{"id":25735,"date":"2026-09-04T00:49:01","date_gmt":"2026-09-03T21:49:01","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25735"},"modified":"2026-09-04T00:51:01","modified_gmt":"2026-09-03T21:51:01","slug":"literadura-nr-40-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25735","title":{"rendered":"Literadura nr. 40 (4)"},"content":{"rendered":"

Camelia Iuliana RADU<\/strong>
\n\"\"

Ce mai face dragostea noastr\u0103, poezia?<\/strong><\/p>\n

Poezia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-o diversitate remarcabil\u0103 de voci, formule \u0219i direc\u021bii, reflect\u00e2nd at\u00e2t f\u0103r\u00e2mi\u021barea experien\u021bei moderne, c\u00e2t \u0219i libertatea de expresie c\u00e2\u0219tigat\u0103 \u00een perioada postcomunist\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut se putea vorbi despre curente dominante, ast\u0103zi coexist\u0103 multiple estetici. De la minimalismul confesiv \u0219i biografismul direct, p\u00e2n\u0103 la experimentalismul textual, poezia conceptual\u0103 sau re\u00eentoarcerile rafinate la forme mai apropiate de clasic.<\/p>\n

Una dintre tr\u0103s\u0103turile definitorii ale poeziei contemporane este autenticitatea discursului. Mul\u021bi poe\u021bi contemporani prefer\u0103 un limbaj apropiat de oralitate, uneori brutal de sincer, care exploreaz\u0103 experien\u021be personale, anxiet\u0103\u021bi, rela\u021bii sau traume. Poezia devine \u00een acest fel, un spa\u021biu al expunerii de sine, dar nu neap\u0103rat \u00eentr-un sens narativ clasic, ci fragmentat, discontinuu, uneori aproape diaristic. Aceast\u0103 orientare spre biografic nu exclude dimensiunea reflexiv\u0103, ci transform\u0103 detaliul cotidian \u00eentr-un pretext pentru interoga\u021bii mai profunde.
\n\u00cen acela\u0219i timp, se remarc\u0103 o puternic\u0103 tendin\u021b\u0103 de demitizare \u0219i ironie. Poezia nu mai caut\u0103 neap\u0103rat solemnitatea sau \u00een\u0103l\u021bimea tradi\u021bional\u0103, ci se hr\u0103ne\u0219te din banal, din derizoriu, din situa\u021bii aparent minore. Ironia, autoironia \u0219i sarcasmul devin instrumente prin care poetul \u00ee\u0219i negociaz\u0103 pozi\u021bia, \u00eentr-o lume perceput\u0103 adesea ca instabil\u0103 sau lipsit\u0103 de coeren\u021b\u0103.
\nO alt\u0103 caracteristic\u0103 este hibridizarea limbajului. Poe\u021bii contemporani integreaz\u0103 frecvent termeni din mediul urban, din tehnologie, din cultura pop sau din limbajul mediatic. Apar referin\u021be la re\u021belele sociale, obiecte cotidiene, spa\u021bii u\u0219or de recunoscut, ceea ce ancoreaz\u0103 poezia \u00eentr-un prezent concret dar, \u00een acela\u0219i timp, creeaz\u0103 un contrast \u00eentre registrul poetic \u0219i cel prozaic.
\nPoezia contemporan\u0103 este, \u00een mare parte, liber\u0103 de constr\u00e2ngeri fixe. Versul liber domin\u0103, iar structura este adesea cu pauze, relu\u0103ri, rupturi de ritm. Forma reflect\u0103 o g\u00e2ndire discontinu\u0103 \u0219i o percep\u021bie atomizat\u0103 a realit\u0103\u021bii. Totu\u0219i, unii poe\u021bi revin la ritm, uneori la rim\u0103 sau structuri clasice, dar acestea sunt reinterpretate \u00eentr-un context modern.
\nExist\u0103 o preocupare pentru corporalitate \u0219i senzorial. Corpul devine spa\u021biul experien\u021bei directe, dar \u0219i al rezisten\u021bei. Imaginile sunt adesea concrete, tactile, vizuale, iar emo\u021bia este transmis\u0103 mai degrab\u0103 prin sugestie dec\u00e2t prin declara\u021bie explicit\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, poezia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103 este profund marcat\u0103 de con\u0219tiin\u021ba timpului, fie c\u0103 este vorba despre trecutul recent, despre memorie, despre istorie personal\u0103 sau colectiv\u0103, fie despre anxietatea viitorului. Rela\u021bia cu timpul este adesea tensionat\u0103, negociat\u0103, uneori ironizat\u0103.
\n\u00cen ansamblu, poezia contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu mai caut\u0103 o singur\u0103 direc\u021bie sau o estetic\u0103 dominant\u0103, ci func\u021bioneaz\u0103 ca spa\u021biu deschis, \u00een care coexist\u0103 multiple moduri de a \u00een\u021belege \u0219i de a exprima realitatea. For\u021ba ei st\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 pluralitate \u0219i \u00een capacitatea de a transforma experien\u021ba individual\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de recunoa\u0219tere colectiv\u0103. Mentalitatea oglindit\u0103 \u00een multe poezii contemporane se \u00eenscrie \u00een principal \u00eentr-o zon\u0103 filozofic\u0103 apropiat\u0103 de existen\u021bialism \u0219i post-modernism, adesea cu accente de nihilism \u0219i, uneori, de fenomenologie a tr\u0103irii. Dinspre existen\u021bialism vine preocuparea pentru identitate, libertate \u0219i limit\u0103, dar \u0219i senza\u021bia de absurd sau de c\u0103utare f\u0103r\u0103 garan\u021bii, \u00een linia unor g\u00e2nditori precum Jean-Paul Sartre sau Albert Camus. Dinspre postmodernism, apare fragmentarea discursului, ne\u00eencrederea \u00een marile nara\u021biuni \u0219i tendin\u021ba de a amesteca registre (\u00eenalt \u0219i cotidian), ceea ce trimite indirect la g\u00e2ndirea lui Jean-Fran\u00e7ois Lyotard. \u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 o dimensiune clar\u0103 de reflec\u021bie asupra percep\u021biei \u0219i experien\u021bei imediate, apropiat\u0103 de fenomenologie (Edmund Husserl), unde realitatea nu este dat\u0103 ca absolut, ci ca tr\u0103ire filtrat\u0103, instabil\u0103, reflectat\u0103 (de aici \u0219i obsesia imaginilor \u00een oglind\u0103 sau \u00een ap\u0103). \u00cen unele texte apare \u0219i o nuan\u021b\u0103 nietzschean\u0103 (tensiunea dintre luciditate \u0219i pr\u0103bu\u0219irea valorilor).\u00cen ansamblu, nu e vorba de o afiliere strict\u0103, ci de o sensibilitate filozofic\u0103 difuz\u0103, o con\u0219tiin\u021b\u0103 a instabilit\u0103\u021bii realului \u0219i a faptului c\u0103 adev\u0103rul nu mai este un dat, ci se caut\u0103, se negociaz\u0103 sau se intuie\u0219te fragmentar.
\nDe asemenea, influen\u021ba psihanalizei se vede clar \u00een poezia contemporan\u0103, mai ales dup\u0103 ce textele fundamentale ale lui Sigmund Freud \u0219i Carl Gustav Jung au devenit accesibile (traducerea integral\u0103) \u0219i au intrat \u00een cultura larg\u0103. \u00cen poezie, nu apare ca teorie explicit\u0103, ci ca mod de a construi textul, cu accent pe incon\u0219tient, pe vis, pe fragment, pe memorie involuntar\u0103, pe repeti\u021bii obsesive \u0219i pe imagini care par mai degrab\u0103 ie\u0219ite din subcon\u0219tient, dec\u00e2t construite logic. Imaginile nu sunt explicate, dar apar ca simptome; obiecte banale \u00eenc\u0103rcate afectiv, scene din copil\u0103rie care revin distorsionat, corpul ca spa\u021biu al tensiunii sau al traumei. Poezia devine un fel de asociere liber\u0103 controlat\u0103 artistic, unde sensul nu e liniar, ci stratificat.
\nExist\u0103 \u0219i poe\u021bi care duc aceast\u0103 influen\u021b\u0103 mai departe, \u00een mod con\u0219tient sau intuitiv. \u00cen spa\u021biul european, influen\u021be similare apar la Paul Celan, unde limbajul devine aproape criptic, un discurs al r\u0103nirii interioare. \u00cen poezia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103, influen\u021ba psihanalitic\u0103 nu e declarat\u0103, dar e prezent\u0103 \u00een felul \u00een care se scrie; introspec\u021bie intens\u0103, interes pentru zonele obscure ale sinelui, rela\u021bia tensionat\u0103 cu memoria \u0219i identitatea. Imaginile recurente, ambigue, uneori nelini\u0219titoare, func\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te noduri, exact ca \u00een vis sau \u00een simptomul psihic. Psihanaliza a schimbat temele poeziei, c\u00e2t \u0219i mecanismul ei, de la expresie, la explorare a ceea ce nu poate fi spus direct \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 surprind\u0103 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een\u0103untru, \u00eenainte de a deveni clar.
\nPutem spune c\u0103 poezia contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 st\u0103 foarte bine la autenticitate, corporalitate \u0219i sinceritate. Ce lipse\u0219te, totu\u0219i, ca tendin\u021b\u0103, este profunzimea metafizic\u0103, riscul dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i construc\u021bia ampl\u0103. Desigur, nu e un verdict final, dar este, mai degrab\u0103, un teren fertil deschis. Locul unde un text bun poate ie\u0219i \u00een eviden\u021b\u0103. Un text bun nu e cel care sun\u0103 frumos, ci acela care produce o schimbare real\u0103 \u00een cititor, oric\u00e2t de mic\u0103.
\nMult\u0103 poezie r\u0103m\u00e2ne \u00een zona biograficului imediat (corp, rela\u021bii, anxiet\u0103\u021bi, cotidian). E autentic, dar adesea nu sare spre \u00eentreb\u0103ri mai largi. De sens, timp, moarte, absolut. Dac\u0103 la genera\u021biile mai vechi exista aceast\u0103 tensiune (chiar \u0219i \u00een forme diferite), acum ea e mai rar\u0103 sau ironizat\u0103. Se scrie mult la timpul prezent continuu. Adic\u0103, referin\u021bele exist\u0103, dar nu sunt metabolizate profund. Dialogul real cu tradi\u021bia (nu decorativ!) e rar. Pu\u021bini poe\u021bi reu\u0219esc s\u0103 duc\u0103 mai departe o linie, nu doar s\u0103 o citeze.
\nDe\u0219i pare liber\u0103, poezia actual\u0103 are propriile ei cli\u0219ee, cum ar fi fragmentarismul, nota\u021bia cool, minimalismul confesiv. Se experimenteaz\u0103, dar, adesea, \u00een interiorul unei zone deja validate. Inova\u021bia radical\u0103 de limbaj sau structur\u0103 apare mai rar dec\u00e2t am crede. Mul\u021bi poe\u021bi sunt foarte con\u0219tien\u021bi de ceea ce fac, a\u0219 zice, uneori, prea con\u0219tien\u021bi. Textul explic\u0103, marcheaz\u0103 ironia, controleaz\u0103 efectul, dar pierde din acel nu \u0219tiu exact ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar este esen\u021bial. Misterul real nu e produs u\u0219or, dar c\u00e2nd este prins, nu este bine s\u0103 \u00eel punem \u00een ram\u0103.
\nExist\u0103, de asemenea, mult\u0103 poezie a eului \u0219i a micro-lumii. Mai pu\u021bin se vede un efort de a construi o viziune care s\u0103 includ\u0103 socialul, istoricul, colectivul (dar f\u0103r\u0103 tezism) cu amplitudine. Lumea mare apare fragmentar, nu ca sistem. Multe texte sunt foarte bune pe moment, prin imagine, intensitate, dar mai rar vezi poeme sau volume construite ca arhitectur\u0103, cu relu\u0103ri, varia\u021bii, dezvoltare pe termen lung.
\nAst\u0103zi, poezia func\u021bioneaz\u0103 mai pu\u021bin ca mesaj \u0219i mai mult ca situa\u021bie de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre vocea textului \u0219i experien\u021ba cititorului. Dac\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire se produce, forma devine secundar\u0103. De fapt, a\u0219a a fost totdeauna poezia, doar c\u0103 societ\u0103\u021bile din urm\u0103 aveau alte nevoi, erau mai pudice, respingeau formele prea directe. Totu\u0219i, nevoia de reg\u0103sire \u0219i de trezire a unei reac\u021bii interioare \u00een cititor a existat mereu. Diferen\u021ba \u021bine mai ales de codurile culturale ale epocilor \u0219i de ceea ce fiecare societate considera acceptabil sau valabil ca form\u0103 de expresie. Nu pentru c\u0103 poezia nu putea fi direct\u0103, ci pentru c\u0103 existau filtre estetice \u0219i sociale mai rigide. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd se exprima intens, emo\u021bia era frecvent mediat\u0103 de simbol, mit, conven\u021bie sau retoric\u0103. Dac\u0103 \u00een literaturile mai vechi, inclusiv \u00een modernismul timpuriu, exista adesea o presiune a formei (coeren\u021b\u0103, rafinament, control al emo\u021biei, o anumit\u0103 decen\u021b\u0103 discursiv\u0103), ast\u0103zi nevoia este alta, aceea a unei percep\u021bii rapide \u0219i intense. \u00cen epoca contemporan\u0103, aceste filtre au sl\u0103bit, plus de asta, nu mai exist\u0103 o singur\u0103 idee dominant\u0103 despre cum trebuie s\u0103 arate poezia, ceea ce a deschis spa\u021biul pentru vocea personal\u0103, pentru sinceritate brut\u0103, uneori chiar minimalism sau colaj. Dar func\u021bia profund\u0103 r\u0103m\u00e2ne similar\u0103. Textul trebuie s\u0103 produc\u0103 o form\u0103 de impact interior, fie prin identificare, fie prin distan\u021b\u0103, fie prin surpriz\u0103.
\n\u00cen esen\u021ba poeziei, diferen\u021be majore nu ar fi, dar \u00een strategiile de acces la cititor, da. Azi, poezia este mai flexibil\u0103, mai direct\u0103. Totu\u0219i, \u00een ambele cazuri, poezia tr\u0103ie\u0219te din aceea\u0219i tensiune fundamental\u0103,
\ncreat\u0103 de \u00eent\u00e2lnirea dintre limbaj \u0219i experien\u021ba uman\u0103.<\/p>\n


\nProf. dr. Mihaela BURLACU<\/strong>
\n\"\"

Cititori \u00een era like-urilor<\/strong><\/p>\n

Acum vreo 2 luni, \u00eencercam din r\u0103sputeri s\u0103 explic unor elevi de clasa a VII-a de ce studiem nuvela Dou\u0103 loturi scris\u0103 de Caragiale. Citisem fragmente importante, v\u0103zusem pasaje din ecranizare, f\u0103cusem un joc pentru \u00een\u021belegerea mesajului, tradusesem textul \u00een toate privin\u021bele. Pe tabl\u0103 trona o hart\u0103 mental\u0103 cu elementele cele mai importante. La mine se uitau cu polite\u021be distant\u0103 16 copii deposeda\u021bi de telefoanele puse cu grij\u0103 \u00eentr-un dul\u0103pior. De cele mai multe ori, reu\u0219esc s\u0103-i cuceresc, s\u0103-i fac s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 despre ce vorbesc. Duc literatura \u00een mediul lor plin de reels virali pe c\u0103i ocolite, cer\u00e2ndu-le s\u0103 fac\u0103 recenzii video, trailere \u0219i prezent\u0103ri interesante pe care le recompensez cu premii. Sunt \u00eens\u0103 zile \u00een care r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 trucuri \u00een fa\u021ba nevoii lor de a evada \u00een online. \u0218i atunci am \u00eentrebat: de ce citim \u201eDou\u0103 loturi\u201d? De ce crede\u021bi voi c\u0103 a ajuns \u00een manuale?
\nR\u0103spunsul unui elev m-a ame\u021bit pentru o clip\u0103: s-a f\u0103cut dup\u0103 un film, doamna! Nu sunt idealist\u0103 \u0219i nici perfect\u0103, dar \u00een acel moment mi-au dat lacrimile. De ce s\u0103 lupt, de ce s\u0103-mi pui sufletul pe tav\u0103 c\u00e2nd la final majoritatea nu-\u0219i cultiv\u0103 nevoia de a citi? \u0218i ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, s\u0103 fii literat azi? \u0218tii s\u0103 cite\u0219ti un mesaj? Minunat, e\u0219ti literat. Po\u021bi citi un meniu, un pre\u021b, o mem\u0103 sau o pov pe Instagram ori Facebook? Grozav, e\u0219ti literat. \u021aii pasul cu subtitrarea pe Tik-Tok? Super, e\u0219ti literat. Dar un articol de dou\u0103 mii de cuvinte sau un roman de dou\u0103 sute de pagini? \u00cei faci fa\u021b\u0103 sau te apuc\u0103 transpira\u021biile?
\nStudiile de specialitate din ultimii ani ridic\u0103 un semnal de alarm\u0103 consistent: tinerii citesc mai pu\u021bin, mai superficial \u0219i cu o concentrare care se dilueaz\u0103 vizibil. Nu e vorba de o lips\u0103 de inteligen\u021b\u0103 – genera\u021bia actual\u0103 este cea mai informat\u0103 din istoria omenirii. Problema este c\u0103 informa\u021bia a \u00eencetat s\u0103 mai vin\u0103 \u00een texte lungi \u0219i coerente, cer\u00e2nd aten\u021bie \u0219i r\u0103bdare. Ea vine \u00een clip-uri de \u0219ase secunde, \u00een titluri senza\u021bionale, \u00een story-uri care dispar \u00een 24 de ore. S\u0103 fim sinceri: profesorii de ast\u0103zi au parte de o concuren\u021b\u0103 pe care profesorii no\u0219tri nu au avut-o: telefonul viu, pulsatil, plin de videoclipuri amuzante \u0219i de influenceri care explic\u0103 cum s\u0103 devii milionar \u00een treizeci de zile, cum s\u0103 sl\u0103be\u0219ti \u00eentr-o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, cum s\u0103 \u00eenve\u021bi \u00een cinci minute.
\nAr fi comod s\u0103 dau vina exclusiv pe re\u021belele de socializare. Dar adev\u0103rul e mai nuan\u021bat \u0219i, prin urmare, mai incomod. Platformele digitale sunt concepute cu un singur scop: s\u0103 \u021bin\u0103 utilizatorul captiv c\u00e2t mai mult timp posibil. Ele nu sunt \u201erele\u201d, ci doar extraordinar de bune la ceea ce fac. \u00centr-un astfel de context, a cere unui copil de 13 ani s\u0103 renun\u021be la scrolling \u00een favoarea unui capitol dintr-o carte echivaleaz\u0103 cu a-i cere s\u0103 prefere salata \u00een locul \u00eenghe\u021batei. \u00cendr\u0103zne\u021b, dar nu imposibil. E de datoria noastr\u0103 s\u0103 le spunem tinerilor c\u0103 lectura \u00eei formeaz\u0103, nu algoritmii. Avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 strategii care au evoluat pe m\u0103sur\u0103: facem videoclipuri despre c\u0103r\u021bi (unii chiar reu\u0219esc s\u0103 str\u00e2ng\u0103 sute de mii de urm\u0103ritori), organiz\u0103m cluburi de lectur\u0103 care s\u0103 semene mai mult cu ni\u0219te talk-show-uri animate dec\u00e2t cu orele de literatur\u0103 tradi\u021bionale, ascult\u0103m audiobook-uri \u00een cas\u0103, ne l\u0103s\u0103m copiii s\u0103 aleag\u0103 titlurile, facem din mersul la bibliotec\u0103 o tradi\u021bie, d\u0103m cadouri care s\u0103 con\u021bin\u0103 c\u0103r\u021bi.
\nExist\u0103 o ironie frumoas\u0103 \u00een faptul c\u0103 tr\u0103im \u00een epoca \u00een care avem acces la mai mult text ca oric\u00e2nd \u00een istorie \u0219i totu\u0219i citim, \u00een profunzime, mai pu\u021bin. Tocmai de aceea, capacitatea de a citi atent, critic \u0219i sus\u021binut a devenit un avantaj competitiv imens. Cel care poate parcurge un argument lung \u0219i complex, poate detecta o logic\u0103 viciat\u0103 sau poate empatiza cu o perspectiv\u0103 str\u0103in\u0103 prin intermediul literaturii are ceva ce niciun algoritm nu poate substitui: judecata.
\nLectura care formeaz\u0103 nu e un moft romantic al scriitorilor. Este un mecanism dovedit prin care creierul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 lumi interioare, s\u0103 \u021bin\u0103 \u00een minte fire narative complexe, s\u0103 gestioneze ambiguitatea \u0219i s\u0103 rezolve probleme f\u0103r\u0103 solu\u021bii evidente. Acestea sunt exact competen\u021bele pe care angajatorii le caut\u0103 dispera\u021bi \u0219i pe care automatizarea le poate \u00eenlocui cel mai greu. A\u0219adar, nu citim doar pentru c\u0103 e frumos \u0219i cultural. Citim pentru c\u0103 altfel r\u0103m\u00e2nem cu g\u00e2ndirea unui utilizator de aplica\u021bii \u0219i nu a unui arhitect al ideilor.
\nCe r\u0103m\u00e2ne de spus? C\u0103 nu e prea t\u00e2rziu. C\u0103 o carte bun\u0103 nu are nevoie de o campanie de marketing, ci are nevoie de o persoan\u0103 care s-o pun\u0103 \u00een m\u00e2inile potrivite, la momentul potrivit. Poate fi un profesor. Poate fi un p\u0103rinte care cite\u0219te cu voce tare seara. Poate fi chiar un algoritm, dac\u0103 cineva \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 recomande cititul. Literatura nu moare, ci se transform\u0103. \u0218i, ca orice transformare adev\u0103rat\u0103, are nevoie de oameni care s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 cu r\u0103bdare, nu s\u0103 o pl\u00e2ng\u0103 de pe margine. De\u0219i, s\u0103 recunoa\u0219tem, \u0219i pl\u00e2nsul de pe margine are farmecul lui mai ales dac\u0103 se face cu o carte \u00een m\u00e2n\u0103. Sau cu o revist\u0103. Aceast\u0103 revist\u0103.(Literadura)<\/p>\n


\nDan D. G\u00ceRJOAB\u0102<\/strong>
\n\"\"

William Shakespeare \u2013 Eternitatea unui geniu al literaturii universale<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 \u00een calendarul culturii universale anumite zile care nu apar\u021bin doar timpului, ci memoriei colective a umanit\u0103\u021bii. Data de 23 aprilie este una dintre acestea. Este ziua \u00een care literatura lumii \u00ee\u0219i pleac\u0103 fruntea \u00een fa\u021ba celui care a transformat cuv\u00e2ntul \u00een destin \u0219i teatrul \u00een oglind\u0103 a condi\u021biei umane: William Shakespeare. Considerat cel mai mare dramaturg al tuturor timpurilor \u0219i una dintre cele mai luminoase con\u0219tiin\u021be ale spiritului universal, Shakespeare r\u0103m\u00e2ne, dincolo de secole, o prezen\u021b\u0103 vie, un nume care nu se roste\u0219te, ci se invoc\u0103.
\nN\u0103scut, potrivit tradi\u021biei, la 23 aprilie 1564, \u00een Stratford-upon-Avon, \u0219i trecut \u00een eternitate \u00een aceea\u0219i zi, \u00een anul 1616, Shakespeare pare \u00eenscris \u00eentr-un cerc simbolic al destinului: \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul sub aceea\u0219i lumin\u0103 de aprilie. Via\u021ba sa, asemenea operei, se afl\u0103 la grani\u021ba dintre realitate \u0219i legend\u0103. Fiul lui John Shakespeare, negustor \u0219i magistrat local, \u0219i al lui Mary Arden, provenit\u0103 dintr-o familie respectabil\u0103, t\u00e2n\u0103rul William a crescut \u00eentr-un mediu \u00een care lumea practic\u0103 \u0219i sensibilitatea cultural\u0103 coexistau firesc.
\nEduca\u021bia sa la Grammar School din Stratford i-a oferit contactul esen\u021bial cu literatura clasic\u0103 latin\u0103 \u2013 Ovidiu, Seneca, Plaut \u2013, izvoare care aveau s\u0103 hr\u0103neasc\u0103 mai t\u00e2rziu arhitectura dramatic\u0103 a crea\u021biei sale. De\u0219i nu a urmat studii universitare, Shakespeare avea s\u0103 demonstreze c\u0103 adev\u0103rata erudi\u021bie se cl\u0103de\u0219te nu doar \u00een biblioteci, ci \u0219i \u00een observa\u021bia profund\u0103 a vie\u021bii.
\nLa v\u00e2rsta de optsprezece ani se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Anne Hathaway, cu care va avea trei copii. Dar adev\u0103rata lui chemare nu era tihna domestic\u0103, ci scena. Londra sf\u00e2r\u0219itului de secol XVI, vibrant\u0103 \u0219i contradictorie, devine spa\u021biul maturiz\u0103rii sale artistice. Aici intr\u0103 \u00een lumea teatrului ca actor, dramaturg \u0219i coproprietar al companiei \u201eLord Chamberlain\u2019s Men\u201d, devenit\u0103 ulterior \u201eKing\u2019s Men\u201d, una dintre cele mai prestigioase trupe ale epocii.
\nTeatrul Globe, cu faimoasa sa scen\u0103 deschis\u0103 c\u0103tre cer, devine templul \u00een care Shakespeare \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 nemurirea. Aici, cuvintele sale au prins glas, iar personajele sale au devenit mai reale dec\u00e2t mul\u021bi oameni vii. Hamlet, Macbeth, Othello, Lear, Romeo \u0219i Julieta, Falstaff, Portia, Lady Macbeth \u2013 nu sunt simple personaje, ci arhetipuri ale sufletului omenesc.
\nOpera sa cuprinde aproximativ treizeci \u0219i \u0219apte de piese de teatru, sonete \u0219i poeme narative, o vast\u0103 geografie a pasiunilor umane. \u00cen comedii precum Visul unei nop\u021bi de var\u0103, A dou\u0103sprezecea noapte sau Mult zgomot pentru nimic, iubirea se joac\u0103 printre iluzii \u0219i m\u0103\u0219ti, iar r\u00e2sul devine o form\u0103 subtil\u0103 de adev\u0103r. \u00cen tragedii precum Hamlet, Macbeth, Regele Lear sau Othello, omul este pus \u00een fa\u021ba propriilor abisuri: ambi\u021bia, gelozia, tr\u0103darea, nebunia, puterea \u0219i moartea.
\nShakespeare nu scrie doar despre regi \u0219i prin\u021bi, ci despre fiecare dintre noi. El \u00een\u021belege c\u0103 adev\u0103rata dram\u0103 nu se petrece pe tronuri, ci \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103. Hamlet nu este doar prin\u021bul Danemarcei, ci omul sf\u00e2\u0219iat \u00eentre g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103; Macbeth este setea oarb\u0103 de putere; Othello este tragedia \u00eencrederii otr\u0103vite; Lear este singur\u0103tatea autorit\u0103\u021bii golite de iubire.
\nLimbajul s\u0103u este o catedral\u0103 verbal\u0103. Metafora, antiteza, ritmul, ambiguitatea \u0219i for\u021ba imaginii poetice transform\u0103 fiecare replic\u0103 \u00eentr-o medita\u021bie asupra existen\u021bei. Shakespeare nu descrie lumea, ci o reinventeaz\u0103. El a dat limbii engleze sute de expresii care tr\u0103iesc \u0219i ast\u0103zi, iar sensibilit\u0103\u021bii umane i-a oferit o gramatic\u0103 a emo\u021biilor.
\nSonetele sale, \u00een special cele 154 de poeme dedicate iubirii, timpului \u0219i frumuse\u021bii efemere, reprezint\u0103 o alt\u0103 dimensiune a geniului s\u0103u. Aici, vocea dramaturgului devine mai intim\u0103, mai confesiv\u0103, dar la fel de profund\u0103. Timpul apare ca un sculptor nemilos, iar poezia \u2013 singura form\u0103 de victorie \u00eempotriva uit\u0103rii.
\nComemorarea lui William Shakespeare la 23 aprilie nu este doar un gest cultural, ci unul spiritual. \u00centr-o lume gr\u0103bit\u0103, fragmentat\u0103 \u0219i adesea superficial\u0103, opera sa ne oblig\u0103 la reflec\u021bie. El ne aminte\u0219te c\u0103 omul nu s-a schimbat esen\u021bial: iube\u0219te, gre\u0219e\u0219te, sper\u0103, tr\u0103deaz\u0103, se teme \u0219i caut\u0103 sens. De aceea Shakespeare nu apar\u021bine doar Rena\u0219terii engleze, ci eternit\u0103\u021bii.
\nUNESCO a ales aceast\u0103 dat\u0103 \u0219i ca Zi Mondial\u0103 a C\u0103r\u021bii \u0219i a Drepturilor de Autor, tocmai pentru c\u0103 Shakespeare simbolizeaz\u0103 puterea suprem\u0103 a literaturii: aceea de a \u00eenvinge timpul. C\u0103r\u021bile nu mor, iar marile spirite nu apun; ele doar schimb\u0103 forma prezen\u021bei lor.
\nWilliam Shakespeare nu este doar un autor. El este o civiliza\u021bie. \u00cen paginile sale respir\u0103 umanitatea \u00eentreag\u0103, cu gloria \u0219i fragilitatea ei.
\nLa fiecare 23 aprilie, lumea nu comemoreaz\u0103 doar moartea unui scriitor, ci rena\u0219terea continu\u0103 a artei prin cuv\u00e2nt.
\nAstfel, sub lumina bl\u00e2nd\u0103 a prim\u0103verii, numele s\u0103u r\u0103m\u00e2ne scris nu doar \u00een manuale, ci \u00een \u00eens\u0103\u0219i memoria culturii universale: Shakespeare \u2013 poetul care a dat suflet teatrului \u0219i eternitate omului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Iuliana RADU Ce mai face dragostea noastr\u0103, poezia? Poezia rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103 se caracterizeaz\u0103 printr-o diversitate remarcabil\u0103 de voci, formule<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":25615,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25735"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25735"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25738,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25735\/revisions\/25738"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/25615"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}