{"id":25648,"date":"2026-06-30T01:44:57","date_gmt":"2026-06-29T22:44:57","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25648"},"modified":"2026-06-30T01:44:57","modified_gmt":"2026-06-29T22:44:57","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-13-iunie-2026","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25648","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 13 Iunie 2026"},"content":{"rendered":"

EDUCA\u021aIE MAI \u00ceNSEAMN\u0102 \u0218I S\u0102 \u0218TII S\u0102 TR\u0102IE\u0218TI \u00ceN SOCIETATE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 iunie, Sf. Mc. Achilina; Sf. Ier. Trifilie, episcopul Lefcosiei din Cipru, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihail Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis pentru momentul in memoriam dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(Mod\u0103 de criz\u0103) Vrei s\u0103 faci economie?\/ Poart\u0103 numai betelie\/ La fust\u0103, la pantaloni,\/ A\u0219a c\u00e2\u0219tigi c\u00e2\u021biva roni.
\n\t(Suntem primii la \u021bepe) Corup\u021bia \u0219i ho\u021bia\/ Au def\u0103imat Rom\u00e2nia.\/ Vino \u021aepe\u0219 de ne scap\u0103,\/ Dar nu mai avem nici \u021beap\u0103!
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl Vasile Ghinea cu o cronic\u0103 de \u00eent\u00e2mpinare a volumului Parousia sau eroarea de a fi fericit autor Grigore Leaua. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\t\t\t(Parousia sau eroarea de a fi fericit)
\n\tUndeva, \u00een \u201eJurnalul filozofic\u201d Constantin Noica m\u0103rturisea: \u201eCunosc un instinct mai puternic dec\u00e2t cel de conservare chiar: instinctul lui \u201ea avea dreptate\u201d. Oamenii se lupt\u0103, se cheltuiesc \u0219i cad pentru: \u201eVezi, \u021bi-am spus eu?\u201d Am un prieten care de cincisprezece ani spune: va veni dezastrul. \u0218i fire\u0219te, \u00eentre timp nu poate face aproape nimic. Iar c\u00e2nd dezastrul va veni, va fi mul\u021bumit c\u0103 a avut dreptate; uit\u00e2nd c\u0103 \u00eentre timp a pierdut un sfert de via\u021b\u0103 pentru un sfert de adev\u0103r. Ceea ce e \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, \u00een definitiv, e c\u0103 to\u021bi avem dreptate. Nimeni nu va putea fi dezmin\u021bit vreodat\u0103. Iar cel care-\u0219i va pune ca epitaf: \u201eAici zace unul care n-a avut dreptate\u201d, se va umili din prea mult orgoliu, dar nu va spune un adev\u0103r. (\u2026) Toat\u0103 via\u021ba noastr\u0103 moral\u0103 \u00eencape aici: \u00eentre fiul risipitor \u0219i fratele lui. Ne pierdem \u0219i ne c\u0103im; sau ne p\u0103str\u0103m \u0219i ne \u00eempietrim inima. E r\u0103u s\u0103 nu ascul\u021bi. Dar e la fel de r\u0103u s\u0103 \u0219tii s\u0103 ascul\u021bi \u0219i s\u0103 \u021bii minte\u201d. Din acest punct de vedere vom porni \u00een c\u0103utarea drept\u0103\u021bii autorului \u021bin\u00e2nd cont, permanent, de mesajul din titlu.
\n\t\u201eParousia sau eroarea de a fi fericit\u201d a ap\u0103rut \u00een 2002 la Ed. \u201eRafet\u201d din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Ce con\u021bine cartea? Tablete. Conform \u201eDEX\u201d tableta este: \u201earticol publicistic de mici dimensiuni, de obicei pe o tem\u0103 de actualitate \u0219i adesea ca form\u0103 a pamfletului literar\u201d. \u00cen plus \u201eMDE\u201d precizeaz\u0103: \u201eCreat\u0103 \u0219i impus\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 de Tudor Arghezi\u201d. Cele 62 de pagini ale volumului con\u021bin 45 de tablete cu o tematic\u0103 foarte divers\u0103. Autorul, profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, Grigore Leaua, un om de o structur\u0103 special\u0103, mai dificil, cu o baz\u0103 teoretic\u0103 solid\u0103, un lexic pe m\u0103sur\u0103, patetic \u00een expresie. Numai o astfel de esen\u021b\u0103 poate continua munca celui care a fost T. Arghezi. Numai un astfel de om se poate \u201elua la tr\u00e2nt\u0103\u201d cu fantomele trecutului, poate \u201efr\u0103m\u00e2nta\u201d prezentul \u00een complexitatea lui, poate anticipa viitorul \u00eentr-o manier\u0103 f\u0103r\u0103 drept de apel. \u0218i lancea lui este stiloul.
\n\tNu cred c\u0103 ordinea tabletelor este aleatorie. Exist\u0103 o logic\u0103 \u0219i un mesaj pe care \u00eel transmite aceast\u0103 ordine. Volumul se deschide cu Yehudi Menuhin: \u201eVia\u021ba \u0219i moartea nu sunt totul \u0219i nimic, ci doar etape \u00eentr-un proces, \u0219iruri de evenimente de-a lungul cursului infinit al unui r\u00e2u c\u0103ruia to\u021bi i se \u00eencredin\u021beaz\u0103 asemenea tuturor fenomenelor. (\u2026) Dac\u0103 din pragul celor 60 de ani ai mei \u00eemi \u00eentorc privirile \u00eenapoi, ceea ce m\u0103 uime\u0219te mai mult este liniaritatea vie\u021bii mele; tot ceea ce sunt, g\u00e2ndesc sau s\u0103v\u00e2r\u0219esc, aproape toate c\u00e2te mi s-au \u00eent\u00e2mplat par s\u0103 fie urm\u0103rite p\u00e2n\u0103 la origine \u00een cel mai simplu \u0219i clar spirit geometric. (\u2026) Nic\u0103ieri o \u0219edere a mea nu a egalat prin continuitate \u0219i \u00eenc\u00e2ntare pe cea din Rom\u00e2nia\u201d. \u201eEpitaf pe o vioar\u0103\u201d, interesant pentru mersul c\u0103r\u021bii, transmite posterit\u0103\u021bii: Yehudi Menuhin a fost o esen\u021b\u0103 rar\u0103, irepetabil\u0103, un semn al armoniei universale.
\n\tDrumul prin carte continu\u0103 cu \u201elumea t\u0103cerii\u201d. Exist\u0103 pe planeta noastr\u0103, m\u0103rturise\u0219te autorul, mul\u021bimea cenu\u0219ie, inform\u0103 \u0219i enorm\u0103 a tuturor acelor fiin\u021be care tac. Pentru mai mult\u0103 convingere, apeleaz\u0103 la un martor: Kierkegaard. T\u0103cerea omului exprim\u0103 dezn\u0103dejdea ajuns\u0103 dincolo de limitele suportabilului, a\u0219a cum o prezint\u0103 cel mai bine luciditatea lui Kierkegaard: \u201eDezn\u0103dejdea este grani\u021ba unde se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-o egal\u0103 neputin\u021b\u0103 furia unui spirit de-o \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare orgolioas\u0103\u201d. \u0218i, ca \u00eentr-un tablou final, cei care tac refac din neant geniala intui\u021bie a marelui poet Keats: \u201eSunt fericit c\u0103 pe lumea asta exist\u0103 morm\u00e2nt\u201d.
\n\tPa\u0219ii \u00eent\u00e2lnesc \u201eoamenii statului\u201d care dup\u0103 spusa autorului nominaliza pe vremuri, prin excelen\u021b\u0103, pe to\u021bi cei ce purtau uniform\u0103, de la armat\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 la ceferi\u0219ti. (\u2026) \u00een realitate, cu sau f\u0103r\u0103 uniform\u0103, cu to\u021bii lucram la stat st\u0103p\u00e2n peste tot ce mi\u0219ca sau nu. De la acest st\u0103p\u00e2n, la frenezia clipei (Marea Revolu\u021bie din Octombrie sau 23 August 1944) se ajunge la \u201eadev\u0103rata revela\u021bie a marii \u00eenghesuieli din decembrie 1989\u201d \u0219i un etalon: vremea Fanarului.
\n\tLu\u00e2nd \u00een discu\u021bie \u201emiracolul na\u0219terii\u201d, autorul afirm\u0103: \u201eIisus se na\u0219te \u0219i azi cu fiecare om ce se na\u0219te pe P\u0103m\u00e2nt. C\u0103ci, a\u0219a cum Bunavestire a r\u0103mas o enigm\u0103, o enigm\u0103 a r\u0103mas \u0219i momentul concep\u021biei oric\u0103rui copil. Tulbur\u0103toarea \u00eentrebare pe care \u0219i-au pus-o to\u021bi oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 a fost urm\u0103toarea: cine \u201evorbe\u0219te\u201d c\u0103tre mam\u0103 din acea zon\u0103 a f\u0103tului care se afl\u0103 \u00een acel moment al vie\u021bii \u00eentr-un stadiu de dezvoltare primitiv? (\u2026) La aceast\u0103 \u00eentrebare nimeni nu va putea da un r\u0103spuns niciodat\u0103\u201d. Giovani Papini, exeget al vie\u021bii lui Iisus, la care autorul face trimitere, spunea: \u201eLumea ast\u0103zi umbl\u0103 dup\u0103 Pace mai mult dec\u00e2t dup\u0103 Libertate: nu e pace ne\u00eendoielnic\u0103 dec\u00e2t sub jugul lui Hristos\u201d.
\n\tPornind de la vremurile tulburi pe care le tr\u0103im, impactul cu trecutul c\u00e2nd se evoc\u0103 marile umbre ale istoriei r\u0103scole\u0219te sentimente. \u201eSingur\u0103tate lui Napoleon\u201d privit\u0103 ca un monolog interior: \u201eTrebuie s\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 \u0219tii s\u0103 mori. (\u2026) un om \u00eentr-adev\u0103r mare se va situa \u00eentotdeauna mai presus de evenimentele pe care le-a determinat\u201d, este comparat\u0103 cu a\u0219a-zisa noastr\u0103 democra\u021bie \u0219i oamenii ei politici.
\n\t\u201eArma foamei\u201d este titlul unei tablete \u00een care se dezbate un raport intitulat \u201eGeopolitica foamei\u201d, pus \u00een und\u0103 de RADIO SUISSE INTERNATIONALE, din care a disp\u0103rut limita dintre credibil \u0219i incredibil: \u201eSt\u0103 scris chiar \u00een Biblie c\u0103 atunci c\u00e2nd Dumnezeu vrea s\u0103-\u0219i bat\u0103 joc de OM, \u00eenainte de toate \u00eei ia min\u021bile\u201d. Cu un final, ca un g\u00e2nd al autorului: \u201ec\u00e2nd te love\u0219ti la fiecare col\u021b de strad\u0103 de privirile disperate ale celor \u00eengrozi\u021bi de iarna care bate la u\u0219\u0103, c\u00e2nd chiar acum proprii guvernan\u021bi te anun\u021b\u0103 cu z\u00e2mbete z\u0103lude c\u0103 iar vor cre\u0219te pre\u021burile, te bate a\u0219a un g\u00e2nd. \u0218i-o b\u0103nuial\u0103\u2026\u201d
\n\t\u201ePoporul rom\u00e2n a fost, probabil, dintotdeauna un instrument ideal (\u201eKLEZMER\u201d) pentru reconvertirea suferin\u021bei \u00een muzic\u0103. Poate tocmai de aceea cel mai mare muzician al acestui secol, George Enescu, s-a n\u0103scut la noi, pe plaiuri boto\u0219\u0103nene. Aceasta trebuie s\u0103 fie \u0219i adev\u0103ratul motiv pentru care muzica noastr\u0103 ne reprezint\u0103 at\u00e2t de bine. Parafraz\u00e2nd binecunoscutul text biblic, am putea spune chiar c\u0103, \u00een aceste vremuri grele pentru noi rom\u00e2nii, dac\u0103 suferin\u021b\u0103 nu e, nimic nu e! Nefericit, dar sublim destin!…\u201d
\n\tExist\u0103 \u0219i o tablet\u0103 care d\u0103 titlul volumului de fa\u021b\u0103 \u0219i care gr\u0103ie\u0219te astfel: \u201eDe dou\u0103 mii de ani lumea a\u0219teapt\u0103 cu \u00eenfrigurare \u00eentoarcerea lui Iisus pe p\u0103m\u00e2nt: PAROUSIA. La fiecare sf\u00e2r\u0219it de secol sau mileniu, din penumbra sufletului omenesc r\u0103zbat acelea\u0219i eterne zvonuri: vine Iisus! E speran\u021ba? E teama de Judecata de Apoi? E sentimentul de u\u0219urare a celor ce-\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba \u00eentr-o ve\u0219nic\u0103 mizerie? E bucuria abandon\u0103rii \u00een fa\u021ba unui Sf\u00e2r\u0219it care poate deveni un nou \u00cenceput? Cine poate \u0219ti? Ce \u0219tim sigur r\u0103m\u00e2ne doar faptul c\u0103, de c\u00e2nd lumea-i lume, niciodat\u0103 oamenii nu au fost preg\u0103ti\u021bi pentru marile evenimente \u00een v\u00e2ltoarea c\u0103rora au fost t\u00e2r\u00e2\u021bi pe nea\u0219teptate, cu sau f\u0103r\u0103 voia lor. Dovad\u0103 c\u0103 \u0219i ast\u0103zi mul\u021bi, mult prea mul\u021bi dintre ei \u00ee\u0219i petrec via\u021ba \u00eentr-un perpetuu zaiafet, ca \u0219i c\u00e2nd n-ar \u0219ti nimic despre suferin\u021bele celor din jur. A\u0219a-i g\u0103se\u0219te \u0219i Moartea. Plini de idei, cu ochii holba\u021bi dup\u0103 tot mai multe averi, cu mintea \u00eencuiat\u0103 cu cheia ruginit\u0103 a ignoran\u021bei \u0219i sufletul \u00eenc\u0103rcat de patimi josnice, izvor\u00e2te din indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de semenii lor. Lipsi\u021bi de orice idealuri \u0219i sentimente nobile, pe care nu uit\u0103 s\u0103 le mimeze, \u00eens\u0103, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd prin cele mai vizibile locuri publice, ei a\u0219teapt\u0103 cu ipocrizie s\u0103 li se pupe m\u00e2na pentru fiecare b\u0103nu\u021b de aram\u0103 aruncat cu aere aristocratice am\u0103r\u00e2\u021bilor b\u0103tu\u021bi de soart\u0103. Ei nu au neamuri, nu au prieteni, nu au Dumnezeu. Ei sunt singuri, singuri cu ei \u00een\u0219i\u0219i, cu organele lor de sim\u021b saturate de mirosuri fine \u0219i de gusturi alese, de muzic\u0103 bun\u0103 \u0219i m\u00e2ng\u00e2ieri voluptoase pl\u0103tite cu bani grei prin ganguri ori prin vicioase hoteluri de lux. Ei sunt cei ce terorizeaz\u0103 omenirea cu ah-urile \u0219i of-urile lor simandicoase de dou\u0103 mii de ani. C\u00e2nd, \u00eenainte de Cina cea de Tain\u0103, Iisus le-a sp\u0103lat picioarele apostolilor s\u0103i, El le-a spus: \u201eNici o dragoste nu-i mai mare ca dragostea celui ce-\u0219i d\u0103 via\u021ba pentru prieteni\u201d. Am \u00een\u021beles (…) de ce un mare om de litere francez spunea odat\u0103 c\u0103 nu te po\u021bi reg\u0103si pe tine \u00eensu\u021bi dec\u00e2t c\u0103ut\u00e2ndu-te \u00een privirea celui de l\u00e2ng\u0103 tine\u201d.
\n\t\u201eBornele acestui demers \u00een final sunt \u201eTaina prieteniei (I) \u0219i (II)\u201d Un final dramatic, un apel la reconciliere, taina vie\u021bii pe Terra constituind-o dragostea, prietenia. \u201eOricum e riscant s\u0103 scrii despre acest nobil sentiment \u00eentr-o lume \u00een care totul se vinde \u0219i se cump\u0103r\u0103. E ca \u0219i sum ai vorbi la pere\u021bi. Mai ales pe unele \u201etarabe\u201d din \u021bara asta se vinde ast\u0103zi en gros \u0219i en detail chiar \u0219i prietenia, \u00een varianta ei cea mai mizerabil\u0103 care poart\u0103 eticheta galben\u0103 a celui mai neru\u0219inat oportunism. (\u2026) Cu toate acestea, prietenia adev\u0103rat\u0103 a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre o tain\u0103. Despre ea s-au scris c\u0103r\u021bi \u0219i s-au turnat filme de mare succes. Toate marile spirite ale lumii au fost atinse de aripa ei magic\u0103. To\u021bi n-au f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 descrie bucuria nem\u0103rginit\u0103 pe care au resim\u021bit-o al\u0103turi de prietenii lor. Ca orice tain\u0103 ea a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 inexplicabil\u0103\u201d. \u00centreb\u0103rile care \u00eel chinuiesc \u0219i pe care parc\u0103 le strig\u0103 autorul, dep\u0103\u0219esc puterea de \u00een\u021belegere a min\u021bii omene\u0219ti \u0219i de aceea caut\u0103 sprijin biblic lu\u00e2ndu-l drept martor pe Iisus, \u00een dualitatea sa, OM \u0219i SPIRIT. \u201eMai mare dragoste dec\u00e2t acesta nimeni nu are, ca sufletul lui s\u0103 \u0219i-l pun\u0103 pentru prietenii s\u0103i\u201d. Mesajul umanitar ca o rug\u0103minte sui-generis adresat celor care vor deschide \u0219i lectura cartea, ca o salvare a propriului suflet este umbrit de un sentiment de nesiguran\u021b\u0103, de scepticism. \u201eA\u0219 fi fericit dac\u0103 aceast\u0103 modest\u0103 tablet\u0103 ar putea fi socotit\u0103 ca o punte necesar\u0103 \u00eentre to\u021bi cei care \u00een aceste vremuri tulburi au uitat de o prietenie de-o via\u021b\u0103 pentru un insignifiant interes de o clip\u0103. (\u2026) Pentru c\u0103 dup\u0103 ce mori, singurii care \u00ee\u021bi mai pomenesc numele sunt doar cei ce \u021bi-au fost prieteni adev\u0103ra\u021bi c\u00e2t ai tr\u0103it. Tr\u0103im ast\u0103zi sub sceptrul interesului material. \u00cencet-\u00eencet, idealurile se pierd \u00een cea\u021ba otr\u0103vit\u0103 a banilor \u0219i a propriet\u0103\u021bilor de tot felul. Unul dintre ele, idealul prieteniei adev\u0103rate, cel ce de milenii asigur\u0103 omenirii o anume comunicare de idei \u0219i de suflet, a devenit desuet. Omenirea este cuprins\u0103 treptat de sumbrul sentiment al Singur\u0103t\u0103\u021bii, generator de stres \u0219i obsesii de\u0219arte. Care va fi, totu\u0219i, viitorul acestui sentiment \u00een a\u0219a-zisa societate modern\u0103? Va avea el, oare, un viitor \u00een peisajul societ\u0103\u021bii informa\u021bionale? (\u2026) O prietenie adev\u0103rat\u0103 nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 cu nimic altceva. Dar probabil c\u0103 mai avem nevoie de mult timp p\u00e2n\u0103 vom \u00een\u021belege c\u0103 omenirea a apucat-o pe un drum gre\u0219it\u201d.
\n\t\u00cen \u00eentregul ei cartea, cu o super diversitate tematic\u0103, acoperind spa\u021bii mari existen\u021biale, cu un stil concis, pamfletar, f\u0103r\u0103 un apel metaforic, este un eseu \u00eenchinat vie\u021bii.
\n\tVolumul este str\u0103b\u0103tut de un umanism, ca un strig\u0103t \u0219i st\u0103 sub semnul tragismului, ca \u0219i via\u021ba pe Terra din momentul z\u0103mislirii lucr\u0103rii. Incluziunea \u00een lumea unui spirit analitic descoper\u0103 jungla uman\u0103 \u0219i o concluzie: \u00eentr-un haos social, membrii societ\u0103\u021bii vor c\u0103uta c\u00e2\u0219tigul imediat, iar kitsch-ul va fi la loc de cinste. Fiecare membru al societ\u0103\u021bii \u00eel va nega pe cel\u0103lalt sau conjunctural se vor aplauda. \u00centre foame \u0219i cultur\u0103 nu mai putem vorbi de expresia spiritualit\u0103\u021bii umane. Arta se va expatria sau va adopta un mod de via\u021b\u0103 al rezisten\u021bei. \u00censingurarea va fi un mod de existen\u021b\u0103.
\n\t\u201eAm avut pl\u0103cerea s\u0103 ascult ast\u0103zi un material despre un magister (profesor) creat de discipolul s\u0103u dl Vasile Ghinea, dou\u0103 min\u021bi str\u0103lucite. Pentru mine este o surpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103 persoana dlui Ghinea. Aparent un tip sobru, dar plin de interesante r\u0103bufniri. Ce face dumnealui cu aceste critici de \u00eent\u00e2mpinare este ceva ce ar trebui s\u0103-\u0219i aib\u0103 locul m\u0103car la televiziunea local\u0103.
\n\tCartea profesorului Leaua, Parousia sau eroarea de a fi fericit este o minune, nu am avut pl\u0103cerea s\u0103 o citesc, dar din cele auzite ast\u0103zi sunt \u00eenc\u00e2ntat. M-am bucurat prin anii 60 \u2013 65 de prezen\u021ba marelui Yehudi Menuhin, un dirijor evreu de renume mondial. Concertele pa care acesta le-a dirijat au fost transmise de TVR.
\n\tFilozoful Kierkegaard este necunoscut pentru mine, a\u0219a c\u0103 materialul de ast\u0103zi m-a st\u00e2rnit. Ideile lui cred c\u0103 se reg\u0103sesc \u0219i la al\u021bi filozofi. P\u0103rerea mea este c\u0103 filozofii se inspir\u0103 unii de la al\u021bii, iar cei mai cunoscu\u021bi au talentul de a explica mai bine ideile neexplicate bine de ceilal\u021bi.
\n\t\u00cembinarea \u00eentre religie \u0219i faptele de zi cu zi las\u0103 foarte multe por\u021bi deschise comentariilor. Ca s\u0103 po\u021bi s\u0103 te ocupi de a\u0219a ceva trebuie s\u0103 ai o preg\u0103tire deosebit\u0103, preg\u0103tire pe care eu nu o am. Discu\u021biile \u201esavante\u201d, a\u0219a zise filozofice ale unora, nu sunt dec\u00e2t filozofie de pahar.
\n\tApreciez c\u0103 profesorul nostru \u00eel aminte\u0219te \u0219i pe Keats, un precursor al lui Sha kespeare, personaj care a contribuit la crearea limbii engleze.
\n\tProfesorul nostru Leaua, scuza\u021bi-m\u0103 domnule profesor dac\u0103 consider c\u0103 sunt sau c\u0103 am fost un elev al dumneavoastr\u0103, coment\u00e2ndu-mi c\u00e2teva poezii, comentarii de la care am avut mult de \u00eenv\u0103\u021bat.
\n\t\u00cen \u00eencheiere am pl\u0103cerea s\u0103 spun c\u0103 materialele dlui Vasile Ghinea devin din ce \u00een ce mai interesante \u0219i ca s\u0103 nu se laude prea mult, acest merit trebuie \u00eemp\u0103r\u021bit cu autorii c\u0103r\u021bilor. V\u0103 respect dle Grigore Leaua, dle Vasile Ghinea!
\n\tSirenei noastre de la mare, sirena Safta Leaut\u0103, \u00eei s\u0103rut m\u00e2na cu drag!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eAst\u0103zi am audiat cu deosebit\u0103 pl\u0103cere cronica de \u00eent\u00e2mpinare a c\u0103r\u021bii Parousia sau eroarea de a fi fericit scris\u0103 de dl prof Grigore Leaua. Orice volum valoros are nevoie de o cronic\u0103 pe m\u0103sur\u0103, iar orice cronic\u0103 excelent\u0103 are nevoie de un cronicar cu o minte analitic\u0103, cu sim\u021bul observa\u021biei fin, precum m\u0103tasea \u0219i mult\u0103 r\u0103bdare. Acest cronicar este dl Vasile Ghinea. Volumul prezentat este un ocean literar. Cronica este un submarin, prin a c\u0103rui periscop am \u00eentrez\u0103rit dou\u0103 perle valoroase: dl Grigore Leaua \u0219i dl Vasile Ghinea.
\n\tCronica, precum materialul pe care \u00eel analizeaz\u0103, invit\u0103 la aprofundarea unor vaste subiecte pline de importan\u021b\u0103, de la orgoliu la speran\u021b\u0103, de la fatalitate la corup\u021bie, de la filozofie la religie. Aceast\u0103 cronic\u0103 \u0219i-a \u00eendeplinit scopul, a reu\u0219it s\u0103-mi trezeasc\u0103 curiozitatea pentru opera Parousia sau eroarea de a fi fericit.
\n\tA\u0219 dori s\u0103 transmit laude dlui prof. Grigore Leaua \u0219i dlui Vasile Ghinea.\u201d (Alexandru Gabriel Dinu alias Alecsander Dinuenze)
\n\t\u201eEste o cronic\u0103 deosebit de interesant\u0103, mai ales pentru mine care regret c\u0103 nu am citit cartea domnului coleg \u0219i mai este interesant\u0103 pentru faptul c\u0103 se vorbe\u0219te despre tablete, crea\u021bii care m\u0103 preocup\u0103 \u0219i pe mine, fiind autorul unui volum intitulat Scrisori din Costieni, fiind supranumit \u00eentr-un articol ap\u0103rut \u00een pres\u0103, un Tudor Arghezi al R\u00e2mnicului.
\n\tAutorul cronicii, dup\u0103 ce ne ofer\u0103 o defini\u021bie a tabletei, dup\u0103 ce prezint\u0103 organizarea textului c\u0103r\u021bii, num\u0103rul de tablete \u0219i pagini, g\u0103se\u0219te un lucru interesant, c\u0103 ordinea tabletelor nu este aleatorie. Exist\u0103 o logic\u0103 \u0219i un mesaj pe care \u00eel transmite aceast\u0103 ordine. Grigore Leaua, autorul c\u0103r\u021bii \u00een discu\u021bie, vechi membru al cenaclurilor r\u00e2mnicene, impresioneaz\u0103 prin erudi\u021bie, dar \u0219i prin empatie cu privire la textele biblice. Grigore Leaua dovede\u0219te o \u00eencredere \u0219i o larghe\u021be \u00een abordarea unor teme \u0219i motive biblice.
\n\tSunt de acord cu atitudinea lui cu privire la aceste vremuri apocaliptice, dar nu pot s\u0103 nu remarc exprimarea unor comandamente: trebuie s\u0103 \u0219tii s\u0103 vrei s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 \u0219tii s\u0103 mori. Este un lucru impresionant, nu numai acela a \u0219ti s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti, c\u00e2t \u0219i acela a \u0219ti s\u0103 mori. Am v\u0103zut mai mul\u021bi oameni murind, dar m-a impresionat atitudinea mamei mele, care nu s-a v\u0103itat, nu s-a pl\u00e2ns \u0219i a primit cu lini\u0219te ceasul mor\u021bii.
\n\tSunt men\u021bionate c\u00e2teva tablete. Arma foamei unde se dezbate despre geopolitica foamei, acum c\u00e2nd milioane de copii mor de foame. Poporul rom\u00e2n r\u0103m\u00e2ne un prototip pentru reconvertirea suferin\u021bei \u00een muzic\u0103. Am putea vorbi despre meloterapie. Referitor la venirea unui m\u00e2ntuitor, autorul las\u0103 loc unor interpret\u0103ri.
\n\tO alt\u0103 referire este la opulen\u021ba unor membri ai societ\u0103\u021bii, a\u0219a cum men\u021biona \u0219i Eminescu.
\n\tRe\u021bine aten\u021bia interpretarea tabletei Taina prieteniei I \u0219i II, unde aceast\u0103 important\u0103 coordonat\u0103 de baz\u0103 a existen\u021bei societ\u0103\u021bii este ridicat\u0103 la rang de tain\u0103, construit\u0103 pe dualitatea om-spirit.
\n\tDe asemenea cronicarul subliniaz\u0103 meschin\u0103ria lumii \u0219i vie\u021bii actuale, peste to\u021bi \u0219i peste toate domin\u0103 interesul material care conduce la o \u00eensingurarea individului uman. Este o interpretare just\u0103, la obiect, veridic\u0103 a unui autor recunoscut ca un talentat cronicar.
\n\tFelicit\u0103ri pentru autorul studiului care pune \u00een lumin\u0103 opera unui creator demn de toat\u0103 aten\u021bia \u0219i respectul.\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 20 iunie 2026, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dna. Georgeta Iuga. Cei care scrie\u021bi, face\u021bi-v\u0103 curaj \u0219i veni\u021bi la \u0219edin\u021bele Cenaclului Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat. Nu ve\u021bi regreta! O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu mult drag! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

EDUCA\u021aIE MAI \u00ceNSEAMN\u0102 \u0218I S\u0102 \u0218TII S\u0102 TR\u0102IE\u0218TI \u00ceN SOCIETATE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 iunie, Sf. Mc. Achilina; Sf. Ier. Trifilie, episcopul<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25648"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25648"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25648\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25649,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25648\/revisions\/25649"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25648"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25648"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25648"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}