{"id":25614,"date":"2026-06-25T18:25:42","date_gmt":"2026-06-25T15:25:42","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25614"},"modified":"2026-06-26T23:25:52","modified_gmt":"2026-06-26T20:25:52","slug":"literadura-nr-40-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25614","title":{"rendered":"Literadura nr. 39 (1)"},"content":{"rendered":"

Teo CABEL<\/strong>
\n\"\"

Noduri \u0219i alte semne\u2026<\/strong><\/p>\n

Nodul gordian este o legend\u0103. \u021a\u0103ranul Gordius, ajuns rege \u00een Frigia, \u0219i-a legat carul \u00eentr-un templu printr-un nod ingenios. Un oracol a prezis c\u0103 cine va desface nodul va fi st\u0103p\u00e2nul Asiei. Alexandru Macedon, pus \u00een fa\u021ba faptului, cum a rezolvat problema? Cu sabia! Devenit\u0103 o metafor\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103, nu v\u0103d unde este curajul men\u021bionat. Da, modalitatea de rezolvare a fost inedit\u0103. Nu a f\u0103cut-o oricine. Deci, este tot un fel de a face de capul lui, a celui puternic. Nodul gordian nu infirm\u0103 capacitatea militar\u0103, de conduc\u0103tor a lui Alexandru. Dar semnaleaz\u0103 o realitate.
\n Libertatea uman\u0103 versus puterea. La nivel mondial sunt mai multe noduri gordiene. Peste tot vor fi rezolvate cu sabia? Aspectul de suprafa\u021b\u0103 este libertatea uman\u0103. Nu oare ciocnirea dintre culturi? Civiliza\u021bia actual\u0103 se bazeaz\u0103 pe sharing. Schimb de informa\u021bii, de cultur\u0103, economic. Ceea ce mai ieri p\u0103rea stabil din punct de vedere al conceptului politic, al dreptului interna\u021bional, rela\u021biile \u00eentre \u021b\u0103ri, azi este t\u0103iat ca un nod gordian de mai marii lumii dup\u0103 bunul plac. Se schimb\u0103 regula jocului \u00een mers. Omenirea are nevoie de aceste cutremure existen\u021biale? Poate, da. Depinde cine intervine \u00een ajutor, cu ce scop.
\n Orwell, Ferma Animalelor, Kafka, Procesul, Umberto Eco, Pendulul lui Foucault r\u0103m\u00e2n referin\u021be contextuale, nodul gordian a fost t\u0103iat cu puterea cuv\u00e2ntului. Literatura produce cutremurele ei existen\u021biale, genereaz\u0103 emula\u021bii diferite \u00een medii diferite. R\u0103zboiul are dramele lui, care pot derapa \u00een tragedii umane de la un cuv\u00e2nt
\nla altul, de la Adio Arme a lui Hemingway la Medicii blestema\u021bi, Christian Bernadac.
\n Suntem implica\u021bi, direct sau indirect \u00een traumele generate de vremurile pe care le tr\u0103im, \u00een locurile unde ne-am n\u0103scut pe planeta aceasta. Scriitorul ucrainean care a prins vremurile dinainte de r\u0103zboiul de acum \u0219i cele din vremea opera\u021biunilor speciale ale lui Putin, cunoa\u0219te dramatic sensul iubirii, al lini\u0219tii, al bucuriei.
\nScriitorul din Iran nu putea s\u0103 scrie ceva contra fundamentalismului Islamic. Scriitorul din Coreea de Nord nu are libertatea de a publica ce dore\u0219te, cel din Coreea de Sud \u00ee\u0219i permite abordarea f\u0103r\u0103 frontiere a literaturii.
\n Pe 3 martie a fost Ziua Mondial\u0103 a Scriitorului. Mi-am privit biblioteca \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam: c\u0103r\u021bile stau unele l\u00e2ng\u0103 altele, nici urm\u0103 de orgolii auctoriale.
\n La mul\u021bi ani, scriitorilor din toate col\u021burile lumii! Adev\u0103ra\u021bii t\u0103ietori de noduri gordiene.<\/p>\n


\nAna Maria NEGRIL\u0102<\/strong><\/p>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u0219i la Craiova \u0219i Bucure\u0219ti: Coordonate ale form\u0103rii artistice timpurii<\/strong><\/p>\n

Pentru a-l \u00een\u021belege pe Constantin Br\u00e2ncu\u0219i este nevoie \u0219i de o aplecare asupra etapei sale de formare din Rom\u00e2nia, o perioad\u0103 marcat\u0103 de trecerea de la ucenicia artizanal\u0103 la rigoarea academic\u0103. Cercet\u0103rile de arhiv\u0103 \u0219i de teren efectuate de Barbu Brezianu \u00eencep\u00e2nd cu anii 1950 au risipit aura mitic\u0103 de \u201eciob\u0103na\u0219 din Carpa\u021bi\u201d care \u00eei fusese atribuit\u0103 artistului \u00een Occident, oferind coordonate biografice autentice. Astfel, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i-a construit viziunea artistic\u0103 pe un fundament solid dob\u00e2ndit \u00een Rom\u00e2nia, iar perioada formativ\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 la Craiova \u0219i Bucure\u0219ti, nu a fost doar o etap\u0103 de acumulare, ci momentul cristaliz\u0103rii unei duble competen\u021be, rigoarea me\u0219te\u0219ugarului \u0219i rafinamentul artistic.
\n Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, n\u0103scut la 19 februarie 1876 \u00een satul Hobi\u021ba, jude\u021bul Gorj, a descris via\u021ba sa ca pe o \u201esuccesiune de evenimente minunate\u201d. Crescut \u00eentr-o familie numeroas\u0103 de \u021b\u0103rani, a fost apropiat mai ales de mama \u0219i sora sa, a c\u0103ror afec\u021biune \u00eei \u00eendulcea existen\u021ba plin\u0103 de dificult\u0103\u021bi. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, mediul natural al satului, p\u0103durile, apele \u0219i turmele, i-a stimulat imagina\u021bia, \u00een timp ce rigorile sociale i-au format caracterul. Br\u00e2ncu\u0219i nu a beneficiat de o educa\u021bie \u0219colar\u0103 elementar\u0103 \u0219i, \u00eenc\u0103 de la \u0219apte ani, a \u00eenceput s\u0103 munceasc\u0103, mai \u00eent\u00e2i \u00eengrijind vitele p\u0103rin\u021bilor. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 dur\u0103 i-a oferit o cunoa\u0219tere profund\u0103 a naturii, a plantelor, a mi\u0219c\u0103rii stelelor \u0219i a schimb\u0103rilor vremii, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 interpreteze sunetele p\u0103durii \u0219i s\u0103 aprecieze animalele \u0219i formele pietrelor sculptate de ape.
\n \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie, a p\u0103r\u0103sit casa p\u0103rinteasc\u0103 pentru a-\u0219i c\u0103uta norocul la T\u00e2rgu-Jiu (1) unde a g\u0103sit de lucru la un vopsitor la care sp\u0103la bazinele \u0219i f\u0103cea tot felul de alte treburi. Doi ani mai t\u00e2rziu, a plecat la Slatina, unde a lucrat la un negustor, apoi s-a mutat la Craiova, unde a lucrat la hanul lui Ion Zamfirescu de pe strada Maica Domnului (2).
\n Momentul de cotitur\u0103 l-a constituit \u00eens\u0103 un pariu inedit, construc\u021bia unei viori func\u021bionale dintr-o l\u0103di\u021b\u0103 de portocale. Acest gest de ingeniozitate tehnic\u0103 a atras aten\u021bia unui binef\u0103c\u0103tor local, care l-a sus\u021binut s\u0103 se \u00eenscrie la \u0218coala de Arte \u0219i Meserii din Craiova (1894)
\n \u201e\u00centr-o zi, cineva l-a provocat s\u0103 construiasc\u0103 o vioar\u0103 \u0219i s-au f\u0103cut pariuri pe acest proiect. A luat o lad\u0103 de portocale din lemn, a t\u0103iat-o \u00een f\u00e2\u0219ii sub\u021biri \u0219i flexibile, le-a supus unui proces lung de fierbere pentru a ob\u021bine curbura necesar\u0103 unei viori, a procurat corzi \u0219i r\u0103\u0219in\u0103 \u0219i \u00een scurt timp \u0219i-a finalizat lucrarea. Un l\u0103utar \u021bigan a fost chemat s\u0103 o c\u00e2nte, \u0219i spre surprinderea tuturor, a fermecat publicul prin puritatea sunetelor emise de instrumentul t\u00e2n\u0103rului geniu.\u201d (2)
\n Prima etap\u0103 relevant\u0103 s-a desf\u0103\u0219urat la \u0218coala de Arte \u0219i Meserii din Craiova, unde Br\u00e2ncu\u0219i a studiat \u00eentre 1894 \u0219i 1898. Aceast\u0103 perioad\u0103 a fost una de ini\u021biere, iar documentele \u0219colare (certificate \u0219i foi matricole) confirm\u0103 aplecarea lui spre studiu. Aici sculptorul a intrat \u00een contact direct cu lemnul \u0219i cu tehnicile tradi\u021bionale, dezvolt\u00e2nd acea \u201eintegritate a crea\u021biei\u201d tipic\u0103 me\u0219te\u0219ugarului tradi\u021bional, pentru care lucrul bine f\u0103cut era singura cale de a atinge frumosul (3). La Craiova, Br\u00e2ncu\u0219i \u0219i-a format \u201em\u00e2na\u201d, deprinz\u00e2nd tehnici tradi\u021bionale \u0219i un respect profund pentru material, elemente ce vor deveni pilonii metodei sale de mai t\u00e2rziu, taille directe (cioplirea direct\u0103).
\n \u00cen 1898, Br\u00e2ncu\u0219i ajunge la Bucure\u0219ti \u0219i se \u00eenscrie la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase. Pentru a ob\u021bine bursa necesar\u0103 continu\u0103rii studiilor, realizeaz\u0103 \u00een primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni bustul lui Vitellius (o copie dup\u0103 un mulaj antic). Lucrarea, de o maturitate surprinz\u0103toare pentru un \u00eencep\u0103tor, i-a adus o men\u021biune onorific\u0103 \u0219i a convins comisia de talentul s\u0103u precoce. La Bucure\u0219ti, evolu\u021bia sa a fost marcat\u0103 de profesori ilu\u0219tri, precum sculptorul Ion Georgescu (pentru scurt timp) \u0219i, ulterior, Wladimir C. Hegel, un pedagog care i-a influen\u021bat percep\u021bia asupra formei clasice. Cea mai important\u0103 realizare a acestei perioade r\u0103m\u00e2ne \u201eEcor\u0219eul\u201d (Jupuitul), finalizat \u00een 1902 sub \u00eendrumarea profesorului de anatomie Dimitrie Gerota. Lucrarea, bazat\u0103 pe studiul statuii Hermes de la Capitoliu, nu a fost un simplu exerci\u021biu \u0219colar, precizia sa anatomic\u0103 fiind at\u00e2t de ridicat\u0103, \u00eenc\u00e2t a fost premiat\u0103 cu o medalie de bronz \u0219i utilizat\u0103 decenii la r\u00e2nd ca material didactic \u00een \u0219colile de medicin\u0103 \u0219i art\u0103. Ecor\u0219eul a fost expus public la Ateneul Rom\u00e2n \u00een 1903, marc\u00e2nd o prim\u0103 recunoa\u0219tere a artistului (4).
\n Tot acestei perioade \u00eei apar\u021bine \u0219i bustul generalului medic Carol Davila (comandat de Spitalul Militar, la ini\u021biativa lui Gerota), singurul monument public al lui Br\u00e2ncu\u0219i care se afl\u0103 ast\u0103zi \u00een Bucure\u0219ti. De asemenea, caietul de schi\u021be (Caietul Ion Croitoru), descoperit de Brezianu, cu studii de nud, portrete \u0219i peisaje urbane din anii 1901-1902, ofer\u0103 o perspectiv\u0103 interesant\u0103 asupra procesului s\u0103u de \u00eenv\u0103\u021bare.
\n Recollections of Brancusi: A Great Man (5) completeaz\u0103 aceast\u0103 imagine prin prisma personalit\u0103\u021bii sale de \u201eOm Mare\u201d. Cariera lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i ilustreaz\u0103 clar gradul de integrare cultural\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een Europa \u00een secolele XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX. Cultura rom\u00e2n\u0103 nu era deloc deconectat\u0103 de experien\u021ba european\u0103, ci participa activ la schimburile creative, iar la \u00eenceputul secolului XX, era obi\u0219nuit ca arti\u0219tii \u0219i cercet\u0103torii rom\u00e2ni s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u0219i s\u0103 studieze \u00een marile capitale \u0219i universit\u0103\u021bi europene. Nu numai Br\u00e2nci\u0219i, ci \u0219i alte personalit\u0103\u021bi precum Mircea Eliade, George Enescu, Tristan Tzara sau Eugen Ionescu reprezint\u0103 exemple elocvente ale marilor oameni ai Rom\u00e2niei, care nu doar recep\u021bionau cultura european\u0103, ci o \u0219i influen\u021bau \u0219i o \u00eembog\u0103\u021beau prin contribu\u021bii originale.
\n Prin urmare, experien\u021bele de la Craiova \u0219i Bucure\u0219ti nu au fost simple etape \u0219colare, ci fundamentele pe care s-a sprijinit modernismul lui Br\u00e2ncu\u0219i. Aceast\u0103 dubl\u0103 formare, artizanal\u0103 \u0219i academic\u0103, explic\u0103 de ce, pentru Br\u00e2ncu\u0219i, lumea ascuns\u0103 \u00een obiecte nu era diferit\u0103 de structura universului, pe care sculptorul o scotea la lumin\u0103 prin lucr\u0103rile sale (6).
\n Modernismul br\u00e2ncu\u0219ian nu a ap\u0103rut prin negarea tradi\u021biei, ci prin asimilarea ei. Craiova i-a oferit \u0219tiin\u021ba uneltei, iar Bucure\u0219tiul i-a oferit \u0219tiin\u021ba formei umane. Dup\u0103 cum reiese \u0219i din m\u0103rturiile contemporanilor (ex. Recollections of Brancusi), artistul a plecat spre Paris nu ca un ucenic ne\u0219tiutor, ci ca un sculptor format, care atinsese deja perfec\u021biunea academic\u0103, fiind astfel preg\u0103tit s\u0103-\u0219i pun\u0103 cuno\u0219tin\u021bele \u00een slujba c\u0103ut\u0103rii esen\u021bei formei.<\/p>\n

Bibliografie<\/em>
\n 1.\tGeist, S. (1968). Brancusi: A study of the sculpture Brancusi. New York, NY: Grossman.
\n 2.\tJianou, I. (1963). Br\u00e2ncu\u0219i. New York, NY: Tudor Publishing Company.
\n 3.\tLemny, D. (2005). Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Ia\u0219i: Editura Junimea.
\n 4.\tBrezianu, B. (1965). The beginnings of Brancusi. Art Journal, 25(1), 15\u201324.
\n 5.\tNandri\u0219, J. (2016). Recollections of Brancusi: A great man. Acta Terrae Septemcastrensis,
\n XV. https:\/\/arheologie.ulbsibiu.ro
\n 6.\tBuliga, S. L. (2009). Simbolistic\u0103 sacr\u0103 \u00een opera lui Constantin Br\u00e2ncu\u0219i.
\nCumin\u021benia p\u0103m\u00e2ntului \u2013 Regele regilor (spiritul lui Buddha \u2013 Templul din Indore).
\nCraiova: Editura Scrisul Rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Teo CABEL Noduri \u0219i alte semne\u2026 Nodul gordian este o legend\u0103. \u021a\u0103ranul Gordius, ajuns rege \u00een Frigia, \u0219i-a legat carul<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":25620,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25614"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25614"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25618,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25614\/revisions\/25618"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/25620"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}