Vezi s\u0103 nu! La citatul trecut m\u0103 refer, cel cu societatea, cu mi\u0219carea \u0219i stabilitatea.
\n Are toat\u0103 stima mea Eminescu, \u00eens\u0103 idealismul n-a fost niciodat\u0103 punctul forte al realit\u0103\u021bii, mecanismele de reglare, de convie\u021buire \u00eentre societate \u0219i stat n-au func\u021bionat niciodat\u0103 corect sau din nenorocire, mai ales pentru noi, nici m\u0103car n-au demarat vreodat\u0103. Statul ar trebui s\u0103 ofere stabilitate, oaza aceea de siguran\u021b\u0103, dar dac\u0103 face abstrac\u021bie de lucrurile ce se deruleaz\u0103 \u00een societate, cea c\u0103reia domnul nostru Eminescu i-a pus o \u0219tampil\u0103 de mi\u0219care, anacronismul \u00eengreuneaz\u0103 \u0219i stopeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la nefunc\u021bionare prilejul \u00eengem\u0103n\u0103rii celor dou\u0103 entit\u0103\u021bi. \u00cen definitiv ce avem? Oameni \u0219i oameni. Societatea este format\u0103 din oameni, statul \u00ee\u0219i duce hegemonia tot cu oameni. A\u0219adar? Prin urmare avem de a face cu indivizi care vor s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte \u0219i unii care spun: ,,stai a\u0219a, s\u0103 ne g\u00e2ndim mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 analiz\u0103m…”. Dar asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een orice situa\u021bie, cel care a decis s\u0103 fac\u0103 un pas \u00een orice direc\u021bie \u0219i-a luat m\u0103surile de precau\u021bie, a stat deja o clip\u0103 pe g\u00e2nduri, a analizat posibilit\u0103\u021bile la s\u00e2nge, a decis \u00eentr-un final \u0219i a hot\u0103r\u00e2t ce cale s\u0103 adopte. Bun\u0103, rea, decizia are o anume coeren\u021b\u0103, o fluen\u021b\u0103, un sens. Ce face statul, grijuliu pas\u0103-mi-te? Suce\u0219te, legal, pe toate p\u0103r\u021bile ideea p\u00e2n\u0103 o face harcea-parcea, iar din ini\u021biator reu\u0219e\u0219te s\u0103 lase societ\u0103\u021bii o legum\u0103, un dezam\u0103git. Dac\u0103 nu s-a \u00een\u021beles bine cine este acest stat m\u0103 \u00eencumet s\u0103 repet. Statul este acea organizare de institu\u021bii, de \u00eenlesniri, mediatorul \u00eentre indivizii societ\u0103\u021bii, administratorul, \u0219i subliniez, patrimoniului na\u021bional, al bunurilor comune unor grupuri de oameni vorbitori ai aceleea\u0219i limbi, tr\u0103itori pe un spa\u021biu teritorial stabilit dup\u0103 conven\u021bii cu celelalte na\u021biuni. Repet, s\u0103 nu v\u0103 fie fric\u0103 s\u0103 sus\u021bine\u021bi \u00een fa\u021ba celor ajun\u0219i prin nu conteaz\u0103 care \u00eemprejurare s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 de avu\u021bia na\u021bional\u0103 c\u0103 \u021bara, statul este deopotriv\u0103 al am\u00e2ndurora \u0219i al tuturor, c\u0103 nu exist\u0103 niciun privilegiu, nici de s\u00e2nge \u0219i nici de conjunctur\u0103, cu at\u00e2t mai pu\u021bin unul f\u0103cut cadou de pronia cereasc\u0103, s\u0103 te afli sus pe muntele marii averi, ci o datorie, cea de a \u00eenlesni individului trecerea de la a nu avea la a tr\u0103i c\u00e2t se poate de bine.
\n Acesta este dezideratul statului capitalist, s\u0103 scoat\u0103 bani din piatr\u0103 seac\u0103 pentru oricare individ. A\u0219 vrea s\u0103 dau dou\u0103 citate la care s\u0103 reflecta\u021bi profund, dup\u0103 care s\u0103 v\u0103 explic \u00een linii mari abordarea lor.
\nPrimul este din constitu\u021bie.
\nArticolul 1, alin.3: ,,Rom\u00e2nia este stat de drept, democratic \u015fi social, \u00een care demnitatea omului, drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor, libera dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii umane, dreptatea \u015fi pluralismul politic reprezint\u0103 valori supreme, \u00een spiritul tradi\u0163iilor democratice ale poporului rom\u00e2n \u015fi idealurilor Revolu\u0163iei din decembrie 1989, \u015fi sunt garantate.”.
\nAl doilea din Codul Muncii.
\n,,Art. 3
\n(1) Libertatea muncii este garantat\u0103 prin Constitu\u0163ie. Dreptul la munc\u0103 nu poate fi \u00eengr\u0103dit.
\n(2) Orice persoan\u0103 este liber\u0103 \u00een alegerea locului de munc\u0103 \u015fi a profesiei, meseriei sau activit\u0103\u0163ii pe care urmeaz\u0103 s\u0103 o presteze.
\n(3) Nimeni nu poate fi obligat s\u0103 munceasc\u0103 sau s\u0103 nu munceasc\u0103 \u00eentr-un anumit loc de munc\u0103 ori \u00eentr-o anumit\u0103 profesie, oricare ar fi acestea….
\nArt. 4
\n(1) Munca for\u0163at\u0103 este interzis\u0103.
\n(2) Termenul munc\u0103 for\u0163at\u0103 desemneaz\u0103 orice munc\u0103 sau serviciu impus unei persoane sub amenin\u0163are ori pentru care persoana nu \u015fi-a exprimat consim\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00een mod liber.
\n(3) Nu constituie munc\u0103 for\u0163at\u0103 munca sau activitatea impus\u0103 de autorit\u0103\u0163ile publice:
\na) \u00een temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
\nb) pentru \u00eendeplinirea obliga\u0163iilor civice stabilite prin lege;
\nc) \u00een baza unei hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u015fti de condamnare, r\u0103mas\u0103 definitiv\u0103, \u00een condi\u0163iile legii;
\nd) \u00een caz de for\u0163\u0103 major\u0103, respectiv \u00een caz de r\u0103zboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inunda\u0163ii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte \u015fi, \u00een general, \u00een toate circumstan\u0163ele care pun \u00een pericol via\u0163a sau condi\u0163iile normale de existen\u0163\u0103 ale ansamblului popula\u0163iei ori ale unei p\u0103r\u0163i a acesteia.
\nArt. 5
\n(1) \u00cen cadrul rela\u0163iilor de munc\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 principiul egalit\u0103\u0163ii de tratament fa\u0163\u0103 de to\u0163i salaria\u0163ii \u015fi angajatorii.
\n(2) Orice discriminare direct\u0103 sau indirect\u0103 fa\u0163\u0103 de un salariat, bazat\u0103 pe criterii de sex, orientare sexual\u0103, caracteristici genetice, v\u00e2rst\u0103, apartenen\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, ras\u0103, culoare, etnie, religie, op\u0163iune politic\u0103, origine social\u0103, handicap, situa\u0163ie sau responsabilitate familial\u0103, apartenen\u0163\u0103 ori activitate sindical\u0103, este interzis\u0103.
\n(3) Constituie discriminare direct\u0103 actele \u015fi faptele de excludere, deosebire, restric\u0163ie sau preferin\u0163\u0103, \u00eentemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prev\u0103zute la alin. (2) , care au ca scop sau ca efect neacordarea, restr\u00e2ngerea ori \u00eenl\u0103turarea recunoa\u015fterii, folosin\u0163ei sau exercit\u0103rii drepturilor prev\u0103zute \u00een legisla\u0163ia muncii.”
\n Cred c\u0103 din Codul Muncii a\u0219 fi putut s\u0103 citez toate articolele. Unu – pentru ambiguit\u0103\u021bile verbale \u0219i doi – pentru a sublinia c\u00e2teva aspecte legate de aten\u021bia pe care oricare dintre compatrio\u021bi trebuie s\u0103 o acorde definirii lui ca cet\u0103\u021bean. Corobor\u00e2nd art. 1 din constitu\u021bie cu art. 3 din codul muncii to\u021bi ar trebui s\u0103 pricepem c\u0103 este at\u00e2t un deziderat c\u00e2t \u0219i o obliga\u021bie ca libertatea, din nou subliniez, individului s\u0103 fie asigurat\u0103 indiferent de conjuncturi \u0219i alte legi. \u00cengr\u0103dirile de orice fel sunt excluse. Art. 4 este concludent pentru \u00een\u021belegerea termenului de for\u021bare, fiindc\u0103 munc\u0103 \u00eenseamn\u0103 totodat\u0103 \u0219i mi\u0219care, dinamic\u0103, activitate din care o materie, inclusiv cea reie\u0219it\u0103 din g\u00e2ndire, este transformat\u0103 \u00een produs, obiect cu o anumit\u0103 func\u021bionalitate. Primele dou\u0103 aliniate exclud \u00eens\u0103 pe urm\u0103torul, al treilea, cu toate subpunctele sale tocmai pentru c\u0103: Unu – nu a fost introdus \u00een aceea\u0219i fraz\u0103 cu primele; doi – pentru c\u0103 oricare ar fi \u00eemprejurarea, calamitate de s-ar numi, un ins nu poate fi for\u021bat s\u0103 ac\u021bioneze f\u0103r\u0103 consin\u021b\u0103m\u00e2ntul liber de la aliniatul 2. Mai mult, citind art. 3, aliniat 3 ve\u021bi vedea c\u0103 nimeni nu poate fi obligat s\u0103 sau nu s\u0103 munceasc\u0103, oricare…. S\u0103 mai trec \u0219i la Constitu\u021bie, la articolul citat, la faptul c\u0103 poate s\u0103 se d\u0103r\u00e2me \u021bara \u0219i dezvoltarea individului nu poate fi \u00eengr\u0103dit\u0103 \u0219i stopat\u0103 nici m\u0103car de cel mai mare cataclism, dac\u0103 pot vorbi \u00een termenii \u0103\u0219tia de catastrof\u0103?
\n Ridicarea acestor probleme, dar \u0219i existen\u021ba art. 5 din codul zis al muncii, a pornit de la o discu\u021bie cu fiica mea, un viitor cet\u0103\u021bean cu drepturi depline al acestor p\u0103m\u00e2nturi, indignat de faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se practic\u0103 un soi de sclavagism modern cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, echivoc din punct de vedere al literei legii, lax, permisiv multor firme de a-\u0219i exploata angaja\u021bii cu sau f\u0103r\u0103 contract, permisiv \u00een privin\u021ba neobligativit\u0103\u021bii la plat\u0103 pentru cei ce fac acel ,,internship” de se numea pe vremuri practic\u0103. Ambiguitatea evident\u0103 a articolului este \u00een primul r\u00e2nd de la definirea a doar dou\u0103 categorii \u00een procesul de munc\u0103: salariat \u0219i angajator. Se omite astfel a treia categorie, ucenicul, dintre aceste rela\u021bii \u00een definirile rela\u021biilor de munc\u0103. \u0218tiu, el este amintit pe parcurs, \u00eens\u0103 locul lui este cel de c\u0103p\u0103t\u00e2i, nu devii meseria\u0219 dac\u0103 n-ai fost vreodat\u0103 ucenic. Nemul\u021bumirea mea este c\u0103, \u0219i-mi aduc aminte cum pe timpul nea-nicului la atelierele de strung\u0103rie, l\u0103c\u0103tu\u0219erie \u0219i electric noi, elevii, d\u0103deam produse finite pentru care liceul primea o remunera\u021bie \u00een natur\u0103 sau bani, ca s\u0103 nu vorbesc de armat\u0103 unde c\u00e2\u0219tigam chiar \u0219i de pe recoltatul \u0219tiuletelui, s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit obiceiul r\u0103u de a pune studen\u021bii la treab\u0103 \u00een schimbul unei h\u00e2rtii pe care scrie ,,Stagiu de practic\u0103 complet”. Las reflec\u021biei voastre restul.
\n ,,Deci salus reipublicae summa lex esto. Pu\u0163in ne pas\u0103 pe baza c\u0103ror principii metafizico-constitu\u0163ionale s-ar fi putut realiza bunul trai al claselor Rom\u00e2niei…” – Eminescu, 23 decembrie, 1877.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Vezi s\u0103 nu! La citatul trecut m\u0103 refer, cel cu societatea, cu mi\u0219carea \u0219i stabilitatea. Are toat\u0103 stima mea Eminescu,<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,291],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2909"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2909"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2909\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2914,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2909\/revisions\/2914"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2909"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2909"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2909"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}