{"id":2715,"date":"2015-12-26T10:38:37","date_gmt":"2015-12-26T07:38:37","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=2715"},"modified":"2015-12-26T10:38:37","modified_gmt":"2015-12-26T07:38:37","slug":"paralele-treispe-parale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=2715","title":{"rendered":"Par\u00e0lele &#8211; Trei\u0219pe parale"},"content":{"rendered":"<p>    Privind spre Roma, mai c\u0103-\u021bi vine a inversa teoriile \u0219i s\u0103 plasezi statul \u00eenaintea economiei.<br \/>\n    Exemplul bunei organiz\u0103ri latine nu este singular \u00een istorie, au mai f\u0103cut-o \u0219i al\u021bii pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 de timp, europeni, asiatici, americani, dar determin\u0103rile for\u021bate \u00een ambele sensuri nu duc la nimic bun \u00eentr-un final, ambele au aceea\u0219i hib\u0103: pun persoane mai presus de altele. \u00cen sensul stat-economie, un grup hot\u0103r\u0103\u0219te direc\u021biile \u00een care se \u00eendreapt\u0103 evenimentele cu caracter lucrativ, pun pe h\u00e2rtie planurile macro \u0219i micro \u0219i ghideaz\u0103 \u00eentreg procesul c\u0103tre un \u021bel, prop\u0103\u0219irea colectiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultimul individ. Este descrierea cea mai simpl\u0103 a ideologiei socialiste, o repozi\u021bionare, reformulare a tuturor \u00eendeletnicirilor existente p\u00e2n\u0103 la acel moment cu posibile extensii creative \u0219i solu\u021bion\u0103ri noi la probleme economice vechi. S-a pornit de la zero-ul furnizat de r\u0103zboi, s-a luat un ins aproape pur, \u00een sensul c\u0103 nu avea mai mult de c\u00e2teva zdren\u021be pe el \u0219i aproape nimic \u00een cap, i s-a dat un plan pentru viitor \u0219i i s-a propus s\u0103 prospere. Tocmai aici socialismul a gre\u0219it, un om bogat nu este echivalentul unui om drept, altruist, comunist, nu mai g\u00e2nde\u0219te mai departe de propria str\u00e2nsur\u0103 \u0219i&#8230;. Acesta este actul de na\u0219tere al capitalismului \u0219i asta au omis s\u0103 spun\u0103 alde Lenin, Marx, Engels c\u0103 pactul ini\u021bial cu conformismul \u0219i regulamentele impune o relaxare. Nu po\u021bi trage ca boul la jug mai mult de o genera\u021bie, dou\u0103, dec\u00e2t dac\u0103 vrei s\u0103 te mul\u021bume\u0219ti cu un trai minim \u0219i nu-\u021bi propui \u00een plan personal nimic, dar asta te face ori bolnav psihic, ori idiot cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103. Unei s\u0103r\u0103cii de \u021b\u0103ri \u00eei trebuiesc uzine \u0219i fabrici, CAP-uri \u0219i ferme zootehnice, comer\u021b cu ridicata \u0219i turism, transporturi  \u00een comun \u0219i individuale, pe uscat, ap\u0103 \u0219i \u00een aer, electricitate&#8230;. P\u00e2n\u0103 le pui pe roate trec anii \u0219i te treze\u0219ti dintr-o dat\u0103 aranjat. Cine a mai auzit de \u021bar\u0103 bogat\u0103 cu oameni s\u0103raci? A\u0219a ceva nu exist\u0103 sau n-ar trebui. Iau rom\u00e2nii mei. \u00cei \u0219tiu din vremurile acelea semi-s\u0103race, cu peticul \u00een fund, cu preten\u021bii ulterior \u00eemplinite de or\u0103\u0219eni, de \u0219oferi de Dacie, de&#8230; cam at\u00e2t. Nu visa unul s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103, nici m\u0103car \u00eenchipuirile din urm\u0103 ale scriitorilor no\u0219tri clasici nu vedeau \u00een p\u0103tura ,,sub\u021bire&#8221; \u021b\u0103r\u0103neasc\u0103 o transformare at\u00e2t de radical\u0103 de trai \u0219i \u00een mas\u0103. De obicei ,,plesnea&#8221; la mal ca \u021biganul de at\u00e2ta zbatere \u0219i-\u0219i relua locul \u00een s\u00e2nul marii familii rurale cu acela\u0219i petic \u00een dos. Nimeni n-a fost capabil s\u0103 anticipeze acest exod dinspre ,,lipit p\u0103m\u00e2ntului&#8221; c\u0103tre ,,putred de bogat&#8221; \u0219i nu la acest nivel.<br \/>\n      P\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eencerc o incursiune invers\u0103, economie-stat, fac un mic popas \u00een acela\u0219i loc, finalul r\u0103zboiului. S\u0103 presupunem c\u0103 m\u0103ria sa regele ar fi r\u0103mas de straj\u0103 tronului rom\u00e2nesc. Ce avea la \u00eendem\u00e2n\u0103? O industrie metalurgic\u0103 dezvoltat\u0103 doar pentru necesit\u0103\u021bile r\u0103zboiului, una textil\u0103 tot pentru a\u0219a ceva, una petrolier\u0103 sec\u0103tuit\u0103 de nem\u021bi, datorii, leu devalizat, cl\u0103diri pr\u0103bu\u0219ite, comer\u021b evreiesc lips\u0103, \u021b\u0103rani lipi\u021bi p\u0103m\u00e2ntului, s\u0103r\u0103cie lucie. De ce s\u0103 n-o spunem, rela\u021bia cu Germania, chiar dac\u0103 destul de dezavantajoas\u0103 \u0219i neserioas\u0103, punea cap\u0103t unei degringolade monetare \u0219i de reviriment economic nereu\u0219it \u00eenc\u0103 de la finele anului 1920 c\u00e2nd ,,Leul lui Carol&#8221;, ini\u021bial o m\u00e2\u021b\u0103 pitit\u0103 \u00een dosul caftanelor turce\u0219ti, \u00ee\u0219i mic\u0219ora statura de peste 20 de ori ajung\u00e2nd \u00een anii 1940-1943 un biet \u0219oricel de paritate 1 la 50 cu marca nem\u021beasc\u0103. \u00cencerc\u0103rile liberale de trezire la occidentalism sacrifica \u00een anii interbelici Rom\u00e2nia pe altarele \u00eemprumuturilor franceze, dar cu un prealabil accept al Statelor Unite \u0219i condi\u021bion\u0103ri. Planul lor era unul monetar financiar, asezonat cu legi care aveau s\u0103 controleze capitalul str\u0103in \u00een \u021bar\u0103, dar mai \u00eent\u00e2i se consolidau resursele financiare statale, apoi acestea treceau c\u0103tre industria\u0219ii rom\u00e2ni, vezi Malaxa, peste toate, ini\u021biativa se numea ,,Prin noi \u00een\u0219ine&#8221;, aveam de a face cu o delega\u021bie care s\u0103 fac\u0103 o evaluare a celei mai mari companii regale, c\u0103ile ferate, banii str\u0103ini mergeau \u00een primul r\u00e2nd c\u0103tre companiile care exploatau resursele solului \u0219i subsolului patriei, cu obligativitatea de a se pune \u00een fruntea lor manageri rom\u00e2ni&#8230;. S\u0103 fie el afurisit de deja-vu? Ieri parc-ar fi azi! Sunt mult mai multe \u00een fostele planuri ale str\u0103bunicilor, leite cu ale nepo\u021bilor \u0219i str\u0103nepo\u021bilor, \u00eent\u0103rirea leului \u00eenaintea credit\u0103rii&#8230;. Degeaba, \u021bara ,,sf\u00e2ntului Nicolae&#8221; intra \u00een colaps, \u00een Marea Depresiune, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi urcat m\u0103car o treapt\u0103 de redresare.<br \/>\n      Dac\u0103 zilele noastre sunt leite celor de ieri, dar nu ne pr\u0103bu\u0219im ca atunci, nu se datoreaz\u0103 norocului \u0219i hazardului economic \u00een care plutim, \u00een care statul nu \u0219tie a rezolva dilema direc\u021biei de dezvoltare, dar nici nu mai poate, are situa\u021bia de fa\u021b\u0103 un istoric, un ascendent \u00een perioada 1947-1989.<br \/>\n     ,,Da\u0163i-mi statul cel mai absolutist \u00een care oamenii s\u0103 fie s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi avu\u0163i, \u00eel prefer statului celui mai liber \u00een care oamenii vor fi mizeri \u015fi bolnavi. Mai mult \u00eenc\u0103, \u00een statul absolutist, compus din oameni boga\u0163i \u015fi s\u0103n\u0103to\u015fi, ace\u015ftia vor fi mai liberi, mai egali, dec\u00e2t \u00een statul cu legile cele mai liberale, dar cu oameni mizeri. C\u0103ci omul are pe at\u00e2ta libertate \u015fi  egalitate pe c\u00e2t\u0103 avere are.  Iar cel s\u0103rac e totdauna sclav \u015fi totdeauna neegal cu cel ce st\u0103 deasupra lui.&#8221; &#8211; Eminescu, 23 decembrie 1877.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Privind spre Roma, mai c\u0103-\u021bi vine a inversa teoriile \u0219i s\u0103 plasezi statul \u00eenaintea economiei. Exemplul bunei organiz\u0103ri latine nu<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,291],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2715"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2715"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2715\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2716,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2715\/revisions\/2716"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2715"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2715"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2715"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}