{"id":25855,"date":"2026-10-13T00:15:45","date_gmt":"2026-10-12T21:15:45","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25855"},"modified":"2026-10-13T00:15:45","modified_gmt":"2026-10-12T21:15:45","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-19-septembrie-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25855","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 19 Septembrie 2026"},"content":{"rendered":"

M\u0102 G\u00c2NDESC C\u00c2T DIN MINE VA R\u0102M\u00c2NE \u00ceN CUV\u00c2NT DUP\u0102 MAREA PLECARE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 septembrie, Sf. Mc. Trofim, Savatie \u0219i Dorimedont, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihail Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a transmis pentru momentul in memoriam dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(La plimbare prin ora\u0219) O ursoaic\u0103 cu trei pui\/ Umbl\u0103 prin ora\u0219 hai-hui.\/ Mo\u0219 Martin pe alt\u0103 parte\/ D\u0103 iama \u00een restaurante.
\n\t(F\u0103r\u0103 basma) Vr\u00e2nd s\u0103 par\u0103 mare doamn\u0103\/ \u0218i-a pus \u0219i ia p\u0103l\u0103rie,\/ Dar asta nimic nu-nseamn\u0103,\/ Lumea de \u021ba\u021b\u0103 o \u0219tie.\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea cu o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare a volumului Aporii butaforizate autor Mircea V. Homescu. V\u0103 ofer lectura:
\n\tC\u00c2TE CEVA DESPRE\u2026 MULTE
\n\t\u201e\u00cen noiembrie 2011, a ap\u0103rut la Ed. Rafet volumul Aporii butaforizate, autor Mircea V. Homescu. \u00cenainte de a intra \u00een substan\u021ba c\u0103r\u021bii s\u0103 vorbim pu\u021bin despre personalitatea autorului. Mircea V. Homescu a fost absolvent a trei facult\u0103\u021bi: medicin\u0103, istorie \u0219i psihologie, din care doar prima a devenit profesia pe care a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at-o \u0219i a practicat-o \u0219i pentru care a fost un diagnostician de marc\u0103, recunoscut nu numai pe plan local. Un om cu o deosebit\u0103 dragoste pentru carte, pentru lectur\u0103. Dotat cu un spirit de observa\u021bie peste medie, analitic, un \u201escormonitor\u201d \u00een cultura scris\u0103 a umanit\u0103\u021bii, \u00een sensul afl\u0103rii a ceea ce a descoperit \u0219i descoper\u0103 creierul bipedului numit om, \u00een varii domenii, chiar \u0219i \u00een domeniul paranormalului, posesorul unei biblioteci impresionante, a devenit un erudit, putem spune o bibliotec\u0103 ambulant\u0103. Cu un volum mare de lectur\u0103 \u0219i implicit o cunoa\u0219tere pe m\u0103sur\u0103 \u201e\u0219i-a permis\u201d s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219easc\u0103 din aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i semenilor s\u0103i \u00eentr-o form\u0103 personal\u0103. De-a lungul timpului a publicat eseuri, pe diverse teme, \u00een multe reviste. Cartea de fa\u021b\u0103 este a treia \u00een ordinea apari\u021biei, semnat\u0103 de acest eseist unic ca esen\u021b\u0103 valoric\u0103 \u00een peisajul literar r\u00e2mnicean: \u201eAporii metaforizate\u201d, Ed. Valman, 2008 \u0219i \u201eIronii semi-serioase\u201d, Ed. Rafet, 2009 \u0219i cuprinde \u00een cele 366 pag. o parte dintr-o bibliotec\u0103 cu preten\u021bii, cu informa\u021bii tratate \u00eentr-un mod care-l reprezint\u0103, prezentate cititorului avizat, din domenii at\u00e2t de diferite, \u00eenc\u00e2t cu greu tehnoredactorul c\u0103r\u021bii a g\u0103sit cea mai bun\u0103 formul\u0103 \u00een expresia c\u0103r\u021bii. Un autor de calibrul celui \u00een discu\u021bie trebuie s\u0103 aib\u0103 \u0219i un poten\u021bial cititor pe m\u0103sur\u0103.
\n\tCu permisiunea dvs. fac o parantez\u0103 de \u201er\u00e2su-pl\u00e2nsu\u201d, vorba lui Nichita, cei mai mul\u021bi care s-au \u00eenghesuit la lansare, cunosc\u00e2nd calibrul autorului \u0219i mai ales c\u0103 era distribuit\u0103 gratuit, \u201estropit\u0103 \u0219i cu ceva a\u0219ternut\u201d, au \u0219i subtilizat cartea celor mai pu\u021bin vigilen\u021bi \u0219i le-au v\u00e2ndut \u00een pia\u021b\u0103 pe c\u00e2teva sute de lei. Dar, s\u0103 trecem peste acest aspect, care mi-a l\u0103sat un\u2026 u\u0219or gust amar \u0219i \u00een final s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 p\u0103trundem \u00een esen\u021ba c\u0103r\u021bii.
\n\tExist\u0103 un \u201eslalom\u201d \u00een sus\u021binerea temelor printre \u201ejaloanele\u201d g\u00e2ndirii umane, ceea ce demonstreaz\u0103 \u201ecantitatea\u201d de studiu efectuat de autorul nostru pentru a fi c\u00e2t mai bine \u0219i mai corect perceput. \u00cent\u00e2lnim pe parcurs desene altern\u00e2nd cu fragmente olografe \u0219i semn\u0103tur\u0103, care creeaz\u0103 o anume stare de apropiere \u00eentre lector \u0219i carte, fiind tentat s\u0103 o m\u00e2ng\u00e2i, ca pe un lucru drag.
\n\tPentru a elucida \u201efenomenul\u201d Homescu trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul c\u00e2teva dintre m\u0103rturisirile autorului: \u201eSuprema satisfac\u021bie a autorului acestei \u201ecolec\u021bii\u201d de g\u00e2nduri \u0219i p\u0103\u021banii, ar fi\u2026 dac\u0103 ele ar ajuta \u2013 m\u0103car 10% din situa\u021bii \u2013 cuiva\u2026 pentru a nu le repeta sub riscul acuza\u021biei de plagiat. Se \u0219tie de mult c\u0103 de cca. 7000 de ani de c\u00e2nd se g\u00e2nde\u0219te \u0219i se scrie \u00een aceast\u0103 lume \u201ea noastr\u0103\u201d. Exist\u0103 \u0219i o \u201eteorie\u201d a coexisten\u021bei genetice a ideilor \u00een lume\u2026 distributiv\u0103 \u201ehaotic\u201d\u2026 spa\u021bial \u0219i temporal. Truditorul redact\u0103rii acestui opuscul psiho-comportamental m\u0103rturise\u0219te \u2013 cu absolut\u0103 sinceritate \u2013 c\u0103 a purces la conceperea materialului nu cu inten\u021bia de a-\u0219i construi personajul, ci exclusiv\u2026 personalitatea\u201d.
\n \t\u00cen compozi\u021bia sintezei \u201eC\u00e2te ceva despre riscul revela\u021biilor dure\u201d: \u201e\u00cen paginile care urmeaz\u0103 se afl\u0103 c\u00e2teva dintre p\u0103rerile mele, cu ajutorul c\u0103rora evoluez, tr\u0103iesc \u0219i practic credin\u021ba mea religioas\u0103; a mea \u0219i a neamului meu c\u0103ruia \u00eei apar\u021bin. Dar nu doar despre religie voi vorbi. Multe dintre afirma\u021biile mele s-ar putea s\u0103 nu convin\u0103\u2026 mai multora. Nici n-am sperat c\u0103 ar fi altfel. \u00cen \u00eentreaga mea via\u021b\u0103 am practicat sistemul ra\u021bional \u2013 extrapolat \u0219i \u00een metafizica mistic\u0103 \u2013 dup\u0103 care teza f\u0103r\u0103 antitez\u0103 nu exist\u0103, iar teza \u00ee\u0219i confirm\u0103 viabilitatea veridic\u0103 numai dup\u0103 ce a intrat \u00een compozi\u021bia sintezei. Iar aceasta din urm\u0103 nu poate s\u0103 fie acceptat\u0103 \u2013 dec\u00e2t de c\u0103tre un num\u0103r majoritar de receptori. Niciodat\u0103 de to\u021bi, fiindc\u0103 si-ar pierde\/anula logica \u0219i utilitatea\u201d. Spre finalul opului afirm\u0103: \u201ePrecum se constat\u0103, din r\u00e2ndurile \u0219i g\u00e2ndurile precedente, autorul constatase, \u00eenc\u0103 din primii ani dup\u0103 \u201eminciuna\u201d neru\u0219inat\u0103 din decembrie 1989, c\u0103 tic\u0103lo\u0219ia capitalismului, pe care \u00eel p\u0103r\u0103sisem \u2013 aparent \u2013 \u00een 1944, nu \u0219i-a schimbat \u2026dec\u00e2t caricatural \u0219i mincinos\u2026 practicile, n\u0103ravurile, dispre\u021bul \u0219i conflictualitatea distrug\u0103toare dintre s\u0103r\u0103cie \u0219i supra-bog\u0103\u021bia ho\u021bilor\u2026 sfid\u0103tori sau masca\u021bi\u2026 ca \u201eoameni de afaceri\u201d. Munca cinstit\u0103 nu ofer\u0103 dec\u00e2t supravie\u021buire, doar ho\u021bia duce la bog\u0103\u021bie\u201d \u0219i continu\u0103 ca o declara\u021bie de credin\u021b\u0103: \u201eUn autentic filozof, de remarcabil\u0103 factur\u0103, credea c\u00e2ndva c\u0103 impulsul de a scrie – \u021bintuindu-i pe al\u021bii ca beneficiari ai scrisului \u2013 se datoreaz\u0103, mai cu seam\u0103, unui soi de \u201em\u00e2nc\u0103rime a min\u021bii\u201d, c\u0103reia \u2013 \u00een chip de leac defulator \u2013 nu-i g\u0103sea altceva dec\u00e2t\u2026 \u201esc\u0103rpinarea h\u00e2rtiei\u201d. Mi s-a p\u0103rut ingenioas\u0103 motiva\u021bia \u0219i \u2013 trebuie s\u0103 recunosc \u2013 mi se potrive\u0219te\u2026 \u00een foarte multe situa\u021bii; de c\u00e2te ori am prurit \u201ela creier\u201d, scarpin h\u00e2rtia, mai amarnic sau mai bl\u00e2nd. \u00cencercasem, mai \u00eenainte, s\u0103-mi explic de ce scriu \u0219i abia acum \u00eemi dau seama c\u0103 tot m\u00e2nc\u0103rimea min\u021bii era de vin\u0103. Cu un m\u0103runt adaos\u2026 nu doar mintea, ci \u0219i limba m\u0103 \u201em\u00e2nc\u0103\u201d \u2026uneori; fiindc\u0103 scrisul nu-i altceva dec\u00e2t o vorbire a\u0219ternut\u0103 \u00een slove. C\u00e2t despre sc\u0103rpinatul ca leac, eu nu l-a\u0219 rezerva exclusiv h\u00e2rtiei. Prin ce scriu – \u0219i am scris \u2013 sunt convins c\u0103 \u201escarpin\u201d \u2013 oarec\u00e2t \u2013 sufletul \u0219i \u2013 poate uneori \u2013 nervii \u201edestinatarilor\u201d \u2026scriiturilor mele. Nu sunt pe deplin convins c\u0103 ceea ce scriu – \u0219i am scris, nu a deranjat\/iritat\u2026 chiar pe nimeni. Dac\u0103 a\u0219 \u0219ti c\u0103 e a\u0219a \u2026n-a\u0219 mai scrie nimic, niciodat\u0103. Mai rar \u2013 ce-i drept \u2013 ceea ce scriu\u2026 m\u0103 \u201escarpin\u0103\u201d \u0219i pe mine, u\u0219ur\u00e2ndu-m\u0103 de m\u00e2nc\u0103rimea ispititoare a duhului\u2026 personal. De fapt, \u00eens\u0103, motiva\u021bia scrisului meu este nevoia-dorin\u021b\u0103 de a \u00eempu\u021bina rat\u0103rile, potecile \u201e\u00eenfundate\u201d \u0219i bolov\u0103noase pe care adesea am drumuit \u00een via\u021b\u0103, poteci rat\u0103ri pe care n-a\u0219 mai vrea s\u0103 v\u0103d pe nimeni c\u0103 \u2026r\u0103t\u0103ce\u0219te, istovitor, dar \u0219i periculos.
\n\tTran\u0219ant, \u00eenainte de a \u00eencepe \u201eC\u00e2te ceva despre \u2026ce credem c\u0103 \u0219tim, dar \u2026nu prea \u0219tim\u201d afirm\u0103 folosind un aforism al lui Erasmus: \u201eJudeca\u021bi dup\u0103 comportament oamenii sunt canibali atunci c\u00e2nd nu sunt imbecili\u201d. \u201eC\u0103l\u0103torie prin tunelul timpului\u201d: \u201ese cuvine s\u0103 acord\u0103m toat\u0103 aten\u021bia zilei de azi. Ieri este deja consumat. M\u00e2ine va fi un fel de azi; indiferent c\u00e2t ne-ar chinui spaima sau curiozitatea pentru \u2026\u201eviitorul\u201d azi care va fi\u2026 m\u00e2ine. \u201eCarpe diem\u201d \u2026\u00een\u021belep\u021be\u0219te.\u201d
\n\tPornim la drum cu o no\u021biune universal\u0103: \u201eTimpul biblic \u0219i terestru\u201d, \u00een care pe parcurs adaug\u0103: \u201e\u0218i \u00eenc\u0103 nu pot pretinde c\u0103 am men\u021bionat ceea ce era mai important despre timp \u0219i \u2013 tangen\u021bial \u2013 despre spa\u021biu, dac\u0103 nu men\u021bionez contribu\u021bia revolu\u021bionar\u0103 a lui Einstein, \u00een domeniul reorganiz\u0103rii conceptuale a timpului \u0219i spa\u021biului. \u00cen contextul relativit\u0103\u021bii\u2026 cu care a \u201esperiat\u201d lumea, pentru cel pu\u021bin un secol de-acum \u00eenainte. Al\u0103turi de greu definibilul nostru prieten \u0219i du\u0219man, TIMPUL, eu mai \u00eenghesui \u00een aceea\u0219i categorie de \u2026inven\u021bii neconfirmate ale existen\u021bei noastre o alt\u0103 crea\u021bie a la\u0219it\u0103\u021bii (sau ignoran\u021bei) noastre orgolioase \u2026DESTINUL, care \u2013 pentru mine \u2013 nu este \u0219i n-a fost dec\u00e2t \u2026tot ce mi-am provocat eu \u00een via\u021b\u0103 \u2026\u0219i bine \u0219i r\u0103u; sau ceea ce mi-au provocat al\u021bii, desigur, \u00een mod inten\u021bionat, din prostie, r\u0103utate \u0219i invidie\u201d. \u201eO concluzie personal\u0103\u201d precizeaz\u0103: \u201eC\u00e2\u021biva g\u00e2nditori din sec. XIX \u0219i XX au condi\u021bionat timpul de clip\u0103 (Kirkegaard), de istorie (Marx), de durat\u0103 (Bergson), de devenire (Hegel), de temporalitate, alias plauzibilitate (Husserl), ne\u00eendr\u0103znind niciunul s\u0103 definitiveze lexema irefutabil\u0103 a unei defini\u021bii \u2026riscante\u201d. \u00cen \u201eAddenda despre timp \u00eenc\u0103 \u2026acceptabile\u201d, m\u0103rturise\u0219te: \u201e\u00a7) \u2013 \u00cen mod \u0219tiin\u021bific, p\u00e2n\u0103 azi, doar Einstein s-a \u00eencumetat s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 \u00een contextul relativit\u0103\u021bii (creat\u0103 de el) timpul depinde (a depinde nu confirm\u0103 c\u0103 \u0219i exist\u0103, ca atare) de iu\u021beala cu care se mi\u0219c\u0103 (te mi\u0219ti doar \u00een raport cu ceva sau cu cineva, altfel \u201emi\u0219carea\u201d r\u0103m\u00e2ne o alt\u0103 fantasm\u0103 lingvistic\u0103) sistemele materiale (\u0219i despre materie \u00eenc\u0103 se mai discut\u0103), fiind \u00een interac\u021biune cu spa\u021biul (singura conexare plauzibil\u0103 a timpului cu altceva\u2026dec\u00e2t cu el \u00eensu\u0219i). (\u2026) \u00a7) \u2013 \u00cen domeniul timpului Biblia nu ne spune \u00een care zi (a crea\u021biei) a f\u0103cut\/creat Dumnezeu acest \u2026\u201efactor\u201d universal, necesar pentru \u00een\u021belegerea lumii \u0219i vie\u021bii. Ceea ce ne d\u0103 voie s\u0103 presupunem c\u0103 timpul dateaz\u0103 (\u2026definim un termen cu el \u00eensu\u0219i!) dinaintea celor \u0219ase zile de crea\u021bie (\u0219i cu \u201eodihna\u201d \u0219apte).\u201d
\n\tDiversitate tematic\u0103 \u00eei acord\u0103 c\u0103r\u021bii o valoare \u00een plus. Cele zece a\u0219a zise nebunii op\u021bionale, care fac obiectul unui \u201eScurt thriller de prejudec\u0103\u021bi d\u0103un\u0103toare\u201d sunt caracteriz\u0103ri \u00een oglind\u0103 a personajului uman, o oglind\u0103 proprie \u00een care harul autorului vede cele v\u0103zute \u0219i mai ales cele nev\u0103zute ale comportamentului personajului biped: \u201eMajoritatea oamenilor din ziua de azi \u2013 datorit\u0103 neputin\u021bei de a diferen\u021bia binele de r\u0103u \u0219i utilul de pericol \u2013 au ajuns s\u0103 \u2026\u00eendr\u0103zneasc\u0103 cu \u201eneru\u0219inare\u201d \u0219i s\u0103 \u2026capituleze cu \u201ejosnicie\u201d \u00een fa\u021ba problemelor vie\u021bii zilnice. Astfel faptele oamenilor mai mult le d\u0103uneaz\u0103, dec\u00e2t le sunt de folos. S\u0103 nu existe chiar nici un mod de a evita pericolele comport\u0103rii malefice (adesea) \u0219i compromi\u021b\u0103toare? (\u2026) Via\u021ba este o interminabil\u0103 ucenicie \u00een care tot \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 constat\u0103m c\u0103 nu \u2026\u0219tim mare lucru. De ce? Fiindc\u0103, \u00een via\u021b\u0103, totul se schimb\u0103 \u0219i noi trebuie s\u0103 fim, permanent doar \u00eenv\u0103\u021b\u0103cei. \u00cenv\u0103\u021ba\u021bi \u2026foarte pu\u021bini reu\u0219esc s\u0103 ajung\u0103, iar noi le zicem genii\u201d.
\n\tReligia fiind una din fa\u021betele vie\u021bii umane, constituie o tem\u0103 pe care o trateaz\u0103 \u00een diverse ipostaze. \u201eHermeneutic\u0103 biblic\u0103 mitologic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103\u201d este una din aceste ipostaze \u00een care precizeaz\u0103: \u201eReferindu-se la ceea ce numim azi \u201esemnifica\u021bia cuvintelor\u201d, prestigiosul \u201eteoretician\u201d al cre\u0219tinismului din sec. IV-V d.Hr. Aurelius Augustinus (Fer. Augustin) afirma c\u0103 \u201edac\u0103 s-ar scoate din Biblie (pe vremea aceea \u00eenc\u0103 nu se definitivase \u201ecanonul\u201d ei) versetele Crea\u021biei (cap. I) din Geneza \u2026lui Moise \u0219i Prologul (versetele 1-18) Evangheliei dup\u0103 Ioan, \u00eentreaga Biblie \u0219i-ar pierde autoritatea de m\u0103rturie teofanic\u0103 \u0219i ar r\u0103m\u00e2ne la discre\u021bia interpretativ\u0103 a oric\u0103rui exeget\u201d \u2026credincios sau ateu. Invoc cele de mai \u00eenainte \u00een contextul dorin\u021bei de a face o incursiune \u00een semnifica\u021biile numeroase pe care le comport\u0103 cuv\u00e2ntul\/no\u021biunea CER, \u00een limbajul \u0219i spiritualitatea cre\u0219tin\u0103 de ieri \u0219i de azi, neomi\u021b\u00e2nd nici folosirea termenului \u00een accep\u021biunea scientist\u0103 contemporan\u0103. (\u2026) s\u0103 re\u021binem totu\u0219i c\u0103 cerul este o manifestare direct\u0103 a transcenden\u021bei, a puterii teiste sau deist-cre\u0219tin\u0103 (sacralitate), a perenit\u0103\u021bii \u2026intangibil\u0103 pentru o fiin\u021b\u0103 uman\u0103. Rezult\u0103 astfel c\u0103 CERUL este saturat de sacralitate, \u00een orice mitologie sau religie \u0219i transcendent prin inaccesibilitate\u201d. \u201eCe a\u0219teapt\u0103 omul de la credin\u021b\u0103 \u0219i biseric\u0103 \u2026\u0219i ce prime\u0219te\u201d o alt\u0103 ipostaz\u0103 a religiei tratat\u0103 \u00een manier\u0103 homescian\u0103: \u201e\u00cen via\u021ba normal\u0103 (\u0219tim \u00eens\u0103 ce este \u201enormal\u201d), dar mai cu seam\u0103 \u00een momente sau epoci de vulnerabilitate \u0219i dezechilibru \u00een afara \u201ecertitudinilor\u201d, omul \u00ee\u0219i fundamenteaz\u0103 stabilitatea \u0219i \u201esentimentul de bine\u201d pe comportamentul cognitiv \u0219i pe cel de integrare, pe fuga de singur\u0103tate \u0219i pe conceptul de p\u0103cat, inclusiv \u0219ansa absolvirii de consecin\u021bele lui \u2026\u201eacum, aici\u201d c\u00e2t \u0219i \u201eatunci,acolo\u201d. Religia \u00een genere \u0219i cre\u0219tinismul \u00een ultimii dou\u0103 mii de ani, au formulat \u0219i au oferit omului mai multe perspective, cer\u00e2ndu-i \u201e\u00een schimb\u201d \u2026diverse, de-a lungul istoriei; nu insist asupra acestora deocamdat\u0103. Iar rostul acestei istorii, dac\u0103-i recunoa\u0219tem vreunul, dup\u0103 interminabilul \u0219ir de minciuni cu care a otr\u0103vit lumea de o at\u00e2t de \u00eendelungat\u0103 vreme \u0219i o face \u0219i azi, ar fi acela de a scoate omenirea de sub teroare, de sub spaima oprim\u0103rii \u0219i nedrept\u0103\u021bii sfid\u0103toare; pentru ca neamurile lumii \u00een totalitate \u2013 dar \u0219i \u00eentr-o fr\u0103\u021bietate de sorginte divin\u0103 \u2013 s\u0103-\u0219i consacre puterile lor cele mai curate unor crea\u021bii spirituale, dar mai ales perfec\u021bion\u0103rii morale, domeniu \u00een care, cel pu\u021bin de dou\u0103 mii de ani nu s-a f\u0103cut nici un progres, s-au \u00eenregistrat doar jalnice degrad\u0103ri\u201d.
\n\t\u00cen acest peisaj divers tematic, comunismului \u00eei acord\u0103 un loc aparte: \u201eComunismul un diabolic \u201edestroyer\u201d al personalit\u0103\u021bii umane\u201d \u00een care analiza \u0219i mai ales analiza propriei experien\u021be cap\u0103t\u0103 uneori accente pamfletare, ca o defulare: \u201eC\u00e2nd zicem personalitate includem \u0219i demnitatea \u0219i morala, dar mai ales op\u021biunea religioas\u0103 a individului, care-l define\u0219te mai bine ca orice altceva; respectiv cu Dumnezeu sau \u00eempotriva Lui; f\u0103r\u0103 \u2026nefiind posibil, fiind doar o utopie butaforizat\u0103 \u00een spatele c\u0103reia se afl\u0103 anti credin\u021ba pernicioas\u0103. Prin tot ce a infiltrat \u00een g\u00e2ndirea victimelor sale, din \u021b\u0103rile unde a st\u0103p\u00e2nit un num\u0103r oarecare de ani, precum \u0219i \u00een stilul de ierarhizare r\u0103sturnat\u0103 a valorilor morale \u0219i sociale, comunismul a fost un adev\u0103rat blestem al destinului spi\u021bei omene\u0219ti\u201d.
\n\t\u00cen aceast\u0103 colec\u021bie de eseuri exist\u0103 teme unele cu caracter na\u021bional \u201eNichifor Crainic\u201d, conjugat\u0103 cu ceea ce s-a numit \u201ecomunism\u201d, \u201eConstantin Noica\u201d, \u201eConstantin Br\u00e2ncu\u0219i\u201d. \u201e1907\u201d, etc., dar cele mai multe trat\u00e2nd subiecte universale: \u201etimp \u0219i spa\u021biu\u201d, \u201elibertate\u201d, \u201edestin\u201d, \u201emitul Samson\u201d, \u201eDostoievski\u201d, \u201eEnoh\u201d, \u201ecre\u0219tinism versus ateism\u201d, \u201emasca de pe chipul personalit\u0103\u021bii umane\u201d, \u201ecinism\u201d, \u00eent\u00e2lnim teme care fac obiectul unei experien\u021be de via\u021b\u0103, sub forma unor precepte morale \u201eDespre pro\u0219ti \u0219i prostie \u00een \u20262007\u201d, \u201eC\u00e2te ceva despre \u2026multe\u201d, \u201ecapitole\u201d savuroase, rezultate dintr-o bogat\u0103 experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. Este \u201etratat\u201d \u00een aceste pagini \u201efenomenul\u201d Petrache Lupu \u00eentr-o manier\u0103 proprie: \u201ePetrache Lupu din Maglavit \u00eentre teofanie, folclor mistic \u0219i conjectur\u0103 speculativ\u0103 (studiu de caz \u2026sine ira et studio)\u201d.
\n\tAutorul s-a dovedit un intelectual de marc\u0103 \u0219i propor\u021bional cunoa\u0219terea \u00eentre cele dou\u0103 coperte are forme, aspecte at\u00e2t de variate \u0219i multiple. Aceast\u0103 carte este bine venit\u0103 constituind o form\u0103 comprimat\u0103 \u0219i explicit\u0103 a unei \u201efelii\u201d \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u0219i o treapt\u0103 de accedere la ceea ce se nume\u0219te cultur\u0103. \u00ce\u021bi trebuie numai r\u0103bdare sau bun\u0103voin\u021b\u0103 s\u0103 o parcurgi \u0219i la urm\u0103 te vei sim\u021bi mai bogat suflete\u0219te.\u201d
\n\tNe bucur\u0103 prezen\u021ba la \u0219edin\u021bele cenaclului a t\u00e2n\u0103rului \u0218tefan Florea, elev al Liceului \u0218tefan cel Mare, care dovede\u0219te pl\u0103cere \u0219i interes pentru lecturile prezentate \u00een acest cerc literar. Invit\u0103m \u0219i al\u021bi liceeni la Cenaclul literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu unde vor \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 aprecieze crea\u021biile prezentate sau se vor \u201edistra\u201d ascult\u00e2ndu-le.
\n \tDoamnei Safta Leaut\u0103 \u00eei dorim s\u0103n\u0103tate s\u0103 ne bucur\u0103m mult\u0103 vreme de epigramele D-sale.
\n\t\u201eTe consideri un om norocos \u00een via\u021b\u0103, satisf\u0103cut spiritual dac\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219ti persoane care te marcheaz\u0103 pentru toat\u0103 via\u021ba. Am avut norocul s\u0103-l cunosc pe doctorul Mircea V. Homescu ca pacient \u0219i ca admirator. Doctorul Homescu putea s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 multor discu\u021bii pe teme diverse. Eu o s\u0103 enumer ni\u0219te teme, except\u00e2nd domeniul medical, pe care bine\u00een\u021beles \u00eel \u00eendr\u0103gea. Religia, muzica cult\u0103, arta fotografic\u0103, pictura sunt domenii pe care regretatul doctor le st\u0103p\u00e2nea.
\n\tAutorul cronicii de \u00eent\u00e2mpinare a c\u0103r\u021bii se achit\u0103 onorabil asum\u00e2ndu-\u0219i sarcina \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 comenteze cartea Aporii butaforizate. A\u0219 vrea s\u0103 r\u0103m\u00e2n pu\u021bin la titlul c\u0103r\u021bii. Cele ce spun le-am aflat de la autorul acesteia, eu ne\u0219tiind sau neav\u00e2nd o explica\u021bie. Butaforie este o problem\u0103 greu de rezolvat, al c\u0103rei rezultat este ascuns. Spun\u00e2nd c\u0103 acestea sunt butaforizate, doctorul Homescu \u00eencearc\u0103 \u0219i reu\u0219e\u0219te s\u0103 prezinte \u00eentr-un mod scenic.
\n\tMi-a pl\u0103cut tema aleas\u0103 de criticul Ghinea. Red\u00e2nd suficiente citate din carte, criticul intervine din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd l\u0103s\u00e2nd frumuse\u021bea c\u0103r\u021bii s\u0103 se desf\u0103\u0219oare. Acesta are bunul sim\u021b de a nu interpreta textul autorului.
\n\tRegret un singur lucru: nim\u0103nui nu i-a venit ideea de a crea \u00een cimitirul ora\u0219ului o alee sau spa\u021biu pentru marii no\u0219tri disp\u0103ru\u021bi. De asemenea \u0219i holul Centrului Cultural ar primi busturile acestora. V\u0103 mul\u021bumesc!
\n\tDin s\u0103ratul R\u00e2mnic \u00eei transmit dnei Safta Leaut\u0103 s\u0103rut\u0103ri dulci de m\u00e2n\u0103!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eMul\u021bumiri dnei Safta Leaut\u0103 c\u0103 mai \u021bine leg\u0103tura cu Cenaclul r\u00e2mnicean Alexandru Sihleanu aduc\u00e2nd o bun\u0103 dispozi\u021bie prin epigramele sale. \u00cei dorim s\u0103n\u0103tate \u0219i inspira\u021bie!
\n\tLectura de ast\u0103zi numit\u0103 C\u00e2te ceva despre \u2026multe o consider un elogiu adus doctorului Mircea V. Homescu pentru vasta sa cultur\u0103 cuprins\u0103 \u0219i \u00een c\u0103r\u021bile sale. Aporii butaforizate este o carte referitoare la concluzii filozofice despre via\u021b\u0103. Aporii este sinonim cu axiome care cuprind adev\u0103ruri ce nu necesit\u0103 demonstra\u021bii. Butaforizare este un element reprodus prin imita\u021bia unor lucruri reale, dar pe care nu le poate egaliza sau echivala.
\n\t\u00cent\u00e2mplarea face s\u0103-l fi cunoscut pe dl doctor at\u00e2t ca membru al cenaclului c\u00e2t \u0219i ca medic. Ca fost director al policlinicii r\u00e2mnicene, povestea uneori \u00eent\u00e2mpl\u0103ri nepl\u0103cute care ar\u0103tau tr\u0103s\u0103turile de caracter ale unor oameni maturi. Ca medic chirurg ajuta pacien\u021bii s\u0103 treac\u0103 cu bine peste frica \u0219i durerea unor interven\u021bii chirurgicale minim invazive cu ajutorul unor glume.\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201eStr\u0103lucirea geniului se aseam\u0103n\u0103 cu str\u0103lucirea soarelui. Razele sale se revars\u0103 \u0219i pentru codrii b\u0103tr\u00e2ni ai filozofiei, m\u00e2ng\u00e2ie \u0219i ad\u00e2ncile m\u0103ri ale psihologiei umane \u0219i \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 splendoarea \u0219i peste cerul nem\u0103rginit al spiritualit\u0103\u021bii. Astrul Mircea V. Homescu este un asemenea exemplu.
\n\tCronica acestei c\u0103r\u021bi \u0219i-a \u00eendeplinit misiunea, mi-a s\u0103dit \u00een solul sufletului s\u0103m\u00e2n\u021ba curiozit\u0103\u021bii. Complexitatea operei doctorului Mircea V. Homescu (predat\u0103 admirabil \u00een cronica dlui Vasile Ghionea) seduce cititorul \u00eensetat de cunoa\u0219tere prin vastitatea sa \u0219i fine\u021bea intelectual\u0103 a cuget\u0103rilor alese. O s\u0103 fac tot posibilul s\u0103 g\u0103sesc aceast\u0103 carte a a misteriosului medic \u0219i scriitor Mircea V. Homescu, acest Anton Cehov al plaiului mioritic, pe care neav\u00e2nd norocul s\u0103-l cunosc \u00een via\u021ba real\u0103 pot \u00eencerca m\u0103car s\u0103-l cunosc prin opera sa. \u00cel felicit pe lectorul de ast\u0103zi care ne-a dezv\u0103luit lumina doctorului Mircea V. Homescu prin cronica sa.
\n\tDnei Safta Leaut\u0103 \u00eei transmit c\u0103lduroase salut\u0103ri \u0219i sper s\u0103 o v\u0103d \u00eentr-o zi pentru c\u0103 o admir deopotriv\u0103 ca scriitoare \u0219i ca fost\u0103 locuitoare a comunei Boldu din care se trag \u0219i bunicii mei materni: R\u0103dulescu Florica \u0219i R\u0103dulescu Alexandru, odihneasc\u0103-se \u00een pace!\u201d (Alexandru Gabriel Dinu alias Alescander Dinuenze)
\n\tUrm\u0103toarea \u0219edin\u021b\u0103 a Cenaclului literar Alexandru Sihleanu va avea loc pe data 03 octombrie 2026, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu va fi dl Dan Zanfirescu. Cei care scrie\u021bi, face\u021bi-v\u0103 curaj \u0219i veni\u021bi la \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Nu ve\u021bi regreta! S\u0103n\u0103tate, pace \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu mult drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

M\u0102 G\u00c2NDESC C\u00c2T DIN MINE VA R\u0102M\u00c2NE \u00ceN CUV\u00c2NT DUP\u0102 MAREA PLECARE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 19 septembrie, Sf. Mc. Trofim, Savatie \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25855"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25855"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25856,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25855\/revisions\/25856"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}