{"id":2628,"date":"2015-12-05T09:25:10","date_gmt":"2015-12-05T06:25:10","guid":{"rendered":"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=2628"},"modified":"2015-12-07T10:22:10","modified_gmt":"2015-12-07T07:22:10","slug":"paralele-trei-parale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=2628","title":{"rendered":"Par\u00e0lele &#8211; Trei parale"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-2638 aligncenter lazyload\" data-src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640.jpg\" alt=\"work-384745_640\" width=\"640\" height=\"452\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640.jpg 640w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640-300x212.jpg 300w\" data-sizes=\"(max-width: 640px) 100vw, 640px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 640px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 640\/452;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-full wp-image-2638 aligncenter\" src=\"http:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640.jpg\" alt=\"work-384745_640\" width=\"640\" height=\"452\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640.jpg 640w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2015\/12\/work-384745_640-300x212.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 640px) 100vw, 640px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\">Ca \u0219i opera, omul \u0219i ispr\u0103vile sale: mic \u0219i ne\u00eensemnate. \u00cel prive\u0219ti azi \u0219i nu-\u021bi mai po\u021bi \u00eenchipui cum ar\u0103ta el ieri.<br \/>\nM\u0103 trezesc de aproape jum\u0103tate de veac cu spaim\u0103. \u00cen primele luni din incon\u0219tien\u021b\u0103, dup\u0103 ce-am \u00eenceput a aduna timpul cu anul pentru c\u0103 nu \u0219tiam pe ce lume tr\u0103iam \u0219i cine erau cei din jur, mai t\u00e2rziu cu frica eviden\u021bei c\u0103 oamenii se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii, apoi c\u0103 voi \u00eencasa note \u0219i b\u0103taie, c\u0103 vine armata, \u00eensur\u0103toarea \u0219i nu voi \u0219ti cu ce se m\u0103n\u00e2nc\u0103, c\u0103 voi avea un copil, c\u0103 m\u0103 doare fierea, c\u0103 sunt un nimeni, c\u0103 se apropie vremea c\u00e2nd voi da rateuri fizice \u0219i moartea, de care m\u0103 \u00eenfior \u00eenc\u0103 de la primele clipe de luciditate, va deveni o \u00eenso\u021bitoare cotidian\u0103 de spirit. M\u0103 sperii findc\u0103 tr\u0103iesc vremuri galopante, superficiale, prea repede aprinse \u0219i foarte rapid consumate \u0219i sunt invidios pe Eva \u0219i Adam, pe timpul lor biblic lax, p\u0103storesc, pe m\u0103r \u0219i frunz\u0103&#8230;. Pove\u0219ti \u0219i baliverne. De fapt, c\u00e2nd s-or fi desp\u0103r\u021bit apele \u0219i liberul c\u0103l\u0103tor \u00een natur\u0103 \u0219i-a pus botni\u021b\u0103 \u0219i zgard\u0103, \u0219i-a zis c\u0103 hoin\u0103reala, tr\u00e2nd\u0103veala, trezirea ad libitum sunt nenorocirile rasei umane? Imposibil de stabilit. Pare, la prima vedere, c\u0103 lumea a\u0219a este de c\u00e2nd&#8230; \u0219i r\u00e2nduielile de-o seam\u0103 cu crea\u021bia. \u00cen felul \u0103sta este mai verosimil\u0103 teoria facerii din lut, de-a gata, f\u0103r\u0103 evolu\u021bie, doar mentenan\u021b\u0103 \u0219i foarte pu\u021bine \u0219lefuiri. De cinci, \u0219ase mii de ani noi, bie\u021bi muritori, ar\u0103t\u0103m la fel, suntem \u00eentocmai de de\u0219tep\u021bi, dac\u0103 nu ceva mai pro\u0219ti dec\u00e2t \u0103i de la \u00eenceputuri. S\u0103 nu ne \u00eempuieze capul min\u021bile c\u0103ut\u0103toare de enigme c\u0103 nu le vor g\u0103si, poate astfel renun\u021b\u0103 la presupunerile cu pe\u0219tera, cu ginta, cu satul preistoric, cu dezvoltarea \u00een milioane de ani c\u0103 nu \u021bine, n-are p\u0103m\u00e2ntul c\u00e2\u021bi \u00eei dau istoricii umanit\u0103\u021bii.<br \/>\nAm luat la \u00eent\u00e2mplare primul articol ce mi-a picat \u00een m\u00e2n\u0103. Am dat peste un curs despre istoria economiei, culmea na\u021bional \u0219i frazei din urm\u0103 cu ,,umanitatea&#8221; i-am dat valoarea de adev\u0103r unu. Clar, hazardul domnului profesor doctor, autorul lucr\u0103rii, este paroxist. S\u0103 te raliezi con\u0219tient la fapte \u0219i date care nu pot fi dovedite, m\u0103 refer la perioada str\u0103veche, pe care o fixeaz\u0103 \u00een limita de jos la 600.000 de ani, aventur\u00e2ndu-se chiar la a pune \u00een parantez\u0103 un milion, este chiar o nebunie. Abia se pot aproxima datele de na\u0219tere ale unor celebre \u0219i marcante figuri omene\u0219ti ce au ,,zguduit&#8221; p\u0103m\u00e2ntul din temelii, cu dovezile \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i nu numai c\u0103 fixezi o sut\u0103 de mii de luni \u0219i zile, dar mai duci \u0219i a\u0219a zisa economie h\u0103t p\u00e2n\u0103 acolo \u0219i \u00eenapoi p\u00e2n\u0103 la Burebista \u0219i Decebal, singurele repere de care se aga\u021b\u0103 orice disperat. Dup\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 brambureal\u0103 trece direct la secolul 14 ca s\u0103 defineasc\u0103 oarecum feudalismul \u00eenfloritor, de parc\u0103 era vreo bucurie s\u0103 tot fii \u0219erb, \u0219i metehnele lui, \u0219i m\u0103 trimite direct la Vladimirescu, cum spuneam \u0219i eu acum ceva timp, \u0219i am cu ocazia aceasta \u00eenc\u0103 o confirmare c\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219elasem, f\u0103r\u0103 prea mari c\u0103ut\u0103ri \u0219i profunzimi \u00een studii.<br \/>\nTrei parale face \u0219i diserta\u021bia mea. De ce? Fiindc\u0103 poate face praf teorii sus\u021binute cu probe, multe dintre ele fabricate de g\u00e2ndul impertinent de-a pune pe picior de egalitate oameni \u0219i oameni, ge\u021bi \u0219i inca\u0219i, daci \u0219i romani, rom\u00e2ni \u0219i orice alt\u0103 na\u021bionalitate, de dragul de-a ne num\u0103ra istorice\u0219te printre contributorii la evolu\u021bie. Cu ocazii dintr-acestea se dep\u0103\u0219esc grani\u021be u\u0219or, se face din pescuitul cu b\u00e2ta \u0219i m\u00e2na o adev\u0103rat\u0103 sec\u021biune a unei presupuse agriculturi, din troc sau \u00eensu\u0219iri necuvenite, in mai toate cazurille dob\u00e2ndite cu parul \u00een cap, un veritabil comer\u021b, predecesorul celui de ast\u0103zi, din dou\u0103 tinichele rotunde, de argint sau aur, un sistem de plat\u0103 foarte uzat. Poate chiar de aici ar trebui pornit, din momentul \u00een care prima sclipire g\u0103lbuie a \u00eenceput s\u0103 ia min\u021bile, din secunda \u00een care o raz\u0103 de soare a picat pe z\u0103c\u0103m\u00e2nt \u0219i-a orbit ra\u021biunea. Se na\u0219te o \u00eentrebare. Cum a reu\u0219it pu\u021bintelul \u0103la la minte de acum 6000 de ani s\u0103 fac\u0103 bucata aceea mic\u0103, mare de minereu s\u0103 capete consisten\u021b\u0103, \u0219tiut fiind faptul c\u0103 un gr\u0103mule\u021b de metal \u00eenzestrat cu carate se ob\u021bine din jum\u0103tate de ton\u0103 de minereu, trebuie pisat \u00een pive, s\u0103 treac\u0103 prin \u0219aitroc, v\u0103l\u0103u, hap, \u021bagl\u0103 \u0219i hurci? Cum a con\u0219tientizat c\u0103 acel punct sclipitor \u00een nisip este at\u00e2t de pre\u021bios \u00eenc\u00e2t s\u0103 determine o ,,mori\u0219c\u0103&#8221; \u00eentreag\u0103 de procese at\u00e2t mentale c\u00e2t \u0219i practice? Ajunge\u021bi la concluzia mea: omul s-a n\u0103scut de\u0219tept, nu din ou, nu din lut, ci din carne. A pescuit dintotdeauna cu undi\u021ba, chiar dac\u0103 n-a avut-o de la prima respira\u021bie \u0219i-a construit-o, era \u00een mintea lui \u00eenc\u0103 \u00eenainte de a se na\u0219te, \u0219tia c\u0103 poate cultiva gr\u00e2u \u00eenc\u0103 de la v\u0103zul primului fir de iarb\u0103, \u0219tia de aur, \u0219tia de tot ce-l \u00eenconjoar\u0103. Deci statele \u0219i economia existau de la Adam \u0219i Eva sau cum i-o fi chemat pe acei primi para\u0219uta\u021bi din nimic sau spa\u021biu pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i a\u0219a teoria acestui duet cu conota\u021bii doar financiare poate c\u0103p\u0103ta sens \u0219i ar fi de neclintit \u00een fa\u021ba lipsei de argument palpabil.<br \/>\n,,\u0162\u0103ranul, mare sau mic, c\u0103ci \u0163\u0103rani s\u00e2nt \u015fi proprietarii mari \u015fi cei mici, pune un fir de gr\u00e2u \u00een ogor \u015fi scoate zece, deci el \u00eenzece\u015fte valoarea obiectului ce i s-a dat \u00een m\u00e2n\u0103 spre munc\u0103.<br \/>\nMeseria\u015ful ia o bucat\u0103 de lemn, de piele, de metal, o supune muncii sale \u015fi scoate obiecte cari au o \u00eenzecit\u0103, adesea \u00eensutit\u0103 valoare de cea care o aveau \u00eenainte. Negustorul caut\u0103, din mii de pie\u0163e existente, pe aceea unde productele na\u0163ionale se pot desface mai cu folos, din miile de pre\u0163uri relative el caut\u0103 pre\u0163ul absolut al obiectului \u00eentr-un moment dat. Deci \u015fi el augumenteaz\u0103 &#8211; nu totdeauna f\u0103r\u0103 pericol pentru alte clase &#8211; valoarea produc\u0163iunii na\u0163ionale.<br \/>\nVedem c\u0103 activitatea tuturor claselor pozitive ale societ\u0103\u0163ii consist\u0103 \u00een a augumenta prin munca lor valoarea produc\u0163iunii na\u0163ionale, \u00een a o \u00eenzeci, a o \u00eensuti chiar. (&#8230;) Se poate \u00eentemeia un stat serios, o organiza\u0163ie serioas\u0103 pe aceast\u0103 clas\u0103 de oameni f\u0103r\u0103 soliditate, f\u0103r\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103, f\u0103r\u0103 avere, al c\u0103ror instrument de munc\u0103 e o inteligen\u0163\u0103 sofistizat\u0103, a c\u0103ror \u015ftiin\u0163\u0103 n-ajunge nici m\u0103car \u00een corectitudinea gramatical\u0103 a frazei? Desigur c\u0103 nu.&#8221; &#8211; Eminescu, 24 februarie, 1880.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Ca \u0219i opera, omul \u0219i ispr\u0103vile sale: mic \u0219i ne\u00eensemnate. \u00cel prive\u0219ti azi \u0219i nu-\u021bi mai po\u021bi \u00eenchipui cum<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":2638,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[2,291],"tags":[288,135,216,264,68,203,292,235,157,127,139],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2628"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2639,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2628\/revisions\/2639"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/2638"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2628"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}