{"id":25777,"date":"2026-09-11T01:43:24","date_gmt":"2026-09-10T22:43:24","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25777"},"modified":"2026-09-11T01:43:24","modified_gmt":"2026-09-10T22:43:24","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-8-august-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25777","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 8 August 2026"},"content":{"rendered":"

SUNTEM UN VAS \u00ceN PLIN\u0102 MARE UNDE FURTUNA NE \u00ceNT\u00c2MPIN\u0102 \u00ceN TOAT\u0102 STR\u0102\u0218NICIA EI<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 august, \u2020) Sf. Preot Mucenic Alexandru din Basarabia; Sf. Ier. Emilian M\u0103rturisitorul, episcopul Cizicului \u0219i Miron, episcopul Cretei, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis pentru momentul in memoriam dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(A ales p\u00e2n-a cules) O cucoan\u0103 alintat\u0103,\/ De zece ori divor\u021bat\u0103,\/ A g\u0103sit unu, \u00een sf\u00e2r\u0219it\/ \u0218i \u00eel \u021bine priponit.
\n\t(C\u0103ldur\u0103 mare) Pl\u00e2nge iarba dup\u0103 ploaie\/ Ca mielu\u021bul dup\u0103 oaie\/ \u0218i amicul meu sc\u00e2nce\u0219te\/ C\u0103 berea nu-l r\u0103core\u0219te.\u201d
\n\tDl Costic\u0103 Dr\u00eestaru a lecturat la momentul in memoriam poezia Br\u00e2ncovenescul zid, din volumul Confluen\u021be, ed. Rafet, 2014, autor Matinc\u0103 Costea:
\n\t\u201eStr\u0103vechiul zid br\u00e2ncovenesc ne cheam\u0103\/ S\u0103 ne-arunc\u0103m privirea \u00een trecut,\/ C\u0103 \u00een Muntenia oameni de seam\u0103\/ L\u0103sat-au m\u0103rturii \u00een lemn \u0219i lut.\/\/ Ne cheam\u0103 parc\u0103 Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu\/ Ce s-a jertfit pentru altarul sf\u00e2nt\/ Ca pe aceast\u0103 vatr\u0103 r\u00e2mnicean\u0103 S\u0103-\u021bi plece ast\u0103zi fruntea la p\u0103m\u00e2nt.\/\/ P\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc udat cu s\u00e2nge\/ \u0218i ap\u0103rat de voievozii mari, Ne cheam\u0103 la istoria ce pl\u00e2nge,\/ \u00cen pagini, soarta celor temerari.\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl. Vasile Ghinea cu o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare a volumului Parousia sau eroarea de a fi fericit, edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, 2008, Ed. Rafet, autor Grigore Leaua. V\u0103 ofer lectura:
\n\tSpectacolul lumii
\n\t\u201eUndeva, \u00een \u201eJurnalul filozofic\u201d, Constantin Noica m\u0103rturisea: \u201eCineva \u00eemi citeaz\u0103, spre a triumfa, vorba cunoscut\u0103 a lui Spinoza: superioritatea adev\u0103rului asupra erorii e c\u0103 \u0219tie \u0219i despre sine \u0219i despre eroare, \u00een timp ce eroarea nu \u0219tie dec\u00e2t despre sine. E drept, c\u00e2nd cuno\u0219ti ceva ca adev\u0103rat, \u0219tii \u0219i ce e falsul. Dar asta doar \u00een materie de cunoa\u0219tere; c\u0103ci \u00een materie de via\u021b\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 invers. Adev\u0103rul e dogmatic \u0219i \u00eenchis, \u00een timp ce experien\u021ba erorii \u00eenchide \u00een ea bog\u0103\u021bia proprie \u0219i pe cea a adev\u0103rului. Un om care gre\u0219e\u0219te \u0219tie care sunt cele dou\u0103 fa\u021bete ale vie\u021bii\u201d. \u0218i tot Constantin Noica spune: \u201eNu, nu e vorba de un idealism ieftin: cre\u0103m noi \u00een\u0219ine lumea \u00eenconjur\u0103toare. Dar pentru Dumnezeu, nici lumea n-o s\u0103 ne \u00eenve\u021be ce e de f\u0103cut, c\u00e2nd e vorba de noi \u0219i nu de ea. E chiar lipsit de sens s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-un decor at\u00e2t de frumos \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie valabil prin el \u00eensu\u0219i. Ce pu\u021bin filozofic e col\u021bul acela de la Ermenonville ales de Rousseau pentru filozofie! Nu se putea face acolo dec\u00e2t un templu, \u00een care s\u0103 nu oficieze nimeni. E mai bine s\u0103 tr\u0103im fiecare pe m\u0103sura noastr\u0103, cu noroi, cu cocioabe \u0219i cu \u0219es, dar cu sinceritate. \u0218i mai ales f\u0103r\u0103 rousseauisme\u201d.
\n\tDin acest unghi vom aborda \u201eParousia sau eroarea de a fi fericit\u201d, edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een 2008 la Ed. Rafet, autor o cuno\u0219tin\u021b\u0103 mai veche a noastr\u0103, Grigore Leaua, cu o men\u021biune: \u201e\u00cen amintirea omului Leon Kalustian\u201d. Cartea se \u00eentinde pe distan\u021ba a 166 de pagini \u0219i cuprinde 83 de tablete, \u00eencep\u00e2nd cu \u201eEpitaf pe o vioar\u0103\u201d \u0219i termin\u00e2nd cu \u201eSuflet de s\u0103rb\u0103toare\u201d. Despre tablet\u0103, am mai discutat la apari\u021bia primei edi\u021bii, ca form\u0103 a pamfletului literar \u0219i structura celui care abordeaz\u0103 genul, recte Grigore Leaua \u0219i lancea lui stiloul. A nu se confunda cu Don Quijote, de\u0219i pasul imagina\u021biei este mic.
\n\tVom urma pa\u0219ii \u201eprofetului\u201d (exist\u0103 un patetism \u0219i o rezonan\u021b\u0103 de bronz contextual\u0103), o angajare de pe un piedestal \u00een fa\u021ba unor poten\u021biali ascult\u0103tori. Cartea se vrea un adev\u0103r, care face apel la con\u0219tiin\u021ba uman\u0103 pentru restabilirea valorilor universale primordiale. Toate aceste tablete sunt piesele unui puzzle, via\u021ba pe Terra. Un slalom printre reperele condi\u021biei umane.
\n\tExist\u0103 o logic\u0103 \u0219i un mesaj \u00een ordonarea tabletelor acestui volum. Autorul nu vrea s\u0103 modifice con\u0219tiin\u021be, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eendrepte caractere \u0219i dac\u0103 nu reu\u0219e\u0219te, trage un semnal de alarm\u0103 c\u0103 lumea creat\u0103 de Dumnezeu \u0219i dat\u0103 \u00een grija omului, pentru care a fost sacrificat Iisus, se afl\u0103 pe marginea unei pr\u0103p\u0103stii.
\n\tYehudi Menuhin deschide seria tabletelor incluse \u00een carte cu un mesaj care parc\u0103 \u00ee\u021bi \u00eenc\u0103lze\u0219te inima: \u201eTradi\u021biile muzicale ale Rom\u00e2niei, chiar \u00een actuala civiliza\u021bie interna\u021bional\u0103 urbanizat\u0103, automatizat\u0103 \u0219i \u00eenregistrat\u0103, au o asemenea for\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t r\u0103m\u00e2i uimit \u0219i trebuie s\u0103 le aduci prinos de recuno\u0219tin\u021b\u0103. (\u2026) Nic\u0103ieri o \u0219edere a mea nu a egalat prin continuitate \u0219i \u00eenc\u00e2ntare pe cea din Rom\u00e2nia\u201d. (Epitaf pe o vioar\u0103).
\n\tSumbru \u0219i tragic, ca o amenin\u021bare real\u0103 \u00een pasul urm\u0103tor, parc\u0103 nu ne mai reg\u0103sim: \u201ePus fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu toate nenorocirile a\u0219a-numitei lumi moderne, omul de azi, absorbit de propria-i singur\u0103tate, pare c\u0103 se apropie tot mai decis de lini\u0219tea amenin\u021b\u0103toare a unui sf\u00e2r\u0219it de er\u0103, pierz\u00e2ndu-se \u00eencet-\u00eencet \u00een t\u0103cerea inform\u0103 a peisajului din care abia s-a ivit acum c\u00e2teva milioane de ani\u201d. (Celor care tac).
\n\tR\u00e2su-pl\u00e2nsu, mai mult pl\u00e2nsu de noi \u00een\u0219ine: \u201eSuntem o \u021bar\u0103 f\u0103r\u0103 opinie public\u0103. E un nonsens, dar un nonsens care corespunde \u00eentocmai realit\u0103\u021bii pe care o tr\u0103im zilnic. \u0218i la acest capitol Rom\u00e2nia se dovede\u0219te a fi c\u00e2t se poate de original\u0103. Po\u021bi fi jefuit pe strad\u0103 \u00een plin\u0103 zi f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103 nimeni s\u0103 te apere, ca \u00eentr-un pustiu\u201d. (Pre\u0219edintele)
\n\tSuntem liberi s\u0103 credem \u00een libertate. \u201eCitind parc\u0103 pe dos un posibil tratat de moral\u0103 politic\u0103 (Doamne, ce se bat cap \u00een cap termenii \u0103\u0219tia din urm\u0103!) rom\u00e2nii afla\u021bi azi la putere vor s\u0103 creeze aleg\u0103torilor iluzia c\u0103 \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 demnitatea \u201ev\u00e2n\u00e2ndu-i\u201d cu metod\u0103 nu numai pe adversarii politici de ieri sau de azi, ci pe oricine le st\u0103 \u00een cale \u0219i nu-s de acord cu ei\u201d. (Demnitate = Identitate)
\n\tA fost o vreme c\u00e2nd mul\u021bi \u0219i-au dat ob\u0219tescul sf\u00e2r\u0219it pentru \u201elumina care venea de la r\u0103s\u0103rit\u201d. \u201eN\u0103scut la Sankt Petersburg \u00een 1796, Nicolae I, \u021bar al Rusiei p\u00e2n\u0103 \u00een 1855, a f\u0103cut la via\u021ba lui \u0219i bune \u0219i rele. A r\u0103mas \u00een istorie, printre altele, pentru ajutorul dat Austriei \u00een reprimarea revolu\u021biei maghiare de la 1848. Dar adev\u0103rata faim\u0103 nu i-au adus-o \u201eispr\u0103vile\u201d sale militare, la mod\u0103 \u00een epoc\u0103, ci o am\u0103r\u00e2t\u0103 de rezolu\u021bie \u00een care se consemna nici mai mult, nici mai pu\u021bin, c\u0103 a da norodului cultur\u0103 \u00eenseamn\u0103 a-l nenoroci. (\u2026) Meritul de a-i asigura faima lui Nicolae I pentru g\u00e2ndirea-i str\u00e2mb\u0103 \u0219i mersul pe l\u00e2ng\u0103 drumul istoriei \u00eei revine lui Griboedov, care a scris o comedie purt\u00e2nd titlul de mai sus, care \u2013 pentru neini\u021bia\u021bi \u2013 se cite\u0219te \u201egore ot yma\u201d \u0219i care se traduce astfel: \u201ePrea mult\u0103 minte stric\u0103\u201d. Expresia a trecut repede hotarele Rusiei \u0219i de atunci serve\u0219te la ironizarea celor care \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc aceast\u0103 teorie retrograd\u0103, dar \u0219i a celor care, hodoronc-tronc, fac parad\u0103 de cuno\u0219tin\u021bele lor \u0219i c\u00e2nd trebuie \u0219i c\u00e2nd nu trebuie\u201d. (Gore ot yma)
\n\tTrist, dar adev\u0103rat: \u201e(\u2026) Pentru c\u0103 de dou\u0103 mii de ani, genera\u021bie de genera\u021bie, repet\u0103m aceea\u0219i cumplit\u0103 gre\u0219eal\u0103 jertfindu-i pe cei mai buni dintre noi pentru ca puternicii zilei s\u0103 ne permit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2nem bie\u021bi st\u0103p\u00e2ni pe am\u0103r\u00e2tele noastre agoniseli, sacrific\u00e2nd, astfel, Iubirea, Dreptatea \u0219i Adev\u0103rul pentru o via\u021b\u0103 de nimic\u201d. (Pe cruce)
\n\t\u201eDac\u0103 \u00eenainte de fatidicul an 1989 \u201e\u00eenghe\u021baser\u0103m\u201d cu to\u021bii la propriu \u0219i la figurat sub pecetea unei ideologii care ne izolase de to\u021bi \u0219i de toate, imediat dup\u0103 aceea, \u00eencet-\u00eencet, ne-am \u00eenstr\u0103inat unii de al\u021bii, autoexil\u00e2ndu-ne de bun\u0103voie \u00een propriile ogr\u0103zi, ori \u00eentr-un timp care ast\u0103zi li se pare multora mai bun dec\u00e2t cel \u00een care tr\u0103iesc acum\u201d. (Lumea pe dos).
\n\tSe \u00eent\u00e2mpl\u0103 un fenomen straniu de demitizare, de devalorizare a tot ce este sf\u00e2nt pentru umanitate \u0219i \u00een special pentru o na\u021biune: \u201eParadoxal, dar, de\u0219i prietenia a existat, exist\u0103 \u0219i va exista \u00eentotdeauna \u0219i pretutindeni, \u00een vremurile grele, ca cele pe care le tr\u0103im noi ast\u0103zi, doar cele mai tari caractere \u00eei mai acord\u0103 \u0219ansa cuvenit\u0103. Via\u021ba devine cu adev\u0103rat serioas\u0103 abia \u00een momentul \u00een care nu-\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne de ap\u0103rat dec\u00e2t un singur ideal. E ca \u0219i cum te-ai afla cu spatele lipit de un zid dincolo de care nu mai po\u021bi face nici un pas \u00eenapoi\u201d. (Taina prieteniei I) (\u2026) Culmea cinismului \u00een aceast\u0103 str\u00e2mb\u0103 reorganizare a lumii viitorului o ating chiar revistele de afaceri americane \u0219i occidentale, care dau sfaturi practice despre cum trebuie s\u0103 procedezi pentru a sc\u0103pa de prieteni: s\u0103 g\u0103se\u0219ti pretexte valabile pentru a-i evita, s\u0103 nu accep\u021bi nicio invita\u021bie \u0219.a.m.d. (\u2026) Iat\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenlocuie\u0219ti ordinea natural\u0103 a lumii cu una artificial\u0103, a medicamentelor. Nici un stimulent ori calmant, oric\u00e2t de sofisticat, nu poate \u021bine locul unui prieten bun, pe um\u0103rul \u0219i sprijinul c\u0103ruia s\u0103-\u021bi reg\u0103se\u0219ti lini\u0219tea \u0219i echilibru interior \u00een momentele de grea cump\u0103n\u0103. O prietenie adev\u0103rat\u0103 nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 cu nimic altceva. Dar probabil c\u0103 mai avem nevoie de mult timp p\u00e2n\u0103 vom \u00een\u021belege c\u0103 omenirea a apucat-o pe un drum gre\u0219it\u201d. (Taina prieteniei II).
\n\tVizavi de aceast\u0103 tem\u0103, bine sus\u021binut\u0103, bine argumentat\u0103, autorul, tipul intelectualului rasat \u0219i c\u0103ruia intui\u021bia \u00eei func\u021bioneaz\u0103 bine, se dovede\u0219te pu\u021bin patetic. Departe de h\u00e2rtia de scris este prieten cu toat\u0103 lumea, dar \u00een fond cu nimeni. Din acest punct de vedere nu i se poate aduce nicio culp\u0103, literatura ia \u00een calcul doar scriitura. Eminescu este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne o esen\u021b\u0103 tare \u0219i prin ceea ce ne-a l\u0103sat o minte clar v\u0103z\u0103toare, dar mesajul s\u0103u \u0219i al autorului \u00een conjunctura actual\u0103 ne transmit c\u0103 f\u0103r\u0103 un orizont putem pleca oriunde \u00een lume chiar \u0219i \u00een lumea de dincolo: \u201eSingura \u0219ans\u0103 care ne-a mai r\u0103mas ne-o ofer\u0103 tot g\u00e2ndirea genial\u0103 a lui Eminescu: Din toate am\u0103girile, am\u0103girea asupra voin\u021bei Europei ar fi cea mai rea, de aceea n-am voi s\u0103 mai vedem invoc\u00e2ndu-se probabilitate c\u0103 Europa ar voi ceea ce ne place nou\u0103 a crede c\u0103 voie\u0219te\u201d. \u00cen spiritul tuturor celor citate mai sus, viitoarea Constitu\u021bie a Rom\u00e2niei ar trebui s\u0103 prevad\u0103 \u00eentr-un articol separat \u0219i urm\u0103toarele: \u201eSpre binele na\u021biunii, oric\u00e2t de bine \u0219i mult ar munci, este interzis oric\u0103rui cet\u0103\u021bean rom\u00e2n s\u0103-\u0219i fac\u0103 orice fel de iluzie cu privire la viitorul s\u0103u \u0219i al urma\u0219ilor s\u0103i\u201d. (Amendamentul Eminescu).
\n\tSunt tablete cu o puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 patriotic\u0103 transmis\u0103 de un om care s-a ad\u0103pat din filele istoriei na\u021bionale: \u201e\u00cen zilele nenorocite pe care suntem nevoi\u021bi s\u0103 le tr\u0103im, confirm\u00e2ndu-l parc\u0103 pe Hegel, care spunea c\u0103 oamenii nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic din istorie, cineva a spus c\u0103 istoria nu \u021bine de foame. A\u0219a o fi, poate, prin America, Australia sau Zair. La noi, la rom\u00e2ni, \u00eens\u0103, istoria este nu numai un \u00eendreptar de care este periculos s\u0103 nu \u021bii seam\u0103, ci \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea noastr\u0103 de a fi. Pentru noi, rom\u00e2nii, dac\u0103 istorie nu e, nimic nu e! Altfel am fi disp\u0103rut demult de pe harta Europei\u201d. (Primul rom\u00e2n: Vod\u0103 Cuza).
\n\tTensiunea din aceste tablete este la cote \u00eenalte, ca un strig\u0103t pe care nu \u00eel aud cei care conduc destinele popoarelor \u0219i care agonisesc averi c\u00e2t \u00een dou\u0103 vie\u021bi: \u201eDoar soarele care r\u0103sare \u0219i apune la fel de misterios, la fel de generos, a mai r\u0103mas a\u0219a cum \u00eel \u0219tim din vremea copil\u0103riei, alin\u00e2ndu-ne sufletele pline de amar. \u00cenfrunt\u00e2nd, parc\u0103, p\u00e2cla de venin \u00een care omenirea orbec\u0103ie cu disperare, numai el, Soarele s\u0103r\u0103cimii, continu\u0103 \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 s\u0103 le mai dea un dram de curaj celor s\u0103rmani \u00een lupta lor de fiecare zi cu o via\u021b\u0103 lipsit\u0103 de sens \u0219i de consisten\u021b\u0103\u201d. (Soarele s\u0103r\u0103cimii).
\n\t\u201eC\u00e2nd \u00eenainte de Cina cea de tain\u0103, Iisus le-a sp\u0103lat picioarele apostolilor s\u0103i, El le-a spus: Nicio dragoste nu-i mai mare ca dragostea celui ce-\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru prieteni\u201d. (Parousia sau eroarea de a fi fericit).
\n\t\u201eCa orice spectacol \u0219i cel \u00een care fiecare dintre noi \u00ee\u0219i joac\u0103 rolul ast\u0103zi \u00ee\u0219i are regizorul s\u0103u (de ce nu?) chiar sufleorul s\u0103u\u201d. (Spectacolul lumii).
\n\t\u00cen cazul urm\u0103tor, cuvintele sunt de prisos. Ar mai trebui, dac\u0103 \u0219i de multe ori \u201edac\u0103\u201d poate fi \u0219i existen\u021bial, s\u0103 r\u0103scolim \u00een istorie o list\u0103 \u0219i chiar \u00een istoria mai recent\u0103. \u201eNimeni nu a reu\u0219it p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi, s\u0103 explice tr\u0103darea lui Iuda. (\u2026) Iar tr\u0103darea care nou\u0103, rom\u00e2nilor ne este at\u00e2t de bine cunoscut\u0103, pentru c\u0103 \u00eentreaga noastr\u0103 istorie este plin\u0103 de tr\u0103d\u0103tori, a fost, este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne, probabil, \u00een veci o tain\u0103, o mare tain\u0103 a celor mai josnici \u0219i mai mizerabili oameni, indiferent de c\u00e2\u021bi dinari primesc ei pentru nemernicia lor\u201d. (Pre\u021bul lui Iisus).
\n\tSunt c\u00e2teva exemple din multitudinea fizic\u0103 \u0219i tematic\u0103 a c\u0103r\u021bii, care \u00een ansamblu sus\u021bin un eseu \u00eenchinat iubirii, prieteniei, iar pentru autor un pa\u0219aport spre luciditate, drama intelectualului din Rom\u00e2nia z\u0103mislirii volumului.
\n\tFiecare tablet\u0103 cuprinde cuvinte cheie: \u201eesen\u021b\u0103 rar\u0103. irepetabil\u0103\u201d, \u201etragic tablou\u201d, \u201esimplu ca oul lui Columb\u201d, \u201esadism rar\u201d, \u201edac\u0103 n-ar fi fost asasinat\u201d, \u201etragem targa pe uscat\u201d, \u201ezile nenorocite\u201d, \u201ecas\u0103 de nebuni\u201d, \u201ecel mai uciga\u0219 secol\u201d, \u201eterorism al ideilor politice\u201d, \u0219.a.m.d., care accentueaz\u0103 angoasa, starea de provizorat \u00een care se zbate omenirea pe c\u0103ile \u00eentortocheate ale slalomului cotidian, \u00een care nu noi tr\u0103im, ci via\u021ba ne tr\u0103ie\u0219te ca \u00eentr-un carusel din care c\u0103dem r\u0103pu\u0219i \u0219i \u00een care stresul joac\u0103 rolul principal din care se vede z\u00e2mbetul \u0219tirb al Mor\u021bii. Cea de a doua edi\u021bie, rev\u0103zur\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, este o lectur\u0103 ca o pilul\u0103 amar\u0103 sau un strig\u0103t \u00een de\u0219ert pentru cei care ar trebui s\u0103 aib\u0103 ochi s\u0103 vad\u0103 \u0219i urechi s\u0103 aud\u0103. Se na\u0219te o \u00eentrebare, cred legitim\u0103, c\u00e2nd ne vom trezi sau ne vom trezi vreodat\u0103? Deocamdat\u0103 suntem condu\u0219i de o m\u00e2n\u0103, ca o ghear\u0103, pe un drum al c\u0103rui cap\u0103t nici nu ni-l imagin\u0103m.\u201d
\n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi, dl Vasile Ghinea face o frumoas\u0103 cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare a edi\u021biei a II-a a c\u0103r\u021bii scoas\u0103 de dl Grigore Leaua, Parousia sau eroarea de a fi fericit, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103 \u2013 \u00een amintirea omului Leon Kalustian. Cartea amintit\u0103 este o reflectare a realit\u0103\u021bii dure pe care o tr\u0103im \u00een zilele acestea. Da! \u00centr-adev\u0103r Rousseau nu putea tr\u0103i f\u0103r\u0103 Voltaire \u0219i invers. Este foarte apropiat\u0103 de realitate exprimarea: \u201eOmul e bun, societatea l-a corupt.\u201d \u00cen tabletele prezentate, \u00eencet-\u00eencet, ni se arat\u0103 acest lucru.
\n\tDac\u0103 muzica noastr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 popular\u0103 l-a \u00eenc\u00e2ntat pe Menuhin, actualmente tendin\u021bele de prospectare a tradi\u021biilor na\u021bionale sunt cumva luate peste picior de globali\u0219ti. Este adev\u0103rat c\u0103 re\u021beaua de telefonie mobil\u0103 \u0219i internetul au f\u0103cut ca rela\u021biile interumane s\u0103 fie p\u0103trunse de falsitate. Nise vorbe\u0219te despre libertate, aceasta dup\u0103 ce unii \u0219i-au abrogat libertatea de a anula alegerile, care au c\u0103p\u0103tat astfel caracter democratic. Astfel dl Grigore Leaua vede mersul \u201e\u00eenainte\u201d al societ\u0103\u021bii din ziua de ast\u0103zi, f\u0103r\u0103 a uita, probabil, c\u0103 \u00een decursul existen\u021bei sale societatea a cunoscut mai multe \u201ecatastrofe\u201d:
\n\tDescoperirea tiparni\u021bei care a dus la o r\u0103sp\u00e2ndire mai rapid\u0103 a ideilor, ceea ce a condus finalmente la r\u0103zboaiele religioase (inclusiv r\u0103zboiul de treizeci de ani).
\n\tDescoperirea electricit\u0103\u021bii care a dus la pierderea unor locuri de munc\u0103 \u0219i implicit la apari\u021bia altor ocupa\u021bii.
\n\tEra atomic\u0103 care este bine cunoscut\u0103 prin rezultatele avute, inclusiv r\u0103zboiul rece.
\n\tDescoperirea actual\u0103 a inteligen\u021bei artificiale care \u0219i ea va avea o serie de impacturi, o parte dintre ele, pe care eu le prev\u0103d fatidice. A\u0219a c\u0103 autorul Grigore Leaua are dreptate c\u00e2nd afirm\u0103 despre o lume pe dos.
\n\tEste adev\u0103rat c\u0103 oamenii nu \u00eenva\u021b\u0103 nimic din istorie \u0219i este foarte posibil ca al patrulea r\u0103zboi mondial s\u0103 se practice cu pra\u0219tii \u0219i cu be\u021be.
\n\tM\u0103 \u00eenclin \u00een fa\u021ba celor doi autori cu speran\u021ba c\u0103 totu\u0219i tabletele nu vor avea perfect\u0103 dreptate.\u201d (Mircea Mocanu)
\n\t\u201eCronica Spectacolul lumii este o prezentare c\u00e2t se poate de veridic\u0103 a ideilor exprimate cu at\u00e2ta realism de cunoscutul autor de tablete Grigore Leaua.
\n\tCartea se dovede\u0219te o interpretare just\u0103 a spectacolului lumii care dezvolt\u0103 adev\u0103rurile despre r\u0103ut\u0103\u021bile acestei lumi contemporane. Tr\u0103im vremuri cu adev\u0103rat apocaliptice, ceea ce constat\u0103m dac\u0103 arunc\u0103m o privire critic\u0103 asupra vie\u021bii cotidiene.
\n\tAutorul cronicii ne atrage aten\u021bia c\u0103 \u00een discu\u021bie se afl\u0103 Cartea Parousia sau eroarea de a fi fericit, edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103, dedicat\u0103 lui Leon Kalustian. Cartea cuprinde 166 de pagini \u0219i 83 de tablete.
\n\t\u00cen jurul nostru privim cu disperare cum sunt anulate toate valorile morale ale umanit\u0103\u021bii: dreptate, libertate, adev\u0103r, \u00eenc\u00e2t ne \u00eentreb\u0103m neputincio\u0219i dac\u0103 mai este ceva de f\u0103cut. R\u0103spunsul este negativ pentru c\u0103 prea s-a \u00eentins corup\u021bia care \u00een\u0103bu\u0219\u0103 orice tendin\u021b\u0103 de supra vie\u021buire. Via\u021ba noastr\u0103 devine o \u00eencercare eroic\u0103 de a supravie\u021bui, ridic\u00e2ndu-ne deasupra at\u00e2tor meschin\u0103rii. Se pune problema a ceea ce suntem: o entitate f\u0103r\u0103 sens care echivaleaz\u0103 cu realitatea crud\u0103 pe care o tr\u0103im. Pre mult\u0103 minte stric\u0103, spune autorul, a\u0219 putea spune precum r\u0103posatul, fratele meu mai mare Constantin, \u201eunde este mult\u0103 de\u0219tept\u0103ciune este \u0219i mult\u0103 prostie\u201d.
\n\t\u00cemi amintesc de ideea arghezian\u0103 din poezia Cel ce g\u00e2nde\u0219te singur, unde inven\u021biile omenirii au adus nenorociri, poate c\u0103 omul care la \u00eenceput avea evolu\u021bia unui melc, a cutezat a ie\u0219i din cochilie spre a se automutila.
\n\tEste strig\u0103tor la cer fenomenul de demitizare, de devalorizare a tot ceea ce este sf\u00e2nt. Asemenea lui Riga Crypto am dorit s\u0103 evad\u0103m spre o lume pe care o consider\u0103m mai bun\u0103, dar asemenea lui Icar cel cu aripile lipite cu cear\u0103, ne-am topit la soarele modernismului.
\n\tMulte adev\u0103ruri ni se descoper\u0103 ast\u0103zi, mai multe ca niciodat\u0103 \u00een Sfintele Scripturi cu care cu care autorul Paremiilor are multe tangen\u021be, chiar \u0219i denumirea c\u0103r\u021bii \u00eemprumut\u0103 un nume biblic. Peste toate troneaz\u0103 biruitor Eminescu, omul deplin al culturii rom\u00e2ne, care se dovede\u0219te, mai mult ca oric\u00e2nd, un vizionar \u0219i un spirit critic. De fapt, a fi fericit este o iluzie, dar poate \u0219i o eroare. Am\u0103git de miracolele lumii moderne, omul contemporan are numai de pierdut, neg\u0103sind niciun punct sprijin, fiind supus dispari\u021biei eminente. Pe p\u0103m\u00e2nt avem de toate, dar nu ne a\u0219teapt\u0103 nimic bun.
\n\tApreciez reu\u0219it\u0103 interpretarea just\u0103 a c\u0103r\u021bii dlui Grigore Leaua de c\u0103tre cronicarul Vasile Ghinea, c\u0103ruia \u00eei doresc succes, pe care \u00eel felicit!\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\t\u201eDl Vasile Ghinea este un remarcabil critic literar \u0219i de aceast\u0103 dat\u0103 ne-a prezentat o frumoas\u0103 cronic\u0103 a c\u0103r\u021bii dlui Grigore Leaua, Parousia sau eroarea de a fi fericit\u201d, edi\u021bia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103. Era bine s\u0103 fie de fa\u021b\u0103 \u0219i autorul c\u0103r\u021bii dl prof. Leaua. Dumnealui este un membru marcant al Cenaclului literar Alexandru Sihleanu, \u00eel ascultam cu mult respect, fiind \u0219i un renumit profesor. A fost \u0219i pre\u0219edinte al Comitetului de Cultur\u0103 Vrancea, am discutat cu dumnealui \u00een acest domeniu \u0219i chiar l-am citat \u00eentr-o carte personal\u0103.
\n\t\u00cen cronica lecturat\u0103 de dl Ghinea este vorba de via\u021ba pe care o tr\u0103im ast\u0103zi. Mul\u021bumesc domnului cronicar, s\u0103-i dea Dumnezeu s\u0103n\u0103tate \u0219i putere de munc\u0103!\u201d (Costic\u0103 Dr\u00eestaru)
\n\tUrm\u0103toarea \u0219edin\u021b\u0103 a Cenaclului literar Alexandru Sihleanu va avea loc pe data 22 august 2026, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl. prof. Mihail C. Constantinescu. Cei care scrie\u021bi, face\u021bi-v\u0103 curaj \u0219i veni\u021bi la \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Nu ve\u021bi regreta! S\u0103n\u0103tate, pace \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu mult drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SUNTEM UN VAS \u00ceN PLIN\u0102 MARE UNDE FURTUNA NE \u00ceNT\u00c2MPIN\u0102 \u00ceN TOAT\u0102 STR\u0102\u0218NICIA EI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 august, \u2020) Sf. Preot<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25777"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25777"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25777\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25778,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25777\/revisions\/25778"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}