{"id":25025,"date":"2025-10-20T08:08:46","date_gmt":"2025-10-20T05:08:46","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25025"},"modified":"2025-10-20T08:08:46","modified_gmt":"2025-10-20T05:08:46","slug":"literadura-nr-37-12","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=25025","title":{"rendered":"Literadura nr. 37 (12)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Sorin C\u0102LIN<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" alt=\"\" width=\"336\" height=\"453\" class=\"alignnone size-full wp-image-24840 lazyload\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg 336w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin-223x300.jpg 223w\" data-sizes=\"(max-width: 336px) 100vw, 336px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 336px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 336\/453;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" alt=\"\" width=\"336\" height=\"453\" class=\"alignnone size-full wp-image-24840\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg 336w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin-223x300.jpg 223w\" sizes=\"(max-width: 336px) 100vw, 336px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>22 martie 2024<br \/>\n        Numele cunoscut, f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu curios vreodat\u0103 cine a fost \u0219i ce contribu\u021bii a avut la \u201eprop\u0103\u0219irea\u201d literaturii. Maxim Gorchi. Un nou item din cuprinsul ferparelor lui Iorga. Se bate \u00eentr-\u00eensul aici diplomatul \u0219i criticul. Nereu\u0219ind niciunul s\u0103 c\u00e2\u0219tige. Diplomatul \u00eentreb\u00e2ndu-se dac\u0103 sporul de reputa\u021bie al rusului primit era meritat. Criticul punct\u00e2nd, printre baleieri ale diplomatului, ce a f\u0103cut Gorchi \u0219i ce nu putea face literar. \u0218i transpare fruste\u021bea, simplitatea, ceea ce r\u0103m\u0103sese scris de la Maxim neput\u00e2nd fi nici poezie, nici idee, doar \u201e&#8230; amintirea, imaginea, anecdota.\u201d, culese \u201e&#8230; \u00een cursul unei vie\u021bi \u00eencepute cu meseria cea mai ru\u0219inoas\u0103 ca s\u0103 continue \u00een confortabile ad\u0103posturi literare.\u201d. \u201e&#8230; ceva uman \u00een ele, ceva crud \u0219i primitiv uneori.\u201d M\u0103 a\u0219teptam la fermitate, de\u0219i citesc un mesaj de adio trecut doar pu\u021bin de formalismele ce se cuvin. Tocmai de aceea. Diploma\u021bia lui recurge la contrapunerea general\u0103 a compatrio\u021bilor ru\u0219i, de la aceea\u0219i premis\u0103 de a se m\u0103rturisi, \u201e&#8230; dar cu ce r\u0103sunet interior, cu ce crize de con\u0219tiin\u021b\u0103, ca s\u0103 ajung\u0103 la ce formule finale!\u201d \u0219i de la \u00eendoitele p\u0103reri-efecte ale \u201enu \u0219tiu ce va fi \u00een\u021beles\u201d, \u00een sine trecerea de la simpatiile comuniste la cele occidentale, plecarea din mama Rusia \u00een Apus. \u00centors totu\u0219i la ob\u00e2r\u0219ii, sf\u00e2r\u0219ind acas\u0103, un gest la fel de ambiguu, determin\u00e2nd scepticism la Iorga, cunosc\u00e2nd rela\u021bia de ur\u0103 ne\u00eemp\u0103cat\u0103 a sistemului rus de atunci cu el. Criticul are o singur\u0103 remarc\u0103 forte despre Gorchi \u0219i \u201eM\u0103rturisirea\u201d, c\u0103reia sper s\u0103-i dau curs c\u00e2ndva: \u201e&#8230; aceast\u0103 spovedanie a unui barbar care nu putea fi dec\u00e2t barbar&#8230;\u201d. De ce a fost adoptat de Apus? Tot din parcursul \u201edecese\u201d-lor afl\u0103m: \u201e&#8230; fiindc\u0103 era \u00een lume at\u00e2ta poezie \u0219i at\u00e2ta ideie de calitate proast\u0103&#8230;\u201d. \u201e2 Iunie 1936\u201d<\/p>\n<p>********<br \/>\n      Z\u0103bovesc \u00een afara listei propuse pentru dou\u0103 remarci &#8211; cu caracter de permanen\u021b\u0103 \u00een neamul rom\u00e2nesc \u0219i demne de a fi reamintite oric\u00e2nd &#8211; ce mi-au atras aten\u021bia. Omul stins la optzeci de ani fusese delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia \u00een 1918 \u0219i devenise deputat \u0219i secretar al Parlamentului Rom\u00e2niei, de loc din Vi\u0219ta, Ardeal, protopop, \u201e<<pop\u0103>>\u201e dintre cei ce au r\u0103sp\u00e2ndit atmosfer\u0103 de bun\u0103tate \u0219i sfin\u021benie: Nicolae Borzea. \u0218i-n anul de gra\u021bie 1936, pentru cultul c\u0103r\u021bii \u201e&#8230; se afl\u0103 (&#8230;) \u00eenchin\u0103tori&#8230;\u201d, din ce \u00een ce mai pu\u021bini. Regretul lui Iorga c\u0103-n locul lui Borzea \u0219i al altora ca el \u201e&#8230; ne vin oameni cari locuiesc \u00een trenul Cluj-Bucure\u0219ti \u0219i al c\u0103ror singur g\u00e2nd e s\u0103 treac\u0103 prin toate profesiile pentru a ajunge prin politic\u0103&#8230;.\u201d.<\/p>\n<p>********<br \/>\n26 aprilie 2024<br \/>\n        De dojan\u0103 n-a sc\u0103pat na\u021bia \u00eentreag\u0103. Pentru Alexandru Vlahu\u021b\u0103, al c\u0103rui bust a stat la dospit din 1932 p\u00e2n\u0103 \u00een 1937, c\u00e2nd la R\u00e2mnicu S\u0103rat i s-a inaugurat. Data specificat\u0103 de Iorga: 1 Mai. Sup\u0103rat, dar \u0219i u\u0219urat c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it uitatul, blamatul, bagatelizatul Vlahu\u021b\u0103 prime\u0219te locul meritat \u201e&#8230; pentru totdeauna&#8230; \u00een analele literaturii rom\u00e2ne\u0219ti oneste \u0219i \u00eensufle\u021bite&#8230;\u201d, \u201eAzi, c\u00e2nd na\u021bionalismele se afirm\u0103 \u00een toate formele, forma na\u021bionalismului s\u0103u e o piatr\u0103 de \u00eencercare \u0219i un model.\u201d.<\/p>\n<p>********<br \/>\n        Tot o ridicare de monument consemneaz\u0103 Iorga, dedicat\u0103 triadei cunoscute mai mult cu \u201e&#8230; numele-porecle de Horia , Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an.\u201d, trei mucenici ce aveau s\u0103 adune comemorativ \u201e&#8230; oameni care nu se pot vedea \u00een ochi&#8230;\u201d. De\u0219i nu specific\u0103 unde are loc evenimentul, data este cert\u0103: 31 Octombre 1937. \u0218i cu acest prilej, Iorga nu se sfie\u0219te s\u0103 denun\u021be excesele societ\u0103\u021bii, \u00een cuvinte pu\u021bine, simple, dar penetrante. G\u00e2nde\u0219te c\u0103 monumente se ridic\u0103 \u00eenc\u0103 unora care au r\u0103bdat, au \u00eendr\u0103znit \u0219i au p\u0103timit \u00eenmiit mai pu\u021bin dec\u00e2t cei trei, c\u0103-n loc s\u0103 li se ridice statuie, Horia, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an ar fi fost mul\u021bumi\u021bi ca-n acel loc s\u0103 se construiasc\u0103 un a\u0219ez\u0103m\u00e2nt pentru cei ce \u00eenc\u0103 au case \u201e&#8230; cu coperi\u0219ul mai mare dec\u00e2t zidul \u0219i cu zece st\u0103p\u00e2ni str\u0103ini pe grumazi.\u201d, str\u0103ini care atunci i-ar fi trecut f\u0103r\u0103 scrupule pe martiri \u201e&#8230; \u00een clubul lor&#8230;\u201d, \u00eenc\u0103 oprimat\u0103 popula\u021bia nevoia\u0219\u0103 \u201e&#8230; chemat\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd s\u0103-\u0219i fac\u0103 electorala datorie&#8230;\u201d. Citate numai bune \u0219i ast\u0103zi s\u0103 trezeasc\u0103 na\u021biunea, dac\u0103 ar mai fi posibil, din aburii ce i-au amor\u021bit ra\u021biunea: cariera, banii, pozi\u021bia social\u0103 c\u00e2t mai \u00eenalt\u0103 \u0219i distrac\u021bia, lipsa de empatie \u0219i de umanitate.<\/p>\n<p>********<br \/>\n21 iulie 2024<br \/>\n      Timpul. Implacabil. Impertinent \u00een felul lui. \u0218i cu totul nedrept. O dat\u0103 pentru c\u0103-i d\u0103 senza\u021bia omului de infinitate, \u00eenc\u0103 o dat\u0103 fiindc\u0103 ia unii oameni mai repede dec\u00e2t ei \u0219i-ar dori.<br \/>\n      Chiar \u0219i cu mine. Mi-a furat trei luni din via\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi realizat nimic. F\u0103r\u0103 s\u0103 fi citit \u0219i a\u0219ternut ceea ce-mi propusesem. Probabil c\u0103 a\u0219a a fost mai bine. S\u0103 m\u0103 mir c\u0103 am ajuns foarte departe cu necrologul iorgian, s\u0103 fac \u00eent\u00e2i cale \u00eentoars\u0103 spre a m\u0103 convinge c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r am parcurs tot p\u00e2n\u0103 la acel punct. \u0218i n-a fost a\u0219a. Uitasem cel pu\u021bin un nume.<\/p>\n<p>********<br \/>\n      Pirandello. Premiatul Nobel cu doi ani \u00eenainte de a se stinge. Descris de Iorga drept un sicilian din ale c\u0103rui ob\u00e2r\u0219ii \u00ee\u0219i trage ra\u021biunea, viziunea literar\u0103 \u201e&#8230; din vechea \u00eendoial\u0103 elenic\u0103, din obi\u0219nuin\u021ba sofistic\u0103 a jocului cu ideile&#8230;\u201d, din \u201e&#8230; tendin\u021ba arab\u0103 de a despica firul \u00een patru \u0219i de a se pierde \u00een lumea lucrurilor infinit de subtile.\u201d. A\u0219a arat\u0103 dramaturgia sa, metodic formulat\u0103, cu consecin\u021be bizare, ce dep\u0103\u0219esc cadrul comediei spre a se \u00eencarna ad\u00e2nc \u00een psihologia uman\u0103. \u0218i dac\u0103 na\u0219terea teatrului pirandollian are filiere \u0219i moduri diverse de exprimare, Iorga g\u0103se\u0219te totu\u0219i \u201e&#8230; m\u0103sura roman\u0103&#8230;\u201d \u00een povestiri, pline de \u201e&#8230; adev\u0103rat farmec de simplicitate bun\u0103 \u0219i uneori duioas\u0103&#8230;\u201d. Ultima fraz\u0103: \u201eCu acesta ne cunoa\u0219tem, \u0219i ne recunoa\u0219tem numai cu acesta.\u201d. Un articol, al XCV-lea al volumului, datat la cump\u0103na dintre ani: \u201e1936\/7\u201d.<\/p>\n<p>********<br \/>\n      De bun\u0103 seam\u0103, to\u021bi \u201e\u00eencarcera\u021bii\u201d \u00een ferparele lui Iorga sunt celebrit\u0103\u021bi. Unele despre care novicele &#8211; eu &#8211; n-a avut de unde auzi. De\u0219i-s pu\u021bini anii dintre un secol \u0219i urm\u0103torul, a\u0219a cum \u00eei num\u0103r\u0103m fiecare dup\u0103 ce s-au adunat mai mul\u021bi, tot pu\u021bini r\u0103m\u00e2n \u0219i dovedesc scurtimea perpetu\u0103 a memoriei colective.<\/p>\n<p>********<br \/>\n      Italieni, germani, francezi sau spanioli, precum Miguel de Unamuno, pierdu\u021bi, putem spune acum, cu noroc \u0219i la timp. Cum \u0219i Iorga a fost pierdut din aceast\u0103 lume. \u0218i \u0219i-ar fi preg\u0103tit propria trecere dincolo de cele vii precum lui Unamuno i-a \u00eenchipuit-o: \u201eA c\u0103utat un col\u021b subt p\u0103m\u00e2nt, unde \u00eenc\u0103 nu s\u2019a oprit nicio bomb\u0103 \u0219i nu s\u2019a prelins nicio pic\u0103tur\u0103 de s\u00e2nge fr\u0103\u021besc.<br \/>\n      Acolo, lui Miguel de Unamuno \u00eei este, ast\u0103zi, mai bine&#8230;.\u201d. \u201e9 Ianuar 1937\u201d.<\/p>\n<p>********<br \/>\n      Nu pot s\u0103 nu remarc, doar aici, ca bizar\u0103 coinciden\u021b\u0103, cele patru puncte ce-mi stau \u00een obi\u0219nuin\u021b\u0103 la final de fraz\u0103.<\/p>\n<p>********<br \/>\n      S\u0103 nu pierdem din vedere decesul fostului pre\u0219edinte francez Gaston Doumergue consemnat la 27 Iunie 1937.<\/p>\n<p>********<br \/>\n10 decembrie 2024<br \/>\n      Goga. 10 Mai 1938. Data consemn\u0103rii \u00een suma de ferpare ale lui Iorga. Un chip \u00eendoit, un suflet zbuciumat, un trup autodistrus de \u201e&#8230; flac\u0103ra nestins\u0103 ce ardea \u00een el.\u201d. De\u0219i premisele poetului, ale studentului \u201e&#8230; blond \u0219i cu fl\u0103c\u0103ri albastre \u00een ochii&#8230;\u201d s\u0103i, ai insului micu\u021b nu anun\u021bau idealistul, politicianul \u00eembr\u0103cat \u00een \u201e&#8230; zale&#8230;\u201d, inexorabilul. Regretele lui Iorga sunt evidente, ne\u00eemp\u0103cat c\u0103 n\u0103luca ce l-a urm\u0103rit pe Octavian, cea care dorea s\u0103 revolu\u021bioneze \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103, cuprinsa de \u0219ov\u0103ial\u0103 \u0219i l\u00e2ncezeal\u0103, l-a distrus, deopotriv\u0103 pe omul politic \u0219i pe poet.<\/p>\n<p>********<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sorin C\u0102LIN 22 martie 2024 Numele cunoscut, f\u0103r\u0103 s\u0103 fiu curios vreodat\u0103 cine a fost \u0219i ce contribu\u021bii a avut<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24966,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25025"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=25025"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25025\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25026,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/25025\/revisions\/25026"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=25025"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=25025"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=25025"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}