{"id":25670,"date":"2026-07-04T00:32:20","date_gmt":"2026-07-03T21:32:20","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25670"},"modified":"2026-07-04T00:32:20","modified_gmt":"2026-07-03T21:32:20","slug":"literadura-nr-39-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25670","title":{"rendered":"Literadura nr. 39 (9)"},"content":{"rendered":"

Juan PORTILLO<\/strong><\/p>\n

(Madrid, 1976) actor \u0219i poet.
\nEste Licen\u021biat \u00een Art\u0103 Dramatic\u0103 \u0219i a jucat \u00een numeroase piese de teatru, filme \u0219i seriale. De asemenea, este un maestru \u00een scrim\u0103 \u0219i vers clasic, improviz\u00e2nd cu u\u0219urin\u021b\u0103 sonete de o \u00eenalt\u0103 calitate. A publicat dou\u0103 c\u0103r\u021bi La Cofrad\u00eda de la palabra \u0219i Entre la espada y la flor. Activeaz\u0103 \u00een gruparea interna\u021bional\u0103 \u201dCofrad\u00eda de la palabra\u201d.
\nTraducere \u0219i prezentare: Elisabeta Bo\u021ban<\/strong><\/p>\n

P\u00e2nza de p\u0103ianjen<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd p\u00e2nza de p\u0103ianjen
\ncare \u00ee\u021bi iese din gur\u0103
\nva str\u0103bate toate ungherele
\nva trece de toate col\u021burile,
\nva intra pe fiecare fereastr\u0103 \u00eentredeschis\u0103
\nse va a\u0219eza
\n\u00een vreuna din od\u0103ile
\ncaselor
\ntuturor celor ce se desfat\u0103
\nde lipiciosul sens al cuvintelor,
\ntoate mu\u0219tele vor fi captive,
\nsper\u00e2nd s\u0103 fie \u00eembibate
\nde veninul metaforelor,
\nde trepidantul ritm al versurilor
\n\u0219i de numeroasele \u00een\u021belesuri
\nale strofelor care-l \u00eembrac\u0103.<\/p>\n


\nOare o fi vrut?<\/strong><\/p>\n

Oare spuma o fi vrut
\ns\u0103 se transforme \u00een spum\u0103
\npe c\u00e2nd era doar sarea de sub ape?
\nOare pic\u0103tura o fi vrut
\ns\u0103 fie o pic\u0103tur\u0103 a ploii
\npe c\u00e2nd era doar un nor al cerurilor?
\nOare noaptea o fi vrut
\npe c\u00e2nd era doar zi
\ns\u0103 fie luminat\u0103 de stele?
\nNatura e cea care porunce\u0219te.
\nSau o fi vrut s\u0103m\u00e2n\u021ba,
\nfiind doar s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103,
\ns\u0103 se transforme \u00een copac secular?
\nSau o fi vrut, oare o fi vrut
\ns\u0103 se transforme \u00een embrion, fiind doar embrion,
\nrodul p\u00e2ntecelui mamei?
\nNatura e cea care porunce\u0219te.
\nDe aceea niciodat\u0103 nu m\u0103 g\u00e2ndesc
\ndac\u0103 eu voi vrut sau nu voi fi vrut.
\nLas natura s\u0103 m\u0103 poarte.
\nLa ce s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc
\ndac\u0103 oare sufletul o fi vrut
\n\u00eenainte de a fi complet,
\n\u00eenainte de a fi un suflet,
\ns\u0103 vii \u00een vizit\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2i.<\/p>\n


\nCasa mea<\/strong><\/p>\n

Acum mi-au pus schele la cas\u0103.
\nVor repara fa\u021bada
\nca s\u0103 fie mai frumoas\u0103.
\nDar pe din\u0103untru are ni\u0219te fisuri.
\nAsocia\u021bia de proprietari nu se ocup\u0103
\nde repararea caselor pe din\u0103untru.
\nUneori casa mea \u00eemi aminte\u0219te de mine \u00eensumi.
\nFa\u021bad\u0103 impecabil\u0103…
\ndar cu multe fisuri pe din\u0103untru.<\/p>\n


\nM-am schimbat<\/strong><\/p>\n

Tocmai mi-am f\u0103cut ochii buc\u0103\u021bi ca s\u0103 nu v\u0103d pe nimeni
\n\u0219i mi-am sf\u00e2\u0219iat limba ca s\u0103 nu mai vorbesc.
\n\u0218i mi-am t\u0103iat m\u00e2inile ca s\u0103 nu mai ating pielea.
\n\u0218i mi-am smuls din\u021bii ca s\u0103 nu mai mu\u0219c din p\u00e2ine.
\n\u0218i mi-am sf\u0103r\u00e2mat picioarele ca s\u0103 nu mai umblu dup\u0103 altele.
\nTocmai mi-am jumulit aripile ca s\u0103 nu mai zbor niciodat\u0103.
\n\u0218i acum, aici, f\u0103r\u0103 aripile mele, f\u0103r\u0103 din\u021bii mei \u0219i f\u0103r\u0103 limba mea,
\nf\u0103r\u0103 picioarele mele, f\u0103r\u0103 m\u00e2ini, f\u0103r\u0103 ochi…
\nA\u0219a-i c\u0103 nu-\u021bi mai plac cum \u00ee\u021bi pl\u0103ceam \u00eenainte?<\/p>\n


\nIoan Vintil\u0103 FINTI\u0218<\/strong>
\n\"\"

Nimeni nu \u0219tie a cui vedenie este <\/strong><\/p>\n

Cuvintele sunt vedenia cuvintelor
\nP\u0103s\u0103rile sunt vedenia zborului
\nIar apa vedenia malurilor<\/p>\n

Merg pe un drum care este vedenia c\u00e2mpiei<\/p>\n

\u00cen vedenia a unei dimine\u021bi
\nM-am reg\u0103sit \u00eentr-o carte
\nCare plutea deasupra
\nTinere\u021bii mele uitate
\nPe un violoncel<\/p>\n

Iar la violoncel chiar Domnul c\u00e2nta<\/p>\n


\nAerul parc\u0103 era un inel pas\u0103re<\/strong><\/p>\n

\u0218edeam t\u0103cut \u0219i \u00een\u021belept l\u00e2ng\u0103 o poart\u0103
\nNu \u0219tiam unde ajungi dac\u0103 ai trece
\nPrin poarta aceea<\/p>\n

Nu mai era absolut nimic \u00een jurul meu
\nNu mai \u0219tiam ce fragment de timp
\nM\u0103 locuie\u0219te<\/p>\n

G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 la mor\u021bii no\u0219tri
\nSecunde p\u0103r\u0103site pe un mal nev\u0103zut<\/p>\n

Nici Domnul nu mai este pe acolo
\nA\u0219a cum a fost de la \u00eenceput<\/p>\n


\nVocabularul pustiului<\/strong><\/p>\n

Erau ape colo ni\u0219te p\u0103s\u0103ri coline \u0219i le pictam pe ele
\nTrupul meu se mira balet\u00e2nd cu un nor \u00een bra\u021be
\nSub p\u0103m\u00e2nt sau deasupra unde nu mai era nimeni
\nDoar un pl\u00eens al nu \u0219tiu cui se auzea
\nNu se \u0219tie de unde<\/p>\n

\u0218i m\u0103 miram pentru c\u0103 nen\u0103scut fiind
\nPictam chiar pe lumin\u0103 un c\u00e2ntec abstract
\n\u0218i nici un instrument nu-l putea pricepe
\nPentru c\u0103 \u0219i acesta era cu mult mai abstract
\nDec\u00e2t aripile instrumentiste ale \u00eengerilor<\/p>\n


\nDumitru Ion DINC\u0102<\/strong>
\n\"\"

Passionaria \u2013
\n80 de ani \u0219i zeci de c\u0103r\u021bi<\/strong>
\n\"\"

Constat c\u0103, draga de ea, Passionaria, a r\u0103mas \u0219i la 80 de ani trecu\u021bi cu c\u00e2teva zile, un om cu sim\u021bul umorului, al echilibrului \u0219i bunului sim\u021b, capabil\u0103 s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 hohote de r\u00e2s, s\u0103 capteze auditoriul. Prozeli\u021bii sunt de regul\u0103 cei ce nu mai pot face distinc\u021bie \u00eentre performan\u021b\u0103 \u0219i mediocritate, limit\u00e2ndu-se la a aplauda cu frenezie regii maidanelor. Ori, \u00een cazul poetei pe care o anivers\u0103m, Passionaria Stoicescu, s-a dovedit, \u00eenc\u0103 de la debut, o poet\u0103 expansiv\u0103, vulcanic\u0103 (viforoas\u0103), dup\u0103 cum se definea \u00eentr-un autograf dat cronicarului pe volumul \u201eZ\u0103pezile de jertf\u0103\u201d, ap\u0103rut \u00een 1974. Se \u00eenscria pe linia liricii feminine, cum ar fi cea practicat\u0103 de Maria Banu\u0219, Nina Casian \u0219i chiar Ana Blandiana. Bucuria comunic\u0103rii se transform\u0103 \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 cascad\u0103 de imagini, at\u00e2t de plastice, \u00eenc\u00e2t \u00eencerci senza\u021bia unui dialog al autoarei purtat doar cu tine, cititorul.
\nPassionaria, chiar \u00een ipostaza care este, te poate atrage \u00eentr-o cruciad\u0103 a cunoa\u0219terii, dincolo de imaterialitatea sunetului. Multe versuri se re\u021bin \u0219i din \u201eReverberata\u201d, dar \u0219i din \u201eF\u0103r\u0103 pierdere, ca o iubire\u201d. Din \u201eReverberata\u201d cronicarului i-au r\u0103mas acum \u00een memorie c\u00e2teva poeme, iar versul seduc\u0103tor prin accesibilitatea aparent\u0103, \u201ebine\u00een\u021beles, intrarea s\u0103 fie separat\u0103\u201d m-a cufundat \u00een acea baie de poezie pe care autoarea o invoc\u0103 deseori. Cartea de poezie \u201eApa S\u00e2mbetei\u201d e ca un hohot ale dezn\u0103dejdii. Risipitoare cu farmec, dup\u0103 cum o definea Alex \u0218tef\u0103nescu, \u00een cartea de fa\u021b\u0103 Passionaria elaboreaz\u0103 mai mult, construie\u0219te discursul liric pe patru coordonate ale cunoa\u0219terii. De altfel, \u0219i capitolele \u00een care grupeaz\u0103 poemele sunt digestive \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. \u201eDeasupra\u201d, \u201eDedesubt\u201d, \u201eCrucea Sudului\u201d \u0219i \u201ePortretele Aurei\u201d. Este vorba de un drum sinuos al creatorului care traverseaz\u0103 etapele majore spre opera ideal\u0103, acea himer\u0103 permanent\u0103 de care vorbea \u00een ultima ei carte o alt\u0103 buzoianc\u0103. Am numit-o pe Mariana Ionescu autoarea incitantei c\u0103r\u021bi-\u201eNostalgia himerei\u201d.
\n\u201eDeasupra\u201d pentru poet nu poate fi dec\u00e2t iluzia \u00eenaltului, a spa\u021biului \u00een care liber de orice constr\u00e2ngeri creatorul poate percepe realitatea \u00een toat\u0103 dinamica ei, mai ales a elementelor care recompun o lume aflat\u0103 \u00een c\u0103dere liber\u0103. \u00cen
\n\u201eAutobiografie la zi\u201d Passionaria e necru\u021b\u0103toare \u00een primul r\u00e2nd cu sine. Universul devine asfixiat de mizeriile lucr\u0103rii semenilor. \u201eC\u00e2nt doar \u00een somn\/sub form\u0103 de mici strig\u0103te…\/Nici vorb\u0103 de ecou-\/ei nu sunt muntele\/Nimic nu se \u00eentoarce\/s\u0103-mi r\u0103spund\u0103, s\u0103 m\u0103 bucure…\/Totul se afund\u0103\/\u00een trupurile lor de c\u00e2rp\u0103\/\u00een urechile lor de c\u00e2rp\u0103\/\u00een sufletele lor de c\u00e2rp\u0103…\/De atunci muntele\/s-a mutat \u00een vis…\/Stau pe un mal\/la picioare \u00eemi curge apa s\u00e2mbetei\/cu valul\/sub form\u0103 de mici strig\u0103te-\/C\u00e2nt doar \u00een somn\u201d.
\n\u0218i, totu\u0219i, are puterea de a comunica. Passionaria g\u0103se\u0219te suficiente resurse pentru a dep\u0103\u0219i straturile impure, revenind poetul care-\u0219i duce crucea precum un Sisif modern. \u201eAceast\u0103 ran\u0103 c\u00e2nt\u0103toare\/ nu poate prinde coaj\u0103-\/toate cangrenele verbului\/stau de straj\u0103.\/Ar trebui s\u0103 tac, ar trebui s\u0103\/refuze s\u0103 scrie\/ ideograma animalului muribund\/cu numele poezie\/Sisif, fratele meu geam\u0103n\/blagoslove\u0219te sui\u0219ul abrupt\/ce dor mi-e, \/ce dor mi-e de mama,\/patria mea de -nceput!\u201d (Poemul V-Despre prospe\u021bimea m\u00e2hnirii). Iat\u0103 o declara\u021bie leg\u0103m\u00e2nt a\u0219 putea spune. O adev\u0103rat\u0103 Ars poetica. Iar subtitlul (Despre prospe\u021bimea m\u00e2hnirii) e definitoriu pentru lumea pe care o sondeaz\u0103 cu luciditate Passionaria. Mama reprezint\u0103 pentru poet\u0103 mai mult dec\u00e2t fiin\u021ba \u00eenc\u0103tu\u0219at\u0103 \u00een lacrimile fiicei, c\u00e2t \u201epatria mea de-nceput\u201d. Superb vers, revolt\u0103tor prin simplitate \u0219i \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u021bional\u0103.
\nPassionaria e o virtuoas\u0103 m\u00e2ntuitoare de instrumente, iar lirismul pur nu poate evita, la fel ca to\u021bi marii poe\u021bi, pecinginile cotidiene, spa\u021biile larvare, morbide care au totu\u0219i str\u0103lucirea lor. \u201ePe un fond invariabil albastru\/ o femeie f\u0103r\u0103 picioare\/cu o bro\u0219\u0103 prins\u0103 direct \u00een carne\/etal\u00e2ndu-\u0219i granatele\/deasupra s\u00e2nului st\u00e2ng,\/f\u0103r\u0103 s\u0103 disting\u0103 dac\u0103 sclipesc pietrele moarte sau\/broboanele s\u00e2ngelui ei viu,\/\u021bine \u00eentr-o m\u00e2n\u0103 o umbrel\u0103 gri,\/iar \u00een cealalt\u0103 o cutie ro\u0219ie\/ din care sunetele mov\/demonstreaz\u0103 c\u0103 se pot picta\/\u00een glasul m\u0103runt al muzicu\u021bei…\/\u00cen dep\u0103rtare se contureaz\u0103\/dou\u0103 siluete \u00een mers;\/un b\u0103rbat alb \u0219i un c\u00e2ine negru,\/iar trupul femeii cu dezmembrat\/plute\u0219te deasupra lor\u201d. Varia\u021biuni pe aceea\u0219i team\u0103? Mai degrab\u0103 un joc lingvistic subtil \u00een care ingeniozitatea devine ludic\u0103, iert\u0103toare. Poeta \u00ee\u0219i alege temele, apoi se folose\u0219te de ele, schimb\u00e2ndu-\u0219i forma \u0219i nuan\u021bele, \u00een timp ce sensul profund r\u0103m\u00e2ne acela\u0219i, ca la to\u021bi poe\u021bii adev\u0103ra\u021bi.
\nMarele Premiu \u0219i Trofeul \u201eVasile Voiculescu\u201d nu face altceva dec\u00e2t s\u0103 \u00eencununeze efortul, truda pe cuv\u00e2nt al unui scriitor, eseist, prozator, traduc\u0103tor con\u0219tient c\u0103 arta \u00eennobileaz\u0103 via\u021ba noastr\u0103, a tuturor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Juan PORTILLO (Madrid, 1976) actor \u0219i poet. Este Licen\u021biat \u00een Art\u0103 Dramatic\u0103 \u0219i a jucat \u00een numeroase piese de teatru,<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":25620,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25670"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25670"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25670\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25671,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25670\/revisions\/25671"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/25620"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25670"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25670"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25670"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}