{"id":25634,"date":"2026-06-28T01:02:34","date_gmt":"2026-06-27T22:02:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25634"},"modified":"2026-06-28T01:02:34","modified_gmt":"2026-06-27T22:02:34","slug":"literadura-nr-39-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25634","title":{"rendered":"Literadura nr. 39 (3)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Prin Gaura cheii &#8211; interviu Camelia Iuliana Radu<\/strong><\/p>\n<p><strong>Vasile Baghiu <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu.jpg\" alt=\"\" width=\"420\" height=\"472\" class=\"alignnone size-full wp-image-13696 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu.jpg 420w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu-267x300.jpg 267w\" data-sizes=\"(max-width: 420px) 100vw, 420px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 420px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 420\/472;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu.jpg\" alt=\"\" width=\"420\" height=\"472\" class=\"alignnone size-full wp-image-13696\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu.jpg 420w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/02\/baghiu-267x300.jpg 267w\" sizes=\"(max-width: 420px) 100vw, 420px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p> (n. 5 decembrie 1965, Borle\u0219ti, jud. Neam\u021b) Vasile Baghiu este poet, prozator \u0219i eseist, creatorul conceptului poetic al himerismului, formulat \u00een c\u00e2teva manifeste la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990 ca o explorare a identit\u0103\u021bii alternative, a bolii, a c\u0103l\u0103toriei \u0219i a transfigur\u0103rii prin literatur\u0103.<br \/>\nEste membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i al PEN Club.<br \/>\nScrisul face parte din istoria familiei: tat\u0103l a scris memorii despre experien\u021ba lag\u0103relor sovietice, iar fiul este scriitor \u0219i critic literar.<br \/>\nA publicat mai multe volume de poezie \u2014 Gustul \u00eenstr\u0103in\u0103rii, R\u0103t\u0103cirile doamnei Bovary, Febra, Maniera, Himerus Alter \u00een Rheinland, Depresie, C\u00e2t de departe am mers, Metode simple de \u00eencetinire a timpului, Visuri pe care mi le pot permite, Respira\u021bie asistat\u0103, Avantajul de a nu c\u00e2\u0219tiga nimic \u2014 precum \u0219i patru antologii (Fantoma sanatoriului, Magia elementar\u0103, Gustul \u00eenstr\u0103in\u0103rii, Maniera sau C\u00e2t de departe am mers), o culegere de proz\u0103 scurt\u0103 (Punctul de plecare) \u0219i patru romane (Ospiciul, Planuri de via\u021b\u0103, Fericire sub limite, Alerg\u0103rile unui scriitor), al\u0103turi de numeroase articole \u0219i eseuri publicate \u00een reviste literare.<br \/>\nEste inclus \u00een numeroase antologii \u0219i istorii literare, \u00eentre care O panoram\u0103 critic\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XX-lea de Marin Mincu, Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane de Mihai Iov\u0103nel, Acum suntem noi anticii de R\u0103zvan \u021aupa, Manualul v\u00e2n\u0103torului de poe\u021bi de Nicolae Coande, Poezia rom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 1945 de Ion Pop.<br \/>\nEste laureat al mai multor premii literare, printre care Premiul revistei Poesis, Premiul Filialei Ia\u0219i a Uniunii Scriitorilor, Premiul Mihai Ursachi \u0219i Premiul Patrel Berceanu.<br \/>\nA beneficiat de burse \u201ewriters-in-residence\u201d \u00een Germania, Sco\u021bia, Elve\u021bia \u0219i Austria. Fragmente din opera sa, uneori \u00eenso\u021bite de prezent\u0103ri ale conceptului de himerism poetic, au ap\u0103rut \u00een traducere \u00een reviste literare din str\u0103in\u0103tate, precum Banipal, Serta, Buchkultur, The Penmen Review, Magma Poetry, Oomph Press, Acumen, The Cordite Poetry Review, The AALITRA Review, Parallel Worlds \u2013 Words Reflected, Bordertown (TransCollaborate), Poetry in Process, Coolabah.<br \/>\n\u00cen perioada debutului, a lucrat ca asistent medical \u00eentr-un sanatoriu de tuberculoz\u0103, experien\u021b\u0103 care i-a influen\u021bat decisiv scrisul. A fost, de asemenea, ziarist, realizator de televiziune \u0219i profesor.<br \/>\nEste fondatorul primei reviste de educa\u021bie pentru s\u0103n\u0103tate din Rom\u00e2nia \u0219i autor de manuale de specialitate medical\u0103 (Teoria \u0219i practica nursing). \u00cen prezent activeaz\u0103 ca psiholog, fiind preocupat de promovarea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii \u0219i de cultura s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, sus\u021bin\u00e2nd conferin\u021be \u0219i dialoguri publice pe aceste teme, \u00een colaborare cu institu\u021bii educa\u021bionale \u0219i culturale.<\/p>\n<p>    1. Wikipedia te prezint\u0103 drept ini\u021biatorul unui curent literar. Dincolo de etichet\u0103, ce este, de fapt, Himerismul poetic? Are Himerismul un corespondent interna\u021bional sau este un curent strict al spa\u021biului literar rom\u00e2nesc? De ce crezi c\u0103 era nevoie de el?<\/p>\n<p>    Himerismul poetic nu a ap\u0103rut din dorin\u021ba de a lansa un curent, ci dintr-o nevoie foarte personal\u0103. La un moment dat, am sim\u021bit c\u0103 ceea ce scriu are nevoie de un nume pentru a se putea recunoa\u0219te pe sine. Era vorba despre dedublare, despre fragilitatea identit\u0103\u021bii, despre boal\u0103, despre c\u0103l\u0103torie \u0219i despre un raport instabil cu realul.<br \/>\n    Mai \u00eent\u00e2i a fost o \u00eencercare de a \u00een\u021belege ce mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mie prin poezie.<br \/>\nExist\u0103, desigur, afinit\u0103\u021bi clare. M\u0103 g\u00e2ndesc la experien\u021ba heteronimic\u0103 a lui Fernando Pessoa, unde identitatea poetic\u0103 se multiplic\u0103 \u00een vie\u021bi paralele perfect coerente. La bovarismul formulat de Jules de Gaultier, aceast\u0103 capacitate de a tr\u0103i \u00eentr-o identitate imaginar\u0103 preferat\u0103, mai intens\u0103 dec\u00e2t realitatea imediat\u0103. Sau la formula lui Arthur Rimbaud \u2013 Je est un autre \u2013, care r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai concise defini\u021bii ale dedubl\u0103rii moderne.<br \/>\n    Himerismul se \u00eenscrie \u00een acest orizont, dar \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 specificul prin accentul pus pe boal\u0103 \u0219i pe experien\u021ba sanatorial\u0103, tr\u0103ite biografic, am\u00e2ndou\u0103 filtrate printr-un fel de travelling mood, care cuprinde \u0219i spa\u021biul \u0219i timpul. Sanatoriul devine un spa\u021biu suspendat: \u00eentre s\u0103n\u0103tate \u0219i boal\u0103, \u00eentre via\u021ba social\u0103 \u0219i retragere, \u00eentre identitatea civil\u0103 \u0219i cea imaginar\u0103. Aici se declan\u0219eaz\u0103 fluxul himeric \u2014 o mi\u0219care continu\u0103 \u00eentre corpul vulnerabil \u0219i nevoia de a construi o identitate alternativ\u0103, mai suportabil\u0103.<br \/>\n    Dac\u0103 Himerismul are sau nu un corespondent interna\u021bional mi se pare, \u00een fond, o chestiune secundar\u0103. El s-a n\u0103scut \u00een spa\u021biul rom\u00e2nesc, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dintr-o biografie concret\u0103 \u0219i dintr-un anumit moment al poeziei de la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990. A fost nevoie de el nu pentru a ocupa un loc pe harta curentelor literare, ci pentru a face loc unei experien\u021be poetice care nu se reg\u0103sea suficient \u00een formulele existente.<\/p>\n<p>    2. \u00cen ce context s-a n\u0103scut aceast\u0103 idee \u0219i c\u00e2\u021bi poe\u021bi ai genera\u021biei tale se revendic\u0103, explicit sau implicit, din ea?<\/p>\n<p>    Ideea s-a conturat spre sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990, \u00eentr-o perioad\u0103 de tranzi\u021bie, de insecuritate \u0219i de oboseal\u0103 a unor formule poetice care deveniser\u0103 previzibile. Nu m-a interesat niciodat\u0103 s\u0103 creez o \u0219coal\u0103 sau s\u0103 adun adep\u021bi.    Au existat scriitori \u0219i scriitoare care s-au reg\u0103sit \u00een aceast\u0103 formul\u0103 \u0219i au spus-o public. \u0218i nu doar at\u00e2t. Dac\u0103 nu s-au reg\u0103sit \u00een interiorul ei, au reflectat asupra acestei formule, au scris articole, eseuri, cronici. Chiar acum preg\u0103tesc pentru publicare un volum care cuprinde dosarul acestei paradigme, \u00een care se poate vedea, \u00eentre altele, c\u0103 lumea literar\u0103 a fost \u0219i este interesat\u0103 cu adev\u0103rat de ceea ce propune himerismul \u0219i de modul \u00een care poate schimba perspectiva asupra rela\u021biei dintre poezie \u0219i via\u021b\u0103. Nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 valoarea unei direc\u021bii poetice st\u0103 \u00een num\u0103rul celor care o revendic\u0103. Poezia nu func\u021bioneaz\u0103 ca politica, prin adeziune, ci prin recunoa\u0219tere intim\u0103 \u0219i o form\u0103 de complicitate discret\u0103. Nu am creat un partid care caut\u0103 adep\u021bi, ci un concept literar, himerismul, care explic\u0103 un spa\u021biu poetic \u0219i o anumit\u0103 experien\u021b\u0103 a scrisului, deschis\u0103 celor care se reg\u0103sesc \u00een ea.<\/p>\n<p>    3. Ai vorbit adesea despre imagine ca nucleu al poeziei. Este ea o obsesie mental\u0103, o irup\u021bie brusc\u0103 \u00een realitatea cotidian\u0103 sau un construct al memoriei tale afective?<\/p>\n<p>    Imaginea nu este, pentru mine, un ornament. Ea poate fi, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, o obsesie mental\u0103, o irup\u021bie nea\u0219teptat\u0103 \u00een cotidian sau o form\u0103 condensat\u0103 a memoriei afective. Nu le separ foarte strict, pentru c\u0103 \u00een experien\u021ba mea ele comunic\u0103 permanent. Imaginea care conteaz\u0103 este cea care poart\u0103 o tensiune, o nelini\u0219te, o \u00eentrebare \u2014 nu cea care se epuizeaz\u0103 \u00een frumuse\u021bea ei.<br \/>\n   Formarea acestei sensibilit\u0103\u021bi pentru imagine vine \u0219i din lecturi sau din experien\u021be aparent marginale. \u00cemi amintesc, de pild\u0103, orele petrecute \u00een biblioteca public\u0103, r\u0103sfoind reviste precum Geo, unde imaginile lumii \u2014 ora\u0219e \u00eendep\u0103rtate, peisaje, oameni \u2014 produceau o form\u0103 de fascina\u021bie t\u0103cut\u0103, dar persistent\u0103. La fel, secven\u021bele din jurnale de c\u0103l\u0103torie sau din alte scrieri au func\u021bionat ca declan\u0219atori ai imagina\u021biei, nu ca modele de imitat, ci ca surse de intensitate vizual\u0103 \u0219i existen\u021bial\u0103.<br \/>\n    \u00centr-un articol am numit aceste nuclee de poezie poetoni: mici unit\u0103\u021bi de semnifica\u021bie care concentreaz\u0103 realitatea \u0219i o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 se dilueze prozastic. Poetoni sunt acele imagini sau st\u0103ri care reu\u0219esc s\u0103 condenseze o experien\u021b\u0103 ampl\u0103 \u00eentr-un punct de maxim\u0103 densitate. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, imaginea nu descrie realitatea, ci o comprim\u0103, o face suportabil\u0103 \u0219i inteligibil\u0103 poetic.<br \/>\nDe multe ori, imaginea este chiar forma prin care o stare devine vizibil\u0103. Nu precede neap\u0103rat poezia \u0219i nici nu o ilustreaz\u0103: ea este, adesea, poezia \u00eens\u0103\u0219i, \u00een starea ei incipient\u0103.<\/p>\n<p>    4. De\u0219i apar\u021bii genera\u021biei \u201990, poezia ta nu mizeaz\u0103 pe metafora ornamental\u0103. Imaginea care declan\u0219eaz\u0103 poezia este, \u00een cazul t\u0103u, una eminamente vizual\u0103 sau poate fi \u0219i o stare, o tensiune lipsit\u0103 de \u201edecor\u201d cinematografic?<\/p>\n<p>   Nu sunt sigur c\u0103 poezia genera\u021biei \u201990 poate fi redus\u0103 la ideea de metafor\u0103 ornamental\u0103. \u00cen cazul meu, cel pu\u021bin, imaginea nu a fost niciodat\u0103 un scop \u00een sine. De\u0219i poezia mea este adesea perceput\u0103 ca fiind \u201evizual\u0103\u201d, imaginea care declan\u0219eaz\u0103 textul nu este neap\u0103rat una cinematografic\u0103.<br \/>\n    De multe ori, punctul de pornire este o secven\u021b\u0103 foarte clar\u0103 de realitate \u2014 o scen\u0103 dintr-o carte, dintr-un film sau din via\u021ba cotidian\u0103 \u2014 o situa\u021bie care m\u0103 tulbur\u0103 sau m\u0103 destabilizeaz\u0103 \u0219i pe care nu o pot explica, sau nici m\u0103car explora, cu mijloacele limbajului comun. Poezia apare tocmai din aceast\u0103 limit\u0103 a discursului obi\u0219nuit.<br \/>\n    Uneori, imaginea este aproape invizibil\u0103, redus\u0103 la o stare, la o tensiune interioar\u0103, la un dezechilibru. Nu m-a interesat metafora ornamental\u0103, ci imaginea ca instrument de cunoa\u0219tere: ca mod de acces la ceva care nu se las\u0103 formulat direct \u0219i care cere, pentru a fi \u00een\u021beles, tocmai limbajul poeziei.<\/p>\n<p>   5. C\u00e2t de mult te modeleaz\u0103 mediul \u00een care tr\u0103ie\u0219ti \u0219i locurile pe care le traversezi? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 virtualul \u0219i imaginarul reconfigureaz\u0103 ast\u0103zi via\u021ba interioar\u0103 a scriitorului?<\/p>\n<p>    Locurile m\u0103 influen\u021beaz\u0103 mai ales prin st\u0103rile pe care le induc. Nu sunt un poet al peisajului, ci al travers\u0103rii. Sanatoriul, hotelul, trenul, ora\u0219ul str\u0103in, camera temporar\u0103 sunt spa\u021bii recurente pentru c\u0103 destabilizeaz\u0103 identitatea. Sunt locuri provizorii, de tranzi\u021bie, \u00een care nu e\u0219ti pe deplin \u201eacas\u0103\u201d.<br \/>\n    \u00cen acest sens, m-am sim\u021bit apropiat de ideea de \u201enon-loc\u201d, formulat\u0103 de Marc Aug\u00e9, adic\u0103 spa\u021bii ale tranzitului \u0219i ale suspend\u0103rii identitare \u2014 o idee pe care am recunoscut-o intuitiv, nu livresc.<br \/>\n    Boala a fost un declan\u0219ator important. Experien\u021ba sanatorial\u0103 a produs o retragere for\u021bat\u0103 din via\u021ba activ\u0103 \u0219i, odat\u0103 cu ea, o intensificare a vie\u021bii interioare. Imaginarul nu mai este o evadare, ci o form\u0103 de supravie\u021buire. Virtualul, \u00een schimb, accelereaz\u0103 totul. Ofer\u0103 mult, dar rareori sedimenteaz\u0103. Scrisul meu are nevoie de lentoare \u0219i de distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de fluxul continuu.<\/p>\n<p>   6. Cum convie\u021buiesc poetul \u0219i romancierul Vasile Baghiu? Se infiltreaz\u0103 Himerismul poetic \u00een proza ta sau acolo func\u021bioneaz\u0103 alte mecanisme?<\/p>\n<p>    Poetul \u0219i romancierul coexist\u0103 f\u0103r\u0103 conflict, dar lucreaz\u0103 cu ritmuri diferite. Poezia este un spa\u021biu al intensit\u0103\u021bii, unde o stare sau o imagine pot sus\u021bine singure un text. Proza presupune durat\u0103, construc\u021bie, r\u0103bdare.<br \/>\n    Himerismul se infiltreaz\u0103 \u00een proz\u0103 mai ales la nivelul atmosferei \u0219i al identit\u0103\u021bii, dar acolo sunt obligat s\u0103 explic, s\u0103 construiesc, s\u0103 pun lucrurile \u00een rela\u021bie. Dac\u0103 poezia este laboratorul dedubl\u0103rii, proza este spa\u021biul \u00een care aceste identit\u0103\u021bi sunt puse la \u00eencercare.<\/p>\n<p>    7. Ce strategii ai pentru a evita manierismul \u0219i autopasti\u0219a? Cum \u00ee\u021bi conservi prospe\u021bimea expresiei f\u0103r\u0103 a tr\u0103da propriile convingeri literare?<\/p>\n<p>    Riscul manierismului exist\u0103 \u00eentotdeauna, mai ales atunci c\u00e2nd o voce devine recognoscibil\u0103. De multe ori, manierismul este o form\u0103 de fixare a identit\u0103\u021bii literare. Nu cred \u00eens\u0103 c\u0103 acesta este neap\u0103rat cel mai mare pericol: exist\u0103 poe\u021bi care nu pot scrie dec\u00e2t \u00eentr-o singur\u0103 formul\u0103, iar tocmai aceast\u0103 consecven\u021b\u0103 le d\u0103 for\u021b\u0103. Fiecare poet \u00ee\u0219i poart\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, propria limit\u0103.<br \/>\n    \u00cen cazul meu, problema apare atunci c\u00e2nd aceast\u0103 fixare risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 comoditate. De aceea, \u00eencerc s\u0103 r\u0103m\u00e2n deliberat \u00eentr-o stare de u\u0219oar\u0103 nesiguran\u021b\u0103 creativ\u0103. Nu ca lips\u0103 de \u00eencredere, ci ca form\u0103 de aten\u021bie. Ie\u0219irea din manier\u0103 se produce, pentru mine, \u0219i prin diversificarea \u201edecorului\u201d: c\u0103l\u0103toria, boala, contactul cu alte spa\u021bii, dar \u0219i apropierea de \u0219tiin\u021b\u0103, pe care o privesc ca pe un aliat al poeziei, nu ca pe un discurs concurent.<br \/>\n     Prospe\u021bimea nu vine din abandonarea convingerilor literare, ci din confruntarea lor constant\u0103 cu realit\u0103\u021bi diferite, uneori incomode. Din aceast\u0103 tensiune se na\u0219te, cred, o form\u0103 de continuitate vie, nu o repetare inert\u0103.<\/p>\n<p>    8. Exist\u0103 un defect personal care se strecoa-r\u0103, involuntar, \u00een scrisul t\u0103u?<\/p>\n<p>    Probabil o melancolie de fond \u0219i o tendin\u021b\u0103 spre introspec\u021bie prelungit\u0103. Uneori r\u0103m\u00e2n prea mult \u00een interior. Am ajuns \u00eens\u0103 s\u0103 accept acest defect ca parte din mecanismul meu de scris.<\/p>\n<p>    9. Cum prive\u0219ti noile genera\u021bii de scriitori \u0219i ce sfat consideri esen\u021bial pentru o disciplin\u0103 autentic\u0103 a scrisului?<\/p>\n<p>    Privesc noile genera\u021bii cu interes \u0219i f\u0103r\u0103 nostalgie. Mi se pare c\u0103 exist\u0103 ast\u0103zi o anumit\u0103 deta\u0219are fa\u021b\u0103 de ideea de literatur\u0103 \u0219i chiar fa\u021b\u0103 de ideea de scris ca voca\u021bie. Aceast\u0103 distan\u021b\u0103 poate fi, deopotriv\u0103, un avantaj \u0219i o capcan\u0103: ofer\u0103 libertate, dar risc\u0103 s\u0103 transforme scrisul \u00eentr-un gest prea u\u0219or, lipsit de durat\u0103.<br \/>\n    Am impresia c\u0103 noile genera\u021bii sunt mai pu\u021bin interesate s\u0103 priveasc\u0103 \u00eenapoi, s\u0103 dialogheze cu tradi\u021bia sau cu experien\u021bele deja consumate. E o form\u0103 de energie \u0219i de autonomie, dar exist\u0103 \u0219i riscul de a repeta, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, experien\u021be care au fost deja tr\u0103ite \u0219i epuizate. Literatura nu avanseaz\u0103 doar prin rupturi, ci \u0219i prin con\u0219tientizarea a ceea ce a fost.<br \/>\n    \u00cen acela\u0219i timp, chiar dac\u0103 nu o recunosc \u00eentotdeauna, noile genera\u021bii au nevoie de validare. Aceasta se poate produce \u00een interiorul genera\u021biei, prin solidaritate \u0219i dialog, dar cred c\u0103 sunt necesare \u0219i ni\u0219te ancore externe \u2014 repere critice, dialog intergenera\u021bional, o form\u0103 de confruntare calm\u0103 cu alteritatea.<br \/>\nDac\u0103 ar fi s\u0103 dau un singur sfat, acesta ar fi legat de disciplin\u0103: nu ca rigiditate sau conformism, ci ca fidelitate fa\u021b\u0103 de propria voce, construit\u0103 \u00een timp \u0219i verificat\u0103 constant.<\/p>\n<p>    10. Te preocup\u0103 direc\u021bia literaturii contemporane sau preferi s\u0103 \u00ee\u021bi construie\u0219ti opera \u00een afara \u201espasmelor\u201d de moment?<\/p>\n<p>    Sunt atent la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een literatura de azi \u2013 la urma urmei, scriu \u0219i critic\u0103 literar\u0103. Prefer \u00eens\u0103 s\u0103 lucrez cu o anumit\u0103 distan\u021b\u0103. Nu simt nevoia s\u0103 reac\u021bionez la fiecare tendin\u021b\u0103. Poate c\u0103 literatura care rezist\u0103 este aceea care nu se gr\u0103be\u0219te.<\/p>\n<p>    11. Ce proiecte literare preg\u0103te\u0219ti pentru 2026 \u0219i pentru anii care urmeaz\u0103?<\/p>\n<p>    Lucrez la un roman \u00eenceput recent \u0219i la un proiect poetic mai amplu, cu o component\u0103 reflexiv\u0103 \u0219i autobiografic\u0103 filtrat\u0103 imaginar. M\u0103 intereseaz\u0103 \u0219i o direc\u021bie eseistic\u0103, \u00een care literatura s\u0103 dialogheze cu medicina \u0219i psihologia. Nu \u00eemi fac planuri rigide; cred mai mult \u00een ideea de sedimentare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Prin Gaura cheii &#8211; interviu Camelia Iuliana Radu Vasile Baghiu (n. 5 decembrie 1965, Borle\u0219ti, jud. Neam\u021b) Vasile Baghiu este<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":25620,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25634"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25634"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25634\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25635,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25634\/revisions\/25635"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/25620"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25634"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25634"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25634"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}