{"id":3201,"date":"2016-03-14T18:33:23","date_gmt":"2016-03-14T15:33:23","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3201"},"modified":"2016-03-14T19:03:34","modified_gmt":"2016-03-14T16:03:34","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-23-ianuarie-2016","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=3201","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 23 Ianuarie 2016"},"content":{"rendered":"<h2 style=\"text-align: justify;\"><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/2015\/03\/scriitori-rimniceni\/326677_300601169967578_1142154810_o\/\" rel=\"attachment wp-att-569\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-569 lazyload\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o.jpg\" alt=\"Centrul cultural\" width=\"1104\" height=\"712\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o.jpg 1104w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-300x193.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-1024x660.jpg 1024w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-900x580.jpg 900w\" data-sizes=\"(max-width: 1104px) 100vw, 1104px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 1104px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 1104\/712;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-full wp-image-569\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o.jpg\" alt=\"Centrul cultural\" width=\"1104\" height=\"712\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o.jpg 1104w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-300x193.jpg 300w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-1024x660.jpg 1024w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/03\/326677_300601169967578_1142154810_o-900x580.jpg 900w\" sizes=\"(max-width: 1104px) 100vw, 1104px\" \/><\/noscript><\/a><\/h2>\n<h2 style=\"text-align: justify;\">DRUMURI \u00ceN ISTORIE \u015eI EXPRESIE CULTURAL\u0102<\/h2>\n<p style=\"text-align: justify;\">S\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 ianuarie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat, a debutat cu un moment de divertisment, marca Matinc\u0103 Costea, care a destins atmosfera cu o scenet\u0103 semnat\u0103 aurel Felea, \u201eR\u0103bdare\u201d, dou\u0103 cuplete proprii, \u201eNu m\u0103 \u00eensor\u201d \u015fi \u201eNu le pas\u0103\u201d. \u015ei fiindc\u0103 m\u00e2ine, 24 ianuarie, se \u00eemplinesc 157 de ani de la \u00eenf\u0103ptuirea Unirii Principatelor Rom\u00e2ne (Mica Unire), a recitat poezia \u201eHora unirii\u201d, de Victor Tulbure. Cinste lui!<br \/>\nA continuat lectorul de serviciu, Aneta Pioar\u0103, cu un grupaj de poezii \u015fi o pies\u0103 de teatru \u00eentr-un act, \u201eGemenii\u201d. Poeziile prezentate au o anume muzicalitate, mult\u0103 sensibilitate, plac auzului, dar poezia implic\u0103, nu explic\u0103. Piesa de teatru prezint\u0103 o tem\u0103 care este nu numai rodul imagina\u0163iei, dar poate fi \u015fi realitate: furtul de copii. Dna Pioar\u0103 nu este la prima \u201eabatere\u201d de acest gen, a dovedit aplecare spre genul dramatic, dar \u00een cazul de fa\u0163\u0103 replicile trebuie revizuite pentru grupa de v\u00e2rst\u0103 a personajelor. Succes!<br \/>\n\u201ePiesa de teatru citit\u0103 de dna Pioar\u0103 este legat\u0103 de realitate. A\u015fa ceva se \u00eent\u00eempl\u0103 \u015fi \u00een realitate. Mi-a pl\u0103cut cum trateaz\u0103 subiectul. \u015ei poezia este pl\u0103cut\u0103\u201d.(Valeria Popa)<br \/>\n\u201eMul\u0163umesc dlui Matinc\u0103 pentru ceea ce ne-a prezentat. M-am recunoscut printre \u201ecandida\u0163i\u201d. Este bine c\u0103 ne-a prezentat poezia cu Unirea, ne-a amintit de . Dnei Pioar\u0103 \u00eei admir activitatea dramatic\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een realitate furtul de copii, drama din s\u00e2nul familiei. Mi-a pl\u0103cut. Le intuie\u015fte bine. Succes!\u201d(Costic\u0103 Dr\u00eestaru)<br \/>\n\u201eLa dl Matinc\u0103 \u015ftim interpretarea, talentul. La dna Pioar\u0103 am observat u\u015furin\u0163a \u00een versifica\u0163ie. A\u015f fi dorit o mai mare profunzime. \u00cen general poeziile nu sunt lipsite de muzicalitate. Apreciez curajul, tactul cu care \u015ftie s\u0103 prelucreze emo\u0163iile, mai ales \u00een teatru. S\u0103 \u0163inem cont de specificitatea genurilor. Drama vine din grecescul drama care \u00eenseamn\u0103 ac\u0163iune. Piesa are totu\u015fi un final fericit. Este pe drumul cel bun, dar trebuie modelat\u0103 pe ici-colo\u201d. (Mihai Constantinescu)<br \/>\n\u201eLegat de momentul Matinc\u0103 Costea, ne-a \u00eenc\u00e2ntat ca de obicei. Despre poeziile dnei, se vede mult sentimentalism. Despre teatru, totul este bine, c\u00e2nd se termin\u0103 cu bine, dar am \u015fi o dilem\u0103: erau gemeni?\u201d (Nicolae Constantinescu)<br \/>\n\u201eDna teatrului, a\u015fa cum am calificat-o, nu este o debutant\u0103. Se dovede\u015fte prolific\u0103, \u00eemplete\u015fte armonios poezia cu dramaturgia.\u201d (Matinc\u0103 Costea)<br \/>\n\u201eMie mi-au pl\u0103cut cele dou\u0103 momente: poezia \u015fi teatrul\u201d. Referitor la momentul 24 ianuarie 1859, dl Hangu vine cu un material despre des\u0103v\u00e2r\u015firea Unirii Principatelor \u015fi recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103, material ce \u00eel onoreaz\u0103 \u015fi finalizat cu un portret al domnitorului Alexandru Ioan Cuza: \u201eAlexandru Ioan cuza avea o inteligen\u0163\u0103 vie, \u015ftia s\u0103 dea totdeauna, \u00eentr-o form\u0103 aleas\u0103, r\u0103spunsul care trebuia. A f\u0103cut foarte mult pentru \u0163\u0103r\u0103nime \u015fi nu a uitat nici de or\u0103\u015feni. Adesea, \u00eembr\u0103cat \u00een haine str\u0103ine, cutreiera t\u00e2rgul, spre a-\u015fi da seama, la fa\u0163a locului, de starea adev\u0103rat\u0103 a lucrurilor \u015fi spre a pedepsi pe cei care \u00een\u015felau sau f\u0103ceau abuzuri. De aceea a ajuns s\u0103 fie iubit de masa poporului care sim\u0163ea c\u0103 are \u00een el un ap\u0103r\u0103tor\u201d. (Dumitru Hangu)<br \/>\n\u201eDespre poezia dnei Pioar\u0103, se vede c\u0103 este \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, o poezie de stare, sentimental\u0103, care reflect\u0103 st\u0103rile autoarei. Piesa de teatru se bazeaz\u0103 pe ni\u015fte realit\u0103\u0163i crunte. Este drama \u00een care tr\u0103ie\u015fte o familie, care dram\u0103 care iese la iveal\u0103 cu ocazia r\u0103pirii copilului. Dlui Matinc\u0103 \u00eei doresc multe declam\u0103ri publice. Am un microeseu despre momentul de m\u00e2ine. 24 Ianuarie. Lec\u0163ie de istorie(?) Fura\u0163i de v\u00e2rtejul evenimentelor politice contemporane, am uitat nepermis de u\u015for de o zi important\u0103 din istoria trecut\u0103 a \u0163\u0103rii noastre: Unirea Principatelor Rom\u00e2ne. De\u015fi \u00een anii trecu\u0163i ziarul nostru a avut articole pe aceast\u0103 tem\u0103, anul acesta au lipsit. Ne asum\u0103m aceast\u0103 regretabil\u0103 omisiune, iar celor care pe bun\u0103 dreptate a\u015fteptau acest lucru de la noi, n-o s\u0103 le ofer \u00een schimb vreo \u00eencercare de repara\u0163ie a acestei erori. O s\u0103 le ofer \u00eens\u0103, o \u00eencercare de analiz\u0103 a ceea ce mai \u00eenseamn\u0103 acum ziua de 24 Ianuarie \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor. De\u015fi face parte dintre pu\u0163inele zile cu adev\u0103rat importante din istoria noastr\u0103 ca na\u0163iune, \u00een timpurile noastre de azi, semnifica\u0163ia ei se pierde \u00een mul\u0163imea de nimicuri cu care ne-am obi\u015fnuit. Au fost vremuri-prea repede uitate-c\u00e2nd astfel de anivers\u0103ri istorice, erau adev\u0103rate lec\u0163ii de istorie \u015fi de patriotism. Cu mijloacele rudimentare de atunci, fostul regim f\u0103cea o adev\u0103rat\u0103 campanie de \u00eendoctrinare a tuturor rom\u00e2nilor. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een cele dou\u0103 ore de program tv., \u00ee\u015fi g\u0103seau locul piese de teatru \u015fi film inspirate din evenimentele Unirii \u015fi de spiritul acelei epoci. Genera\u0163iile acelor ani ai comunismului, au \u00eenv\u0103\u0163at vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd cine este Cuza, ce a f\u0103cut el, cine a fost Mo\u015f Ion Roat\u0103 \u015fi pilda lui despre unire sau ce \u00eenseamn\u0103 24 Ianuarie 1859\u2026 C\u00e2rcota\u015fii vor spune c\u0103 sunt un nostalgic al acelor vremuri sau c\u0103 acele lucruri erau folosite exagerat pentru a se masca adev\u0103rata fa\u0163\u0103 a sistemului comunist. Din perspectiva de tr\u0103itor din plin a acelor vremuri, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 au par\u0163ial dreptate. Chiar dac\u0103 acest patriotism for\u0163at era promovat excesiv, aproape p\u00e2n\u0103 la narcisism, scopul era unul nobil. M\u0103car a\u015fa, copii din \u015fcoli, licee \u015fi facult\u0103\u0163i, muncitorii din fabrici \u015fi uzine, aveau m\u0103car minimele cuno\u015ftin\u0163e despre trecutul istoric \u015fi cultura acestui popor. \u015ei chiar dac\u0103 erau prezentate doar faptele \u00een care noi ie\u015feam mereu \u00eenving\u0103tori de fiecare dat\u0103, oricare ar fi fost adversarul, toate acestea ne f\u0103ceau s\u0103 ne sim\u0163im chiar m\u00e2ndri c\u0103 suntem rom\u00e2ni. Nu sunt nostalgic \u015fi nici nu vreau s\u0103 prosl\u0103vesc acele timpuri ale comunismului. Acestea au apar\u0163inut unei epoci, unei alte ere \u015fi fac parte din istoria lumii. Au reprezentat o etap\u0103 istoric\u0103 prin care lumea a trebuit s\u0103 treac\u0103 pentru a intra \u00een alta, cea de 20 de ani \u00eencoace. Se spune c\u0103 istoria se repet\u0103, c\u0103 este ciclic\u0103 \u015fi c\u0103 unele perioade revin dup\u0103 un timp. Chiar dac\u0103 noi rom\u00e2nii, frustra\u0163i, am vrut s\u0103 condamn\u0103m acele vremuri printr-o simpl\u0103 lege, acest lucru nu ne va face mai cura\u0163i moral. Condamn\u00e2nd comunismul, ne-am condamnat de fapt pe noi \u00een\u015fine. Pentru c\u0103 nu putem nega o parte a istoriei noastre. Cu to\u0163ii am fost mai mult sau mai pu\u0163in comuni\u015fti, cu to\u0163ii am \u00eenghi\u0163it nedrept\u0103\u0163ile acelui sistem, iar unii se mai m\u00e2ndresc \u015fi acum cu acel carnet ro\u015fu de partid. Cu to\u0163ii ne-am compl\u0103cut cu ,,lini\u015ftea \u015fi pacea social\u0103\u2019\u2019 a acelor vremuri \u015fi am tr\u0103it cu instinctul de turm\u0103, pentru ca \u00een final s\u0103 ne bucur\u0103m ipocrit de o revolu\u0163ie despre care nici m\u0103car nu \u015ftim dac\u0103 a fost a noastr\u0103 sau nu\u2026Sigur c\u0103 \u00eentre Unirea din 1859 \u015fi Revolu\u0163ia din 1989 nu pot exista asem\u0103n\u0103ri. Exist\u0103 \u00eens\u0103 o mare deosebire: despre Unirea de acum 157 de ani \u015ftim mai multe dec\u00e2t despre Revolu\u0163ia de acum 26 de ani. Despre Unire \u015ftim clar \u00een ce condi\u0163ii s-a f\u0103cut, cine a contribuit la triumful acesteia \u015fi cine a fost Cuza. \u00cen schimb, despre a\u015fa-zisa Revolu\u0163ie, nu \u015ftim mai nimic. Nu \u015ftim dac\u0103 am f\u0103cut-o noi, poporul sau ,,agenturili str\u0103ine\u2019\u2019? Nu \u015ftim cine a tras \u00een popula\u0163ie \u015fi pentru ce au murit at\u00e2\u0163ia oameni? Cine \u015fi dac\u0103 au fost terori\u015fti? \u015ei mai ales, nu \u015ftim totu\u015fi cine este Iliescu? Pare nepotrivit\u0103 al\u0103turarea dintre aceste dou\u0103 evenimente: Unirea Principatelor \u015fi Revolu\u0163ia rom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum nepotrivit\u0103 este \u015fi compara\u0163ia dintre Cuza \u015fi Iliescu. Poate a\u015fa \u015fi este, \u0163in\u00e2nd cont de vremuri \u015fi oameni. Dar cine s\u0103 mai fac\u0103 diferen\u0163a?\u201d (Viorel Dodan)<br \/>\n\u201eA\u015f vrea mai \u00eent\u00e2i s\u0103 mul\u0163umesc dlui Matinc\u0103 pentru terapia de r\u00e2s. Pe dl Dodan \u00eel a\u015ftept\u0103m cu crea\u0163ii proprii. Despre dna Pioar\u0103 a\u015f vrea s\u0103 spun c\u0103 admir la d-nei bog\u0103\u0163ia de sentimente pe care le exprim\u0103 \u00een crea\u0163ie. \u00cen poezie creaz\u0103 o antitez\u0103 trecut-viitor, mam\u0103-copil, cu sensibilitate, dar p\u0103c\u0103tuie\u015fte prin transparen\u0163\u0103 \u015fi simplitate. Arta dramatic\u0103 o reprezint\u0103. Este o persoan\u0103 sensibil\u0103, profund ancorat\u0103 \u00een realitate. R\u0103pirea copiilor este un subiect real. \u00cen crea\u0163ia dramatic\u0103 tema trebuie s\u0103 prezinte un punct culminant. Camil Petrescu a vorbit despre psihologia feminin\u0103\u201d.(Georgeta Iuga)<br \/>\n\u201eTot ce s-a vorbit mi-a pl\u0103cut. Despre \u201efrumosul, t\u00e2n\u0103rul\u201d Matinc\u0103 Costea numai de bine. Este de nota zece. Dna Pioar\u0103 este un om deosebit care creioneaz\u0103 evenimentele. Piesa de ast\u0103zi este ancorat\u0103 \u00een realitate. Sper s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fie pus\u0103 \u00een scen\u0103. Mi-a pl\u0103cut poezia . Are dulcea\u0163\u0103 \u00een limbaj. S\u0103 fim uni\u0163i, s\u0103 aducem prim\u0103vara \u00een suflete\u201d. (Elena Cambe\u015fteanu)<br \/>\n\u00cen final, cei prezen\u0163i au c\u00e2ntat \u201eHora Unirii\u201d (versuri Vasile Alecsandri, muzic\u0103 Alexandru Flechtenmacher).<br \/>\nS\u00e2mb\u0103t\u0103, 30 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u015fedin\u0163ei Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi Dumitru Hangu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>DRUMURI \u00ceN ISTORIE \u015eI EXPRESIE CULTURAL\u0102 S\u00e2mb\u0103t\u0103, 23 ianuarie, \u015fedin\u0163a Cenaclului literar-artistic \u201eAlexandru Sihleanu\u201d, de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":3204,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[304,308,92,249,298,93,274,149,117,68,295,294,157,166,152,139],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3201"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3201"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3201\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3703,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3201\/revisions\/3703"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3204"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}