N-am \u0219tiut niciodat\u0103 care-i unul \u0219i care-i altul. Mi-a fost indiferent c\u0103-i Carol ori Ferdinand sau….
\n Nu zic c\u0103 nu f\u0103cur\u0103 \u0219i ei la timpul lor niscai revolu\u021bie, dar nu \u0219tiu s\u0103 fi venit cu b\u0103nu\u021bi de-acas\u0103 \u0219i nici s\u0103 le fi f\u0103tat vaca proprie vreo avere din nimic, n-aveau nici din aia. Mai mult ca sgur venirea lor a sporit datoria cet\u0103\u021beneasc\u0103 pentru \u00eenc\u0103 o m\u00e2n\u0103 de privilegia\u021bi a\u0219eza\u021bi necum la coad\u0103 ci \u00een fruntea fabrica\u021biei de bani \u0219i foloase. Drepturi, mo\u0219teniri, privilegii regale…, \u00een fapt o nou\u0103 M\u0103rie. C\u0103-i tax\u0103 ori bir mi-e tot una, c\u0103-i venit ori salariu e-un dat pus \u00een c\u00e2rca cui crede\u021bi? Poporului, cet\u0103\u021beanului, insului vorbitor de-o limb\u0103. S\u0103 lu\u0103m un exemplu recent. Un Albert de-\u0219i spusese rege este nemul\u021bumit c\u0103 dup\u0103 abdicare nu mai fituie 11,5 milioane pe an ci vreo nou\u0103 sute de mii, un pre\u0219edinte rom\u00e2n n-are cum sta \u00een vil\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 st\u0103tule\u021bul c\u0103ruia \u00eei st\u0103 blazon mai bag\u0103 niscai milioane, de-o piscin\u0103, de-o vac\u0103 la u\u0219\u0103…. P\u0103i cum s\u0103 nu se vaite bietul Mugurel c\u0103 patronajul c\u0103ruia \u00eei st\u0103 servil nu-l are la suflet \u0219i c\u0103 \u00een fa\u021ba lui nu poate scoate o not\u0103 verbal\u0103 de preten\u021bie, dar\u0103mite o partitur\u0103 cu intrig\u0103 \u0219i punct culminant?
\n De aceea zic eu c\u0103 cel mai mare du\u0219man al unei societ\u0103\u021bi este salariul, fixismul \u0103sta pe o sum\u0103 de bani care nu reflect\u0103 mai mult dec\u00e2t nesim\u021bul r\u0103spl\u0103tirii muncii. Nu e de mirare c\u0103 r\u0103m\u00e2ne barometrul cu scala cea mai defectuoas\u0103 a m\u0103sur\u0103rii unei economii \u0219i ce este mai r\u0103u e c\u0103 are ob\u00e2r\u0219ii \u00een inexactitatea \u0219i imprecizia calculului eficien\u021bei. Mai mult, este moneda de schimb a guvernelor, poli\u021ba de asigurare a unei b\u0103tr\u00e2ne\u021bi chinuite, recompensa cuvenit\u0103 ori nu pentru o pierdere fizic\u0103 sau intelectual\u0103 de timp. Poate o \u0219mecherie. Iar vin cu inepta \u00eentrebare: a cui s\u0103 fie oare \u0219i aceast\u0103 inven\u021bie? \u0218ti\u021bi care e culmea? Nu este crea\u021bia comunismului, retribu\u021bia a fost pus\u0103 pe h\u00e2rtie cu mult \u00eenaintea lui pentru v\u0103t\u0103\u0219ei, nod\u0103rei…. Dac\u0103 economia ar fi pus bazele unui stat, cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 ar fi func\u021bionat dup\u0103 modelul s\u0103u. Produci – c\u00e2\u0219tigi, nu produci – nu vezi o para. Dac\u0103 acest principiu nu se respect\u0103, garantat avem de-a face cu dou\u0103 entit\u0103\u021bi diferite, una care are un set de valori corecte, iar cea de-a doua o iluzie, o ho\u021bie, o \u0219mecherie.
\n Principiile str\u0103vechi ale ,,f\u0103cutului” au pornit de la nevoie, una personal\u0103, uzual\u0103 \u0219i dac\u0103 p\u0103str\u0103m aceast\u0103 unitate de m\u0103sur\u0103 ajungem exact la modul de via\u021b\u0103 al \u021b\u0103ranului, fix la cel rom\u00e2n, mul\u021bumit cu ce-i punea pe tav\u0103 natura. Ne\u00een\u021beleas\u0103 este evolu\u021bia boierului, st\u0103p\u00e2nitorului de sclavi \u0219i mecanismul prin care acesta s-a pro\u021b\u0103pit \u00een v\u00e2rful unor mase mari de oameni acumul\u00e2nd ceea ce ace\u0219tia abia puteau str\u00e2nge laolalt\u0103. Amenin\u021bi unul, doi, \u00eei jupoi de vii, \u00eei omori, \u00eens\u0103 oric\u00e2t p\u0103m\u00e2nt ai de\u021bine dup\u0103, fiindc\u0103 nu era alt\u0103 avere la \u00eenceputuri, alt simbol \u0219i mijloc de trai, nu v\u0103d cum \u021bi-ar spori puterea fizic\u0103 de-a mai c\u0103s\u0103pi sau subjuga pe al\u021bii. A existat o complicitate, o explicam eu a\u0219a din mintea mea cu unul care r\u00e2c\u00e2ia \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i restul care c\u0103scau gurile la cer l\u00e2ng\u00e2 o pe\u0219ter\u0103 \u0219i aten\u021bi, \u0219i nu la el. Din capul locului cel determinat s\u0103 se separe de haita de pr\u0103d\u0103tori s-a supus unor riscuri, el \u00eensu\u0219i devenind victim\u0103 a celor f\u0103r\u0103 de scop, oferindu-le chiar el solu\u021bii, viziuni de acaparare \u0219i rapt. Acest joc al escalad\u0103rilor a produs diversificarea activit\u0103\u021bilor umane, pentru unii un mod de evadare din corsetul ,,golanilor” pu\u0219i cu biciul pe el, pentru \u0103ilal\u021bi o manier\u0103 de-a n\u0103scoci noi metode de p\u0103c\u0103leal\u0103. De aceea se na\u0219te o nou\u0103 \u00eentrebare: c\u00e2nd a ap\u0103rut munca \u0219i ce \u0219i cum a determinat ca aceasta s\u0103 ajung\u0103 \u00eenlocuitoare a pieselor de schimb din trocul ordinar? Cred \u00eens\u0103 c\u0103 vorbim de cu totul \u0219i cu totul altceva, despre o etap\u0103 de con\u0219tientizare general\u0103, una de rezonan\u021b\u0103 mintal\u0103, de o perioad\u0103 \u00een care se stabiliser\u0103 ni\u0219te valori materiale precise: c\u00e2t pre\u021buie\u0219te un pumn de gr\u00e2u, ce diferen\u021b\u0103 este \u00eentre un ciot de lemn \u0219i o piatr\u0103 de cioplit. Munca \u00een sensul ofertei de schimb ap\u0103rea dup\u0103 formarea \u0219i stabilirea definitiv\u0103 ale criteriilor de valorizare, c\u00e2nd ea \u00eens\u0103\u0219i aducea la final un surplus, unul de comparat cu cele din panoplia consacratelor. Ce-a urmat….
\n ,,Va s\u0103 zic\u0103, \u00eenmul\u0163indu-se trebuin\u0163ele, trebuiau \u00eenmul\u0163ite izvoarele produc\u0163iunii \u015fi nu samsarl\u00e2cul, c\u0103ci la urma urmelor tot nego\u0163ul nu e dec\u00e2t un soi de samsarl\u00e2c \u00eentre consumator \u015fi produc\u0103tor, un fel de manipulare care scumpe\u015fte articolele. \u00cen aceast\u0103 manipulare na\u0163ia agricol\u0103 totdeauna pierde, pentru c\u0103 productele ei s\u00e2nt uniforme \u00een privirea valorii \u015fi, dac\u0103 constituiesc o trebuin\u0163\u0103 general\u0103, nu e mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 s\u00e2nt cel mai general articol de produc\u0163iune, adic\u0103 acela care se face pretutindenea.” – Eminescu, 23 decembrie, 1877.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
N-am \u0219tiut niciodat\u0103 care-i unul \u0219i care-i altul. Mi-a fost indiferent c\u0103-i Carol ori Ferdinand sau…. Nu zic c\u0103 nu<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,291],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2746"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2746"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2746\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2748,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2746\/revisions\/2748"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2746"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2746"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2746"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}