{"id":3400,"date":"2016-04-12T09:19:34","date_gmt":"2016-04-12T06:19:34","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3400"},"modified":"2016-06-12T21:42:16","modified_gmt":"2016-06-12T18:42:16","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-5-martie-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3400","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 5 Martie 2016"},"content":{"rendered":"

\"image\"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 5 martie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a fost \u00eenchinat\u0103 comemor\u0103rii celui care a fost scriitorul \u015fi prof. Grigore Radu St\u0103nescu (1 martie 1942 \u2013 25 aprilie 2011). \u00cen memoriam Grigore Radu St\u0103nescu au luat cuv\u00e2ntul:
\nFloarea St\u0103nescu, so\u0163ia celui disp\u0103rut \u015fi care s-a ocupat ca aceast\u0103 zi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 memorabil\u0103: \u201eZiua de azi are pentru mine o dubl\u0103 semnifica\u0163ie. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva zile s-au \u00eemplinit 74 de ani de la na\u015fterea scriitorului r\u00e2mnicean Grigore Radu St\u0103nescu. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een cur\u00e2nd se vor \u00eemplini cinci ani de la plecarea lui din aceast\u0103 vremelnicie. Am\u00e2ndou\u0103 \u00eenm\u0103nuncheate azi, c\u00e2nd biserica cre\u015ftin ortodox\u0103 cinste\u015fte memoria celor adormi\u0163i \u00eentru ve\u015fnicie, cinste\u015fte memoria celor pleca\u0163i pentru odihna ve\u015fnic\u0103. Grigore Radu St\u0103nescu a sim\u0163it teribil superioritatea timpului. ,,M\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103\/ g\u00e2ndul c\u0103 nu-mi ajunge\/ timpul f\u0103urar \u2013\/ iubesc \u015fi scriu \u00eentruna\/ \u015fi deopotriv\u0103 suf\u0103r\u201d A debutat la v\u00eersta de 19 ani… ,,Timpul se scurge\/ \u00een matca marelui timp\/ f\u0103r\u0103 opreli\u015fti\/ asemenea secundelor \u2013\/ vie\u0163ile noastre se trec.\u201d.
\nMatinc\u0103 Costea, cu materialul \u201eBiblioteca Municipal\u0103 sub presiunea unui semn de \u00eentrebare\u201d: \u201eGrigore St\u0103nescu a slujit cu pasiune \u015fi credin\u0163\u0103 fenomenul cultural al localit\u0103\u0163ii noastre \u00eendeplinind func\u0163iile de director al Bibliotecii Municipale, al Casei de Cultur\u0103, pre\u015f. al Comitetului Or\u0103\u015fenesc de Cultur\u0103. Ca scriitor s-a afirmat \u00een poezie, proz\u0103 \u015fi teatru. \u015ei-a pus semn\u0103tura pe multe publica\u0163ii. Iar noi, contemporanii ne complacem s\u0103-l uit\u0103m, s\u0103-l ucidem \u015fi teoretic, ceea ce s-a petrecut, \u015fi cu alte personalit\u0103\u0163i locale, numai pentru faptul c\u0103 s-au n\u0103scut la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u015fi nu \u00een capital\u0103. Iat\u0103 cu ce ne confrunt\u0103m pe arena spiritual\u0103 a b\u0103tr\u00e2nului nostru ora\u015f. Consider aceasta o atitudine condamnabil\u0103, ca s\u0103 nu zic revolt\u0103toare. De ce Biblioteca Municipal\u0103 trebuie s\u0103 poarte numele unui om care nu \u015fi-a adus nicio f\u0103r\u00e2m\u0103 de contribu\u0163ie \u00een via\u0163a spiritual\u0103 a acestui ora\u015f? Cine este oare \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 dea o explica\u0163ie plauzibil\u0103 \u00een acest sens? Probabil cei care au decis desfiin\u0163area str\u0103zii cu simbol istoric de sonoritate na\u0163ional\u0103. Independen\u0163a r\u0103m\u00e2ne un nume de referin\u0163\u0103 \u00een sufletul rom\u00e2nului, precum \u015fi Grigore Radu St\u0103nescu \u00een cel al r\u00e2mniceanului veritabil. \u00cemi \u00eenchei pledoaria mea, cu un sentiment vehement de protest justificat.\u201d.
\n Liviu Nicolae, cu materialul \u201eOameni de omenie\u201d (medalion literar): \u201eCu certitudine, \u00een galeria onorabil\u0103 a oamenilor de omenie din ora\u015ful nostru, la locul de cinste a stat \u015fi va sta profesorul (colegul \u015fi prietenul nostru comun), dar \u015fi, totodat\u0103, scriitorul remarcabil Grigore Radu St\u0103nescu. La \u00eenceput, ne-am cunoscut la modul general, dar ne-am simpatizat \u015fi respectat reciproc, de parc\u0103 ne \u015ftiam de-o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103. Omul era, ceea ce m-a convins de-a lungul anilor, de o modestie remarcabil\u0103: nu \u015fi-a tr\u00e2mbi\u0163at niciodat\u0103, cu emfaz\u0103, realiz\u0103rile \u015fi succesele personale \u00een domeniul literaturii; a\u015fa \u00eemi explic de ce nu am \u015ftiut mult timp despre calit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eenclina\u0163ia sa c\u0103tre arta scrisului. Dup\u0103 ce am aflat \u015fi am citit din produc\u0163iile sale literare, mi s-a p\u0103rut cu totul alt OM \u015fi am \u00eenceput s\u0103-l privesc cu \u015fi mai mult\u0103 simpatie \u015fi respect, ,,era cineva\u201d \u015fi devenise o personalitate \u00een r\u00e2ndul scriitorilor r\u00e2mniceni. Dup\u0103 o analiz\u0103 obiectiv\u0103 \u015fi riguroas\u0103, am desprins c\u00e2teva p\u0103reri proprii \u015fi indubitabile despre omul Grigore St\u0103nescu \u015fi opera sa, bogat\u0103 \u00een titluri de volume (14), dar \u015fi diversificat\u0103, potrivit celor trei genuri ale literaturii: proz\u0103, poezie, teatru, mult apreciate de de exege\u0163i literari \u015fi premiate, dintre care se disting \u00een mod deosebit: ,,O istorie a R\u00e2mnicului S\u0103rat\u201d (edi\u0163ia I 1994) * 555 de ani * \u015fi edi\u0163ia a II-a 2013, rev\u0103zut\u0103 \u015fi cu ad\u0103ugiri, recompensat\u0103 cu premiul ,,Slam R\u00e2mnic\u201d la Festivalul Interna\u0163ional ,,Titel Constantinescu\u201d; ,,Alexandru Sihleanu \u2013 omul \u015fi opera, 1999; ,,Dou\u0103zeci de poezii pentru cei mai mici copii, Ed. Rafet, 2001; ,,Tranzitivita\u201d, roman satiric, 2002; ,,Cavalerul drept\u0103\u0163ii\u201d, roman istoric, 2002; ,,Papirusuri sc\u00e2nteind printre rafturi\u201d, Ed. Rafet, 2002; ,,Fals tratat de respira\u0163ie\u201d, Ed. Rafet, 2013; ,,Mo\u0163iunea de cenzur\u0103\u201d, Ed. Rafet, 2014; Din con\u0163inutul volumelor publicate de autorul Grigore St\u0103nescu se desprinde concluzia de net\u0103g\u0103duit: scriitorul \u015fi-a structurat meticulos \u015fi cu precizia unui ceas elve\u0163ian, \u00eentr-o ordine bine stabilit\u0103 aspectele urm\u0103rite, ca fragmente esen\u0163iale de via\u0163\u0103 din trecut sau din cotidianul tr\u0103it de noi zi de zi, precum ni\u015fte fotografii autentice, \u00eenserate cronologic ca \u00eentr-un album literar, oglind\u0103 remarcabil\u0103 a prof. \u015fi omului Grigore St\u0103nescu. Cred c\u0103 sunt \u00een asentimentul cititorilor scrierilor sale s\u0103 consider\u0103m c\u0103 volumele publicate dup\u0103 o munc\u0103 anevoioas\u0103 de c\u0103ut\u0103ri, cercet\u0103ri \u015fi interpret\u0103ri numeroase, ca versiuni p\u00e2n\u0103 la forma lor definitiv\u0103, reprezint\u0103 file reale (\u015fi nu fabulate!) din via\u0163a \u015fi activitatea neobosit\u0103, creatoare, de erudit c\u0103rturar de tipul ,,homo sapiens contemporanus\u201d. Cu o sagacitate rar \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een demersul comun \u00eentreprins pe calea literaturii \u015fi a culturii \u00een general, ace\u015fti doi oameni, Grigore St\u0103nescu \u015fi editorul Ctin Marafet, \u00een mod empatetic \u015fi fericit, s-au \u00eent\u00e2lnit pe aceea\u015fi lungime de und\u0103 spre bucuria noastr\u0103, a tuturor iubitorilor de frumos. (…)\u201d.
\n Constantin Marafet, cu materialul \u201eOmul cu capra ro\u015fcat\u0103\u201d: \u201eDimine\u0163ile \u00eent\u00eerziau \u00eentotdeauna. Luna b\u0103tea cuie ruginii \u00een copacul din fa\u0163a restaurantului La paharul de aur. Gr\u0103beam pa\u015fii prin dimine\u0163i descul\u0163e pentru a \u00eennoda silabe \u00eennoptate. Str\u00eengem \u00een palme juc\u0103u\u015fe o parte din universul s\u0103u. La butonier\u0103 avea ag\u0103\u0163at\u0103 o capr\u0103 ro\u015fcat\u0103. Doar eu o vedeam.
\n-Ei, dragul meu, nu pot s\u0103 m\u0103 despart de elevii mei. Fac naveta, nu mi-e greu.
\nEl, omul cu capra ro\u015fcat\u0103, inventase zeci de clipe de lini\u015fte sub privire. Le oferea dezintesat. A\u015fa cum oferi celor pe care \u00eei iube\u015fti trandafiri cosmici. Iubea necondi\u0163ionat oamenii. \u00cemi amintesc de fiecare dat\u0103 de anii 1984-1985, c\u00e2nd \u00eempreun\u0103 vu Vasile Ghinea, Lic\u0103 Petcu, Doru Georgescu \u015fi al\u0163i mari frumo\u015fi din nebunia noastr\u0103, am \u00eenfiin\u0163at un cenaclu, Cenaclul Lira. Clipe de m\u0103rturisit am petrecut \u00een acel cenaclu. Acolo am \u00eennodat prietenii pentru tot restul vie\u0163ii. La niciunul dintre ei nu am v\u0103zut niciodat\u0103 invidia, ura sau pref\u0103c\u0103toria. Omul care plimba cu o demnitate \u015fi o noble\u0163e aparte, capra ro\u015fcat\u0103, prin mediile literare, publicase deja prin Ia\u015ful literar, era un fel de vedet\u0103 printre noi. Dar nu, el nu se purta ca o vedet\u0103, era de o modestie incurabil\u0103. Peste ani \u015fi ani, marele poet Horia Zilieru mi-a povestit cu mult drag despre debutul s\u0103u. Nu-l uitase! Trecuse peste o jum\u0103tate de secol. Mare lucru. Nu era \u00eenalt, \u00een\u0103l\u0163imea lui era g\u00eendirea, noble\u0163ea \u015fi spiritul viu. \u00cel \u00eent\u00e2lneam adesea pe str\u0103zile R\u00e2mnicului. \u00cel priveam cum ridica la piept uragane, cum \u00eendesa toate r\u0103ut\u0103\u0163ile lumii \u00een cele patru camere mobilate ale inimii sale. Ajunsese la un moment dat, un fel de \u015fef al culturii locale (avea expertiza necesar\u0103, dir. al Bibliotecii Municipale, dir. al Casei de Cultur\u0103), eu, noi ne-am bucurat. Era unul de-al nostru. Bucuria nu a durat mult. \u00cen naivitatea mea, credeam c\u0103 pot s\u0103 editez \u015fi s\u0103 tip\u0103resc un ziar cultural, era totu\u015fi anul 1987. Realizez ziarul, scris de m\u00e2n\u0103, pe format mare \u015fi \u00een marea mea bucurie plec la Buz\u0103u, la tipografie. Nu \u00een\u0163elegeam de ce se uit\u0103 \u015feful tipografiei ciudat la mine.
\n -Ne pare r\u0103u. Nu putem tip\u0103ri ziarul f\u0103r\u0103 semn\u0103tura \u015fefului culturii. \u00cencrez\u0103tor, m\u0103 \u00eentorc la R\u00e2mnmicu S\u0103rat. Nu-mi f\u0103ceam nicio problem\u0103, \u015feful culturii era prietenul meu. Ne \u00eent\u00e2lnim providen\u0163ial, imediat ce cobor din tren, \u00een apropierea Prim\u0103riei. \u00cei povestesc, cu inima la gur\u0103, despre ce este vorba, ia ziarul \u00een m\u00e2n\u0103, \u00eel parcurge cu o bucurie nedisimulat\u0103.
\n -Excelent! Unde trebuie s\u0103 semnez? Aici, \u00eei arat cu degetul.
\n Semneaz\u0103. Fug la tipografia din Buz\u0103u. Victorios.
\n -A, nu, nu este suficient, \u00eemi zice tipograful \u015fef. Trebuie semn\u0103tura dnei Stela de la ,,Casa Alb\u0103\u201d.
\n Merg la dna Stela. Se uit\u0103 la mine, se uit\u0103 la ziar.
\n -A cui este semn\u0103tura asta? Eu, m\u00e2ndru, \u00eei zic.
\n -Bine. O s\u0103 vorbesc eu cu d-lui. O s\u0103 v\u0103 comunic\u0103m noi decizia noastr\u0103. Plec dezumflat total. A doua zi, aflu c\u0103 omul cu capra ro\u015fcat\u0103, prietenul meu a fost demis. Nu mi-a repro\u015fat niciodat\u0103. Uneori, din dorin\u0163a de a face bine, faci r\u0103u. Dup\u0103 1990, am avut privilegiul de ai fi editor la unele din c\u0103r\u0163ile D-sale. Parc\u0103 ne trezisem am\u00e2ndoi dintr-o lume vegetal\u0103. Acum am putut s\u0103-i v\u0103d cultura vast\u0103, s\u0103 putem discuta despre dorin\u0163e, despre visurile noastre arestate. Aveam visuri comune. Grigore Radu St\u0103nescu, c\u0103ci despre D-sa este vorba, a fost o pat\u0103 de s\u00e2nge care vorbea oamenilor despre iubire. Poporul r\u00e2mnicean nu are voie s\u0103-l uite. C\u0103r\u0163ile D-sale stau de veghe la marginea cet\u0103\u0163ii.\u201d.
\n Vasile Ghinea: \u201eL-am cunoscut. Scriitorii pot fi compara\u0163i, \u00eentr-un fel, cu albinele care se adun\u0103 la copacul melifer numit literatur\u0103. Mi-a dat concursul la \u00eenfiin\u0163area Cenaclului Lira, al\u0103turi de Constantin Marafet, Doru Georgescu, Lic\u0103 Petcu, Petru Mocanu, \u015f.a. Aveam \u015fi sprijinul lui Puiu Cristea, cel cu \u201eNinsoarea cerbilor alba\u015ftri\u201d la rubrica \u201eManuscris\u201d din Via\u0163a Buz\u0103ului. Chiar a venit la R\u00e2mnic, la invita\u0163ia noastr\u0103, s\u0103 ne cunoasc\u0103. \u00cemi amintesc, cel comemorat ast\u0103zi, a citit \u00een cenaclu nuvela \u201eLivada str\u00e2mb\u0103\u201d. Re\u0163in subiectul: b\u0103tr\u00e2nul fusese prizonier la ru\u015fi, ai lui \u00eei f\u0103cuser\u0103 \u015fi pomenile, dar a ajuns acas\u0103 pe jos, aduc\u00e2nd nu \u015ftiu c\u00eete semin\u0163e \u015fi s\u00e2mburi, pe care le-a purtat tot drumul, din care a r\u0103s\u0103rit mai t\u00e2rziu actuala livad\u0103, care la cutremurul din martie \u201977 s-a str\u00e2mbat. Grigore Radu St\u0103nescu a spus c\u0103 pomii, dup\u0103 cutremur, ar\u0103tau cu crengile ca ni\u015fte tunuri \u00eendreptate c\u0103tre cert, iar eu l-am corectat, c\u0103 ar fi mai bine: S-au \u00eenclinat a rug\u0103 c\u0103tre cer. Eram tineri \u015fi nelini\u015fti\u0163i. La insisten\u0163ele lui i-am pus \u00een scen\u0103 la Casa de Cultur\u0103 piesa \u201eDoamna din serviet\u0103\u201d \u015fi chiar am jucat \u00een pies\u0103. La sf\u00e2r\u015fit l-am \u00eentrebat cum a fost.
\n -E taaare, nea Ghinea! Asta \u00eensemna c\u0103 i-a pl\u0103cut \u015fi am consfin\u0163it momentul la o pl\u0103cint\u0103rie, \u00een centru, \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva prieteni. A lansat romanul \u201eCavalerul drept\u0103\u0163ii\u201d la Biblioteca Municipal\u0103. La sf\u00e2r\u015fit, ne-a f\u0103cut semn, mie \u015fi lui Grigore Leaua, s\u0103-l urm\u0103m la un local \u00een apropiere. \u00cemi amintesc c\u0103 nu am stat prea mult, nu i-a pl\u0103cut atmosfera, se vorbea tare \u015fi peste mese. St\u0103tea la bloc, dar \u00ee\u015fi f\u0103cea cas\u0103, pe un teren mo\u015ftenire. Treceam uneori pe strada lui \u015fi \u00eel vedeam efectiv muncind al\u0103turi de muncitori. \u00cen alt\u0103 zi era \u00een c\u0103minul pentru ap\u0103, cu cazmaua \u00een m\u00e2n\u0103. \u015etiam c\u0103 avea probleme cu inima. Mi-a spus, dac\u0103 \u00eei la\u015fi pe oameni singuri… fac treab\u0103 de m\u00e2ntuial\u0103. Ie\u015fise la pensie, dar f\u0103cea naveta, preda undeva la \u0163ar\u0103 \u015fi ne mai \u00eent\u00e2lneam pe strad\u0103 pre\u0163 de c\u00e2teva minute. Eu m\u0103 duceam spre centru, el venea. Dup\u0103 salutul de rigoare \u00eemi arunc\u0103 din mers:
\n -\u0102sta nu e om, nea Ghinea! O s\u0103 te convingi! F\u0103r\u0103 s\u0103 discut\u0103m pe aceast\u0103 tem\u0103. A fost ca o defulare. Era campania pentru al doilea mandat al lui Traian B\u0103sescu. Parc\u0103 \u00eel v\u0103d. \u015ei azi m\u0103 \u00eentreb, de unde at\u00e2ta… siguran\u0163\u0103. Parc\u0103 \u00eel v\u0103d la Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d citind din volumul lui de poezii tanka. \u00centr-o diminea\u0163\u0103, era \u00een zorii zilei, a doua zi de Sfintele Pa\u015fti, 2011, inima lui Grigore Radu St\u0103nescu a refuzat s\u0103 mai bat\u0103. \u00cen memoriam i-am pus \u00een scen\u0103, \u00een cadrul ,,Festivalului Dramaturgiei Buzoiene\u201d, pentru elevii de liceu, la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d, dou\u0103 piese: \u201eDoamna din serviet\u0103\u201d \u015fi \u201eCandidatul \u015fi \u0163\u0103ranul\u201d, jucate de elevi de la C.N. \u201eAlexandru Vlahu\u0163\u0103\u201d \u015fi Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, elevi care s-au urcat pe podium \u015fi r\u0103spl\u0103ti\u0163i, \u015fi cu c\u00e2te o carte de teatru semnat\u0103 Grigore Radu St\u0103nescu, c\u0103r\u0163i d\u0103ruite pe scen\u0103 de dna St\u0103nescu. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103!\u201d.
\n Matinc\u0103 Costea a \u00eencheiat evenimentul cu un monolog semnat Viorel Burlacu, \u201eEduca\u0163iune\u201d, un cuplet \u015fi un microcuplet, semnate Matinc\u0103 Costea, \u201e\u00cen port\u201d \u015fi \u201eLa bra\u0163 cu voia bun\u0103\u201d.
\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 12 martie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u015fedin\u0163ei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Vasile Ghinea. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

MEMENTO MORI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 5 martie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":3402,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3400"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3716,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3400\/revisions\/3716"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}