{"id":25311,"date":"2026-01-20T01:52:07","date_gmt":"2026-01-19T22:52:07","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25311"},"modified":"2026-01-20T01:52:07","modified_gmt":"2026-01-19T22:52:07","slug":"literadura-nr-38-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25311","title":{"rendered":"Literadura nr. 38 (9)"},"content":{"rendered":"

Cartea din bibliotec\u0103<\/strong><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

Din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103\/ ed. Editgraph, 2025 \u2013 de Florentin Popescu<\/strong><\/p>\n

\u201eCultura (spunea autorul \u00eentr-un interviu) mai reu\u0219e\u0219te s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 azi doar prin ini\u021biativele \u0219i eforturile unor inimo\u0219i\u201d. Dar o carte de memorii \u0219i istorie literar\u0103, a unui ora\u0219 din care au pornit \u00een lume oameni de seam\u0103, mul\u021bi dintre ei \u00eenscri\u0219i \u00een paginile unui dic\u021bionar al personalit\u0103\u021bilor ora\u0219ului, reprezint\u0103 o \u00eentoarcere \u00een timpurile pe care le-a tr\u0103it \u00een copil\u0103rie, la Lera Chiojdului, \u0219i \u00een ora\u0219ul Buz\u0103u, scriitorul Florentin Popescu.
\n Copilul Florentin ia cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu ora\u0219ul pe la cinci-\u0219ase ani, c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii fac o vizit\u0103 de familie unei rude care locuia undeva pe l\u00e2ng\u0103 Liceul B.P. Ha\u0219deu. Iar la \u0219coala pedagogic\u0103 Spiru Haret ajunge prin clasa a V-a, \u00eentre anii 1956-1959 \u0219i la Liceul Ha\u0219deu revine \u00een 1961, dup\u0103 un an de stat acas\u0103, nepromov\u00e2nd mai departe la pedagogic\u0103.
\n O galerie a minuna\u021bilor dasc\u0103li, de pe vremea \u0219colii, autorul o face \u00een \u0219apte capitole din carte, evoc\u00e2nd cu pre\u021buire \u0219i respectul cuvenit lor un amplu demers jurnalistic poematic, despre visuri, proiecte \u0219i lumea aceea de demult, parc\u0103 tot mai entropic\u0103. Scrierea unei c\u0103r\u021bi de memorialistic\u0103, \u00een care s\u0103 fie atras \u0219i cititorul, e o \u0219tiin\u021b\u0103 a sufletului, o fug\u0103 printre amintiri dintr-un prezent cu noi percep\u021bii \u0219i realit\u0103\u021bi, \u00eentr-un trecut parc\u0103 mitizat. Astfel lu\u0103m cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu Cr\u00e2ngul aproape s\u0103lbatic, cu \u0219irul de tr\u0103suri aliniate \u00een spatele g\u0103rii, \u00een a\u0219teptarea pasagerilor, t\u00e2rgul mirific al Dr\u0103g\u0103icii \u00een mijlocul c\u0103ruia se \u201e\u00eenv\u00e2rteau lan\u021burile\u201d \u0219i se g\u0103sea cupola mare a circului, un fel de \u201ezid al mor\u021bii\u201d. Nostalgii trecute pe care memoria le re\u021bine ca pe ni\u0219te comori. Asemeni unui restaurator, autorul scoate la lumin\u0103 frumuse\u021bea unor locuri din acest ora\u0219, iar nou\u0103 ni se par c\u0103 suntem pe urmele unor pove\u0219ti. Doar memoria este cea care r\u0103m\u00e2ne din trecut, apar\u021bine acum prezentului \u0219i devine literatur\u0103. Savur\u0103m paginile \u00een care autorul ne vorbe\u0219te despre \u00eenceputurile literare: prima revist\u0103 \u0219colar\u0103 \u201ecare nu putea fi dec\u00e2t dactilografiat\u0103 \u00een c\u00e2teva exemplare\u201d, primele apari\u021bii la Cenaclul literar Al. Sahia de la casa or\u0103\u0219eneasc\u0103 de cultur\u0103 condus de Ghe. Ceau\u0219u, \u0219i unde veneau nume \u201eport-drapel\u201d ca Ion Gheorghe, Ion B\u0103ie\u0219u, A.I. Z\u0103inescu etc. Mai t\u00e2rziu particip\u0103 la \u00eentrunirile de la \u201eMacul Ro\u0219u\u201d (un fel de Cap\u0219a a ora\u0219ului), unde veneau, al\u0103turi de cei aminti\u021bi, \u0219i poe\u021bii Gheorghe Istrate, Ion Nicolescu, Nicolae Pene\u0219, Dem. Iliescu, Nicolae Cabel, apoi scriitori ca Ion G\u0103tej, Aurelian Mare\u0219 \u0219.a. Episoadele dedicate unor amintiri din \u00eendep\u0103rtata copil\u0103rie sunt atr\u0103g\u0103toare ca ni\u0219te poeme, parc\u0103 anume lansate pentru salvarea c\u0103r\u021bii prin imaginarul \u0219i balansul vizual cu care \u0219i-a hr\u0103nit, \u00eenc\u0103 de pe atunci, voca\u021bia crea\u021biei.
\n \u201eAmintirile copil\u0103riei r\u0103m\u00e2n pentru un scriitor tezaurul cel mai de pre\u021b\u201d- scrie el. Citindu-i memoriile avem sentimentul c\u0103 lumea e un loc c\u00e2t se poate de misterios \u0219i c\u0103 orice se poate \u00eent\u00e2mpla. Sub acest aspect cartea se transform\u0103 \u00eentr-un roman cu puternic\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 autobiografic\u0103, atractiv celor care \u00eel citesc. \u201eCine \u0219tie, poate se va g\u0103si cineva care s\u0103 empatizeze \u0219i cu autorul r\u00e2ndurilor de fa\u021b\u0103\u201d \u2013 se \u00eentreab\u0103 la un moment dat. Cartea \u00een care \u00ee\u0219i pune sufletul \u00een cuvinte pentru bucuria sufletului celui c\u0103ruia i se adreseaz\u0103, nu-i dec\u00e2t \u00eenzidirea de cuvinte, un templu din care te po\u021bi desf\u0103\u0219ura cititorului t\u0103u ca \u00een amintirile lui Creang\u0103. \u00cen paginile c\u0103r\u021bii autorul \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te crea\u021bia unde \u00ee\u0219i poate exersa capacitatea de a discerne m\u0103re\u021bia acelor vremuri, c\u00e2nd descoperea at\u00e2tea \u00een lumea c\u0103r\u021bilor \u00eemprumutate de la mica bibliotec\u0103 a C\u0103minului Cultural din satul natal… \u0219i mai t\u00e2rziu la biblioteca Liceului, \u00eempletind posibilitatea de a deslu\u0219i Frumosul, \u00een tr\u0103iri cu fiin\u021bele dragi din trecut, la masa de scris, mereu sub inspira\u021bie. Astfel, visul de odinioar\u0103 pare mai adev\u0103rat dec\u00e2t realitatea, \u0219i cu certitudine aceast\u0103 carte este tr\u0103irea unei fiin\u021be boeme. Lectur\u00e2nd cartea ai sentimentul c\u0103 lumea prin care se mi\u0219c\u0103, \u00eentr-un labirint al memoriei, e un loc c\u00e2t se poate de misterios, c\u0103 nostalgia trecutului este mantaua memoriei noastre, at\u00e2t c\u00e2t re\u021bine ea dintre amintirile dozate pe un portativ al timpului, \u00eentr-o confesiune care cuprinde at\u00e2t miracolul cuvintelor, c\u00e2t \u0219i al vie\u021bii. <\/p>\n


\nPoli\u021bia politic\u0103, ed. Editgraph, 2025 – Ovidiu Cameliu Petrescu \u0219i Viorel Fr\u00eencu <\/strong><\/p>\n

Conexiunea spontan\u0103 cu o alt\u0103 persoan\u0103 cu care scrii, adaug\u0103 condiment scrierii, deschide o cale spre noi interpret\u0103ri pe care nici nu ai cum a le b\u0103nui dinainte. Pe parcursul lecturii observ cum textul acestei c\u0103r\u021bi tinde s\u0103 se transforme \u00eentr-un dialog care relev\u0103 afinit\u0103\u021bi \u0219i pasiuni comune. Literatura este dezbatere. Dialogul este despre a vorbi, despre a fi prezent \u00een opinia celuilalt, conectat la ideile \u0219i p\u0103rerile lui. \u201eCititorii vor putea constata c\u0103, parcurg\u00e2nd aceast\u0103 carte, vor \u00een\u021belege mai profund ce \u00eenseamn\u0103 poli\u021bia politic\u0103 \u0219i ce a \u00eensemnat Securitatea \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u2013 suntem avertiza\u021bi \u00eenc\u0103 din cap.1 al c\u0103r\u021bii. Cartea e un document istoric care are ca obiect s\u0103 ne explice institu\u021bia \u201epoli\u021bia secret\u0103\u201d, ca instrument al puterii politice \u0219i eliberarea ei de secrete: \u201eCu c\u00e2t avem mai pu\u021bin secret, cu at\u00e2t mai mult vom avea mai mult\u0103 democra\u021bie adev\u0103rat\u0103\u201d. \u0218tim c\u0103 \u00eentr-o democra\u021bie normal\u0103 to\u021bi sunt importan\u021bi, dar c\u0103 noii st\u0103p\u00e2ni nu vor asta. Serviciile secrete aveau rolul de a arunca m\u0103nu\u0219a, dar scopul lor era cel de supraveghere \u0219i deseori se trecea la represalii. Se \u0219tie de c\u00e2nd e lumea (ni se spune), c\u0103 exist\u0103 conspira\u021bii, tr\u0103d\u0103tori \u0219i spioni. Rolul acestor servicii era s\u0103 \u0219i transmit\u0103 documente trucate despre activitatea candida\u021bilor (\u00een cazul alegerilor). Ni se argumenteaz\u0103 cu documente c\u0103 \u0219i pre\u0219edin\u021bii SUA \u0219i F.B.I s-au jucat a\u0219a cu adversarii politici \u0219i cu cet\u0103\u021benii… \u0219i azi se mai \u201ejoac\u0103\u201d \u0219i al\u021bii. Azi \u00een partide exist\u0103 calificare la locul de munc\u0103, \u00een timp ce serviciile \u00ee\u0219i transmit profesionali\u0219tii de la genera\u021biile trecute la cea care preia fr\u00e2iele. Poli\u021bia politic\u0103 (totalitatea structurilor ce ac\u021bioneaz\u0103 pe teritoriul unui stat), are ca scop limitarea (uneori p\u00e2n\u0103 la suprimare) a drepturilor \u0219i libert\u0103\u021bilor cet\u0103\u021benilor \u00een vederea men\u021binerii la putere a unui anumit grup politic, folosind ca metode: supravegherea, contracararea ac\u021biunilor opozan\u021bilor, p\u00e2n\u0103 la reprimarea lor. Niciun serviciu de informa\u021bii din lume nu lucreaz\u0103 pentru popor, iar persoanele care conduc serviciile sunt loiale doar grupului, pentru a men\u021bine un regim politic autoritar. Intercept\u0103rile serviciilor (ni se spune) sunt at\u00e2t \u00eempotriva inamicilor c\u00e2t \u0219i a alia\u021bilor \u0219i a propriilor cet\u0103\u021beni. Fricile au men\u021binut at\u00e2\u021bia ani regimurile autoritare \u0219i dominante, \u0219i c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd au fost readuse \u00een societate, fiindc\u0103 au constituit arma care a \u0219i confirmat asta. Un \u00eentreg cap. 5 din carte face un istoric destul de l\u0103muritor asupra implic\u0103rii poli\u021biei politice \u0219i a serviciilor secrete \u00een diverse state ale lumii: amintim doar obiectivele proiectului MKUltra, care punea mai presus siguran\u021ba statului de drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor. Re\u021binem din analiza textului celor doi autori c\u0103 ru\u0219ii \u0219i americanii (fiecare \u00een zonele lor de influen\u021b\u0103) au stabilit pentru alte popoare ce este bine \u0219i ce e r\u0103u. Un cap. interesant (nr 7) este dedicat poli\u021biei politice a Rom\u00e2niei, \u00een spe\u021b\u0103 Securitatea. \u00cen special se axeaz\u0103 pe perioada \u00eenchisorilor \u0219i a canalului, unde elita intelectual\u0103 \u0219i politic\u0103 a fost deportat\u0103 \u0219i exterminat\u0103. Fosta D.G.S.P., ca parte component\u0103 a M.I. \u00eel avea atunci ca \u0219ef pe gen. Lt. Gheorghe Pintilie (Pantelei Bodnarenko, sau Pantiu\u0219a), care veghea ca linia Moscovei s\u0103 fie aplicat\u0103 f\u0103r\u0103 echivocuri. \u00cen ultimele capitole autorii caut\u0103 s\u0103 ne explice odiseea luptei interne de adaptare a cet\u0103\u021benilor la mersul societ\u0103\u021bii. Ni se arat\u0103 cum cet\u0103\u021benii erau supu\u0219i permanent unei propagande agresive, cum o minciun\u0103 repetat\u0103 de un milion de ori devenea un adev\u0103r. Rolul propagandei avea ca scop s\u0103 transforme poporul \u00een indivizi docili \u0219i atomiza\u021bi pentru a se alinia \u00een acceptarea socialismului, cu for\u021ba, ori deja resemna\u021bi. Cert e c\u0103 nimeni \u00een lume nu a folosit vreodat\u0103 puterea ob\u021binut\u0103 prin for\u021b\u0103, sau mijloace criminale, \u00een scopuri nobile. \u201eEsen\u021ba poli\u021biei secrete (ni se spune) este conspirarea\u201d. Iar dac\u0103 cititorul nu va crede \u00een teoria coinciden\u0163elor prezentate, ca poli\u021bii politice, \u00een diferite state de pe glob (bibliografia prezentat\u0103 la final e un atu forte pentru Ovidiu Cameliu Petrescu, care pe vremea deput\u0103\u021biei a avut acces la documente), atunci el va r\u0103m\u00e2ne prizonier al unor \u201econspira\u0163ii\u201d literare vehiculate de naivi. <\/p>\n


\nDaniel LUCA<\/strong>
\n\"\"

\u00cenc\u0103 un duel poetic<\/strong><\/p>\n

Camelia Ardelean \u0219i David Valentin continu\u0103 duelul poetic \u00eenceput odat\u0103 cu volumul Sonete f\u0103r\u0103 perdea, de aceast\u0103 dat\u0103 sub forma rubaiatului: Rubaiate decoltate. Duel vesel, Editura Pim, Ia\u0219i, 2025. Un reprezentant important \u00een literatura universal\u0103 al rubaiatului este Omar Khayam, amintit \u0219i \u00een carte.
\n Umorul este la el acas\u0103, \u00een\u021bep\u0103turile poetice sunt pe c\u00e2t de prietene\u0219ti, pe at\u00e2t de spumoase.
\n Ironia, autoironia, sarcasmul sunt prezente, iar termenii folosi\u021bi nu sunt obsceni, ci doar sugereaz\u0103, prin aluzii fine, f\u0103r\u0103 a provoca respingerea lor.
\n Nu este vorba aici de c\u0103utarea iubirii suflete\u0219ti, ci a celei carnale. Primeaz\u0103 instinctul, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a fi refuzat\u0103 nici posibilitatea… \u00eentregirii sferei.
\n Bun\u0103oar\u0103, El se simte \u00eensetat, dar nu la propriu, ci la figurat, de trupul femeii \u0219i \u00eencepe un adev\u0103rat ritual (\u201eArd stele, cad planete surdomute, \/ Degeaba c\u00e2nt\u0103 cosmice l\u0103ute \/ Din fund de g\u0103uri negre, ca de smoal\u0103 … \/ De tine simt cum setea mi se-ascute\u201d \u2013 Sete). Ea nu sufer\u0103 de sete, ci de … foame, cunosc\u00e2nd la r\u00e2ndu-i fierbin\u021beli trupe\u0219ti. Totu\u0219i, ea dore\u0219te fapte, nu vorbe (\u201eCredeam c\u0103-mi st\u00e2mp\u0103r foamea cu sonete, \/ Dar meri\u021bi un morman de epitete, \/ C\u0103-mi faci \u00een rubaiat apologie, \/ \u00cen loc s\u0103 m\u0103 pofte\u0219ti la un \u0219tiulete! \u2013 Foame).
\n El recunoa\u0219te c\u0103 Ea este o adev\u0103rat\u0103 ispit\u0103 \u0219i c\u0103 vrea s\u0103 o cunoasc\u0103 mai \u00eendeaproape (\u201eE\u0219ti f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o ispit\u0103, \/ \u00cen m\u00e2n\u0103 simt cum pieptul \u00ee\u021bi palpit\u0103, \/ Ba chiar pisica ud\u0103 din \u0219alvari, \/ Ce-ar vrea cocean umplut cu dinamit\u0103\u201d \u2013 Oriental\u0103), pe c\u00e2nd ea \u00eel avertizeaz\u0103 s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 ce dore\u0219te, c\u0103ci nu e chiar at\u00e2t de cuminte precum pare (\u201e\u0218tiu c\u0103 sunt sexy-n blugi, la patru ace, \/ \u0218i m-ai palpa \u00een zonele opace, \/ Ca s\u0103-mi verifici pulsul, dar de-acolo, \/ C\u00e2nd nu te-a\u0219tep\u021bi, un urs o s\u0103 te-atace\u201d \u2013 Pas\u0103rea Mihai Viteazu’).
\n El \u00eencearc\u0103 s\u0103 o-mbuneze cu bani \u0219i miere (\u201eCum v\u00e2n\u0103torii sunt tenta\u021bi s\u0103 spere \/ Trofeu complex, ursoaic\u0103 \u0219i muiere, \/ Iar pu\u0219ca e o scul\u0103 mincinoas\u0103, \/ \u00cen gloan\u021be pun \u0219i Euroi, \u0219i miere\u201d \u2013 V\u00e2n\u0103toare de ur\u0219i), dar Ea nu cade at\u00e2t de u\u0219or prad\u0103 tenta\u021biilor, c\u0103ci exist\u0103 mari \u0219anse de … nereu\u0219it\u0103 (\u201eChema-te-a\u0219, sincer, dar mi-ar fi ru\u0219ine \/ S\u0103 v\u0103d cum vr\u0103bioiul \u021bi-a\u021bipe\u0219te\u201d \u2013 \u201eVrabia m\u0103lai viseaz\u0103\u201d), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een dragoste e permis orice (\u201eA\u0219a c\u0103-\u021bi spun acum, c-o min\u0103 franc\u0103: \/ De vrei cu dinadins s\u0103-\u021bi fiu b\u00e2tlanc\u0103, \/ \u00cenva\u021b\u0103-te cu dragostea flambat\u0103, \/ De principes\u0103-n v\u00e2n\u0103 de \u021b\u0103ranc\u0103!\u201d \u2013 P\u0103s\u0103ri s\u0103 fie, balt\u0103 este).
\n Concluzia Lui este c\u0103 indiferent de contrazicerile dintre ei, dorin\u021ba \u0219i pasiunea r\u0103m\u00e2n la fel de vii (\u201eDe-aceea, poc\u0103it, m\u0103 duc la hram \/ \u0218i-l rog pe Domnul un harem s\u0103 am \/ \u0218i s\u0103 iubesc pe ritm de rubaiate, \/ Cum o f\u0103cea frecvent Omar Khayam!\u201d \u2013 Concluzie pripit\u0103), pe c\u00e2nd Ea concluzioneaz\u0103 c\u0103 poate n-ar fi fost r\u0103u de ar fi cedat avansurilor, a\u0219a \u00eenc\u00e2t mai exist\u0103 \u0219ansa unui happy-end. Sau (de ce nu?) a unei continu\u0103ri [\u201eTe-am refuzat mereu, chiar voluntar \/ (P\u0103reai cu deficit \u00een inventar); \/ Acum regret av\u00e2ntu-mi condamnabil \/ \u0218i-\u021bi dau un \u00abpat\u00bb \u00een stilul lui Omar…\u201d \u2013 Concluzie (ne)concludent\u0103]…
\n Duelul satiric dintre Camelia Ardelean \u0219i David Valentin aduce culoare \u0219i voio\u0219ie \u00een via\u021ba de zi cu zi, acoperit\u0103 din ce \u00een ce mai mult de nori \u00eentuneca\u021bi.<\/p>\n


\nConcizie \u0219i complexitate<\/strong><\/p>\n

Haikuul presupune \u00eendeplinirea nu doar a rigorilor de form\u0103 (17 silabe, repartizate pe trei versuri: 5 silabe \u00een primul vers, 7 silabe \u00een al doilea \u0219i 5 silabe \u00een al treilea), ci \u0219i de con\u021binut (de pild\u0103, dac\u0103 intervine umorul, satira avem senryu.
\n Camelia Monica Cornea, \u00een Tronul, Frunza \u0219i Eu (Editura Castrum de Thymes, Giroc, 2025), se achit\u0103 cu brio de aceast\u0103 sarcin\u0103 dificil\u0103 \u0219i jongleaz\u0103 cu dexteritate cu cuvintele. Volumul este bilingv, rom\u00e2n-englez, traducerea fiind asigurat\u0103 de Crinela S\u00e2nziana Ne\u0219iu.
\n Autoarea se afl\u0103 la al cincilea volum de versuri, \u00eens\u0103 este pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd \u201eatac\u0103\u201d forma fix\u0103.
\n Opul de fa\u021b\u0103, ca structur\u0103, are zece capitole distincte, bine delimitate tematic: Tronul; Hrisoave ale lumii; Osp\u0103\u021b cu hieroglife \u0219i cavalerii umbrei; \u00cen umbra tronului; Armura sim\u021burilor, Peni\u021be, pergamente \u0219i pocale; R\u0103ni, blesteme \u0219i iertare; S\u00e2nge, me\u0219te\u0219uguri \u0219i fier; Z\u0103vorul g\u00e2ndului \u0219i Reflec\u021bii medievale. Acesta se constituie \u00eentr-o scurt\u0103 incursiune \u00een istorie, un iz de vechime r\u0103zb\u0103t\u00e2nd vag dintre coperte. Dar o incursiune c\u00e2t se poate de actual\u0103, ceea ce e surprinz\u0103tor, dar \u00een mod pl\u0103cut.
\n Cavalerii, domni\u021bele \u0219i regii dep\u0103\u0219esc, a\u0219adar, cu u\u0219urin\u021b\u0103 grani\u021bele temporale \u0219i spa\u021biale, iar tronul poate fi ocupat de oricine, singura condi\u021bie fiind meritocra\u021bia. Dac\u0103 nu exist\u0103 un tron propriu-zis, atunci poate fi \u00eenlocuit numaidec\u00e2t de o piatr\u0103 ori un lemn (\u201etriunghi de cocori \u2013\/ l\u00e2ng\u0103 tronul de piatr\u0103\/ covor de frunze\u201d; \u201ezidul cet\u0103\u021bii \u2013\/ pa\u0219i r\u0103t\u0103cind \u00een noapte \/ dup\u0103 alt timp\u201d; \u201eo amintire \u2013\/ semnul nobil al c\u0103r\u021bii \/ firul de p\u0103r blond\u201d).
\n Totodat\u0103, e reprezentat\u0103 aici o c\u0103l\u0103torie \u00eentre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric (\u201ecerul plumburiu \u2013\/ pe \u0219evalet lumina\/ t\u00e2n\u0103r\u0103 pare\u201d), \u00eentre cetate \u0219i natur\u0103 (\u201efrunza plutind \/ pe apa s\u00e2mbetei \u2013\/ pas\u0103rea c\u00e2nt\u0103\u201d), \u00eentre r\u0103zboi \u0219i pace (\u201ev\u00e2nt \u00een cetate \u2013\/ armura ruginit\u0103\/ sc\u00e2r\u021b\u00e2ie u\u0219or\u201d), \u00eentre bucurie \u0219i suferin\u021b\u0103 (\u201eumbra armurii \u2013\/ soldat antren\u00e2ndu-se\/ cu pieptul gol\u201d; \u201emura-n muzeu \u2013\/ flori leg\u0103nate-n soare\/ pace pe p\u0103m\u00e2nt\u201d),\u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte (\u201elespedea rece \u2013\/ dinspre mare adie\/ briza u\u0219oar\u0103\u201d), c\u0103l\u0103torie \u00eenceput\u0103 cu credin\u021ba \u00een suflet (\u201esomn nelini\u0219tit\/ \u00een casa \u00eencuiat\u0103 \u2013 \/ martor Dumnezeu\u201d; \u201eHristos pe cruce \u2013 \/ pe obrazul Mariei \/ picuri de jale\u201d).
\n Concizia, precizia reprezint\u0103 caracteristici fire\u0219ti ale poeziei pe spa\u021biu restr\u00e2ns, iar Camelia Monica Cornea nu face excep\u021bie de la regul\u0103, transmi\u021b\u00e2nd senza\u021bii, tr\u0103iri, emo\u021bii, imagini care ajung cu u\u0219urin\u021b\u0103 la cititori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea din bibliotec\u0103 Tudor CICU Din Buz\u0103ul de alt\u0103dat\u0103\/ ed. Editgraph, 2025 \u2013 de Florentin Popescu \u201eCultura (spunea autorul \u00eentr-un<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":25249,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25311"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25311"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25311\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25312,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25311\/revisions\/25312"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/25249"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25311"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25311"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25311"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}