Balcic, r\u00e2mniceanul Octavian Mo\u0219escu Pe parcursul acestui an, document\u00e2ndu-m\u0103 despre regina Maria, am aflat de prietenia<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":3981,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3978"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3978"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3978\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3991,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3978\/revisions\/3991"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3981"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3978"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3978"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3978"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}