{"id":24994,"date":"2025-10-12T01:02:56","date_gmt":"2025-10-11T22:02:56","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24994"},"modified":"2025-10-12T01:02:56","modified_gmt":"2025-10-11T22:02:56","slug":"literadura-nr-37-6-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24994","title":{"rendered":"Literadura nr. 37 (6)"},"content":{"rendered":"

Dan D. G\u00c2RJOAB\u0102<\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd visul devine rug\u0103ciune
\n\u00cen t\u0103cerea dintre dou\u0103 respira\u021bii,
\no chemare se na\u0219te \u2014
\nnu ca un sunet,
\nci ca o tres\u0103rire
\npe care sufletul o recunoa\u0219te
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 o poat\u0103 explica.
\nRealitatea din vis
\nnu este mai pu\u021bin adev\u0103rat\u0103
\ndec\u00e2t zidurile care ne \u00eenconjoar\u0103.
\nE acolo unde timpul se opre\u0219te,
\niar Lumina nu vine din soare,
\nci dintr-un loc
\npe care numai inima
\n\u00eel \u0219tie.
\nAm visat o cale
\ncare nu avea sf\u00e2r\u0219it,
\ndar fiecare pas
\nera o rug\u0103ciune nerostit\u0103.
\n\u0218i Tu, Doamne,
\nerai acolo \u2014
\nnu cu chip,
\nci cu prezen\u021ba aceea
\ncare umple f\u0103r\u0103 s\u0103 ating\u0103.
\nNu \u0219tiu dac\u0103 m-am trezit,
\nsau dac\u0103 abia atunci
\nam \u00eenceput s\u0103 dorm
\ncu adev\u0103rat.
\nDar \u0219tiu c\u0103 \u00een acea chemare
\nera adev\u0103rul.
\n\u0218i \u00een acea Lumin\u0103
\nera \u00eenceputul
\nunui alt fel de a vedea.<\/p>\n

Psalm \u00een noaptea t\u0103cut\u0103
\nNoaptea nu mai are glas,
\ndoar g\u00e2nduri care curg
\nca umbrele lungi pe pere\u021bi.
\nDeschid o fereastr\u0103
\nnu spre lume,
\nci spre ad\u00e2ncul din mine,
\nacolo unde o rug\u0103ciune veche
\n\u00eenc\u0103 mai arde,
\nca un psalm uitat
\npe marginea inimii.
\nCerul st\u0103 nemi\u0219cat,
\nnu ca r\u0103spuns,
\nci ca o a\u0219teptare.
\nStelele nu \u00eentreab\u0103 nimic,
\ndoar vegheaz\u0103.
\n\u00cen lumina slab\u0103,
\nicoana de pe perete
\npare c\u0103 m\u0103 prive\u0219te
\nnu cu ochi,
\nci cu o suferin\u021b\u0103 bl\u00e2nd\u0103,
\ncare nu cere nimic
\ndec\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2n.
\n\u0218i r\u0103m\u00e2n.
\nCu fruntea sprijinit\u0103 de t\u0103cere,
\ncu g\u00e2ndul r\u0103t\u0103cind
\nprintre \u00eentreb\u0103ri
\ncare nu se aud,
\nci dor dup\u0103 adev\u0103r.
\nDoamne,
\n\u00een noaptea aceasta
\nnu am cuvinte,
\ndar \u021ai le dau
\npe toate\u2026<\/p>\n


\n Cartea din bibliotec\u0103<\/em><\/strong>
\nTudor CICU<\/strong>
\n\"\"

\u201eS\u0103 c\u00e2\u0219tig din mine a fost revolu\u021bia mea\u201d\/ Ed. Editgraph, 2024 \u2013 de Elena Radu<\/strong><\/p>\n

Cartea \u00een care \u00ee\u0219i pune sufletul \u00een cuvinte pentru crea\u021bia lui Dumnezeu, nu-i dec\u00e2t \u00eenzidirea de cuvinte, un templu din care te po\u021bi desf\u0103\u0219ura cititorului t\u0103u ca \u00een psalmii biblici. Cartea (un amplu demers jurnalistic poematic) e \u201edespre mine,, despre cea\u021b\u0103 \u0219i visuri\u201d \u0219i cuprinde o serie de g\u00e2nduri \u0219i impresii, scrise sub forma unui jurnal din vremea pandemiei, anii 2020 (c\u00e2nd \u201eomenirea e cuprins\u0103 de spaima viru\u0219ilor, a climei\u201d), p\u00e2n\u0103 dup\u0103, anul 2024. \u201eZiua \u00een care noi vorbim despre toate astea avem un stat pr\u0103bu\u0219it, extrem de pr\u0103bu\u0219it\u201d. P\u00e2n\u0103 \u0219i opinia celor \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00een Diaspora este extrem de pesimist\u0103 cu privire la \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103. \u00cen paginile c\u0103r\u021bii autoarea \u00ee\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te crea\u021bia unde \u00ee\u0219i poate exersa capacitatea de a discerne m\u0103re\u021bia acestei lumi, posibilitatea de a deslu\u0219i Frumosul, \u00een tr\u0103iri cu fiin\u021bele dragi din trecut \u0219i prezent. Iar ca pana \u0219i h\u00e2rtia s\u0103-i fie la masa de scris mereu sub inspira\u021bie, Elena Radu \u00ee\u0219i \u201epicteaz\u0103 \u00een metafore\u201d iubirea cu care a fost \u00eenzestrat\u0103 de Cel-de-Sus. Un jurnal de \u201epartituri-simfonii\u201d ce \u00eenc\u00e2nt\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i imagina\u021bia este o metafor\u0103 cu dimensiuni infinite \u00eentre om \u0219i Dumnezeu. Citez: \u201ePl\u0103tesc pe drumurile astea infame \u0219i nu pot dec\u00e2t s\u0103 Te caut, s\u0103 Te sl\u0103vesc. F\u0103-\u021bi Gr\u0103din\u0103 l\u00e2ng\u0103 mine s\u0103 Te v\u0103d mereu\u201d. Suntem martorii unui dialog cu sinele dedicat iubirii \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor ei de neoprit, \u00eentr-un flux cu o continu\u0103 curgere, dar pe care nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-l z\u0103g\u0103zuiasc\u0103 \u00een cele c\u00e2teva sute de pagini. Fiecare text, uneori urmat de un \u201eimn\u201d poematic, se deschide de fiecare dat\u0103 diferit, iar nota\u021bia acestor c\u00e2ntece orfeice \u00ee\u021bi creeaz\u0103 sentimentul unei noi percep\u021bii a multitudinii de tr\u0103iri ca \u00eentr-o predoslovie a unui preot care vorbe\u0219te pentru cine \u0219tie s\u0103 asculte. \u201eCe strig\u0103t despre mine s\u0103 fie mai bun?\u201d, se \u00eentreab\u0103 autoarea. Axat\u0103 cu prec\u0103dere pe ad\u00e2ncimea impresionant\u0103 \u0219i incomensurabil\u0103 a Fiin\u021bei Umane, construc\u021bia jurnalului ne aminte\u0219te de acea contopire a planurilor pe linia sond\u0103rii intime de tip proustian cu o mare capacitate de sincronizare \u00eentre romanul modern psihanalitic \u0219i jurnalul de autor. O atare aspira\u021bie ideatic\u0103 \u00eei singularizeaz\u0103 vocea liric\u0103; cartea situ\u00e2ndu-se la grani\u021ba dintre proza psihanalitic\u0103 \u0219i t\u0103r\u00e2mul prozopoematic. \u00cen fapt, scrierea are un timbru pregnant autoreflexiv, pentru c\u0103 \u201elumea nu este aici pentru sine, ci pentru Dumnezeu, pentru a-L ar\u0103ta \u0219i a-\u0219i petrece timpul cu El\u201d.
\n Creatoarea acestui ritm confesiv, st\u0103p\u00e2ne\u0219te mai multe registre ale discursului liric, c\u00e2nd se \u00eentrece cu sinele \u00een z\u0103mislirea unui tablou al vremurilor, adapt\u00e2ndu-se destul de abil \u0219i vizionar asupra \u00eemprejur\u0103rilor, odat\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u0219i spune povestea \u00een care \u00ee\u0219i proiecteaz\u0103 imagina\u021bia poematic\u0103 \u00een amintiri vechi, sau c\u00e2nd vorbe\u0219te despre literatur\u0103 ori politica vremii: reveniri \u00een trecut (\u201e\u00cen prim\u0103vara aceea mama mi-a pus \u00een traist\u0103 frunz\u0103 de vi\u021b\u0103 de vie, de m\u0103rar, usturoi, corcodu\u0219e \u0219i m-a trimis \u00een pia\u021b\u0103, la Buz\u0103u s\u0103 le v\u00e2nd\u201d); acas\u0103 pe vremea copil\u0103riei (\u201e… \u00een aceast\u0103 lume de vise, p\u0103trunz\u00e2nd \u00een c\u0103su\u021ba de la \u0218ar\u00e2nga, sunt doar eu, e a\u0219a cum o \u0219tiu, masa, soba, pre\u0219ul\u201d); atmosfera literar\u0103 din arealul buzoian (\u00eent\u00e2lniri la biblioteca V. Voiculescu de ziua Interna\u021bional\u0103 a poeziei, \u00eent\u00e2lniri la Centrul cultural Alexandru Marghiloman cu poe\u021bii etc.) \u0218i e posibil ca lumea pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o descifr\u0103m \u00een peregrin\u0103rile ei prin diferite col\u021buri ale \u021b\u0103rii, ori prin lumea larg\u0103, s\u0103 ne par\u0103 uneori o lupt\u0103 captivant\u0103, capabil\u0103 s\u0103 ne st\u00e2rneasc\u0103 curiozitatea p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it: vezi paginile de c\u0103l\u0103torie prin mun\u021bii Bucegi, trecerile de suflet prin Monteoru \u0219i p\u0103durea Leicule\u0219ti, ori acas\u0103 la \u0218ar\u00e2nga \u0219i Dealul Viei, sau la Cheile Ord\u00e2ncu\u0219ii, acas\u0103 la Avram Iancu \u0219i gorunul lui Horea, \u00een Delt\u0103 \u0219i la p\u0103durea Letea, apoi cele din Praga, Vene\u021bia, Sicilia, Toscana, Floren\u021ba, San Marino etc. \u201eC\u0103l\u0103torind prin lume f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103l\u0103tore\u0219ti prin sufletul t\u0103u pe care-l treze\u0219ti. Port c\u0103l\u0103toriile \u00een mine \u0219i, da, uit… copil\u0103ria\u201d. Confidentul ei, \u00een scriere, \u201ea fost Domnul, a\u0219a am vorbit, a\u0219a am scris acest Jurnal\u201d. Aici visul este mai adev\u0103rat dec\u00e2t realitatea \u0219i cu certitudine aceast\u0103 carte este tr\u0103irea unei fiin\u021be boeme.<\/p>\n

\u201eScene din via\u021ba literar\u0103\u201d\/Ed. European\u0103, 2007 – de Ion Lazu<\/strong><\/p>\n

\u00cen ,,cuv\u00e2ntul \u00eenainte\u201d Ion Lazu nota: ,,… am dislocat sub titlul pe care vi-l propunem, pasajele care se refer\u0103 la lumea literar\u0103\u201d \u00eentre anii 1979-1989 \u201e\u00eensemn\u0103rile unui intrus printre scriitorii adev\u0103ra\u021bi\u201d. Lectur\u00e2nd ai sentimentul c\u0103 lumea prin care se mi\u0219c\u0103 scriitorii e un loc c\u00e2t se poate de misterios, c\u0103 nostalgia trecutului este expresia func\u021biei idealizante a memoriei noastre, at\u00e2t c\u00e2t re\u021bine ea dintre amintirile dozate pe un portativ al timpului. Cititorul nu va crede \u00een teoria coinciden\u021belor \u0219i va r\u0103m\u00e2ne prizonier al unor ,,conspira\u021bii\u201d literare premeditate \u00een lumea scriitorilor, dar: \u201eToate tr\u0103irile sunt amplu descrise, dar \u0219i explicate, a\u0219a c\u0103 nimic nu r\u0103m\u00e2ne nel\u0103murit p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, iar misterios nu este subiectul sau personajul cutare, ci surpriza\u201d. Cartea e un microroman care p\u0103streaz\u0103 scriitura unui jurnal confesional cu oameni \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri desprinse din lumea literar\u0103 \u0219i a vie\u021bii printre scriitorii acelor timpuri, p\u0103str\u00e2nd drept coordonate tridimensionale: tr\u0103irile sale personale. Cartea se cite\u0219te ca pe ni\u0219te m\u0103rturisiri spontane ori un dialog colocvial purtat \u00een atmosfera de \u00eenalt\u0103 \u021binut\u0103 literar\u0103 pe care i-a dat-o scriitorul Ion Lazu. Succesiunea unui jurnal scris sub form\u0103 confesional\u0103 \u00ee\u021bi creeaz\u0103 impresia unei petreceri cu idei \u0219i vorbe \u00eentr-un roman-jurnal \u00een care nou\u0103 ni se pare original\u0103 comunicarea ideii: \u201eIar despre via\u021ba de acum se va vorbi peste 20-30 de ani… \u0219i oamenii de atunci vor citi, nedumeri\u021bi \u00eenvinuindu-ne tot pe bie\u021bii de noi: pentru c\u0103 am r\u0103bdat\u201d. Scriind aceste \u201escene din via\u021ba literar\u0103\u201d, cred c\u0103 au avut asupra sa un efect psihologic foarte puternic \u0219i au fost redate ca \u0219i cititorul s\u0103 simt\u0103 acest lucru \u0219i s\u0103 fie atras ca un magnet de lectura lor \u0219i dorin\u021ba de a p\u0103trunde \u00een budoarul misterios al lumii literare: \u201eScriam (\u00een jurnal-n.n.) pe-o parte a filei aceste note din via\u021ba literar\u0103, iar pe contrapagin\u0103 alte \u00eensemn\u0103ri zilnice; o vreme a mers, apoi impresiile s-au amestecat\u201d, spune undeva. Tr\u0103ind printre scriitori (Ion Gheorghe, Ion Nicolescu, Puc\u0103, Hagiu, D. Tudoran, Manolescu, Z. Stancu, D. S\u0103raru etc.), suferind al\u0103turi de tr\u0103irile lor, nu trebuia s\u0103-l surprind\u0103 faptul c\u0103 \u201etr\u0103d\u0103rile \u0219i nerecuno\u0219tin\u021ba vin exact din direc\u021biile unde te credeai mai asigurat\u201d, \u0219i totu\u0219i! Erau \u0219i anii \u00een care nu g\u0103seai \u201enimic de m\u00e2ncare, pe nic\u0103ieri. O s\u0103 ajungem s\u0103 m\u00e2nc\u0103m chiar bani?!\u201d, nota \u00een jurnalul anului 1984. Iar despre politica acelor ani: \u201e…oamenii atra\u0219i de politic\u0103 au \u00een comun lipsa modestiei, o prea bun\u0103 p\u0103rere de sine \u0219i ideea c\u0103 ei sunt \u00een pozi\u021bia s\u0103-i \u00eenve\u021be pe al\u021bii cum s\u0103 tr\u0103iasc\u0103\u201d. Personajele-autori comentate \u00ee\u0219i \u00eenving \u201emoartea uit\u0103rii\u201d \u0219i prin aceste scrieri \u0219i tr\u0103iri, fiindc\u0103 e ca \u0219i cum ai participa la desf\u0103\u0219urarea letopise\u021bului dob\u00e2ndit de pe urma unei lupte pe t\u0103r\u00e2m literar, cu mici aluzii la st\u0103rile suflete\u0219ti ale cronicarului ,,\u00eencarcerat\u201d \u00een aceste exerci\u021bii de singur\u0103tate. Despre Eugen Barbu citim, c\u0103 \u201edac\u0103 l-a\u0219 \u00eent\u00e2lni, oare l-a\u0219 mai saluta, dup\u0103 toate c\u00e2te a f\u0103cut \u0219i \u0219tiu despre el? Cred c\u0103 da, pentru c\u0103 e totu\u0219i un scriitor adev\u0103rat, c\u00e2t ar fi de tic\u0103los ca individ. Iar pe 18 mai 1980 nota: \u201eDeschid abia mar\u021bi Luceaf\u0103rul \u0219i citesc articolele \u201eLa moartea lui Marin Preda\u201d… (\u0219i) \u201ePrimul romancier care nu a scris despre \u021b\u0103rani privindu-i din balcon. Lua tranchilizante \u0219i totodat\u0103 consuma mult whisky. Nu \u0219tia s\u0103 se odihneasc\u0103, se sim\u021bea bine doar scriind dezl\u0103n\u021buit\u201d. Pe 9 Mai 1980 nota: \u201eAzi la masa din gr\u0103dina Uniunii nimeresc l\u00e2ng\u0103 Petru Vintil\u0103… Apare Nichita St\u0103nescu care st\u0103tuse la o mas\u0103 \u00een\u0103untru, cu mai mul\u021bi: Pitu\u021b, Matei Gavril, Damian Necula \u0219i acum e secondat de Pan Izverna. Nichita a sl\u0103bit r\u0103u, dar mai grav e c\u0103 arat\u0103 palid la fa\u021b\u0103, aproape g\u0103lbui \u0219i are o inflama\u021bie sub ochiul st\u00e2ng. Se pup\u0103 cu Breban. Acum pe Nichita parc\u0103 nu-l mai \u021bin picioarele. \u00cen celebrul lui pulover sac, din care-i mai ies doar cracii\u201d Ca \u00een 13 decembrie 1983 s\u0103 noteze \u00een jurnal: \u201eA murit Nichita St\u0103nescu… \u00cenmorm\u00e2ntarea la Bellu, pe un ger n\u0103prasnic, la c\u00e2teva zile dup\u0103 ce murise Amza Pelea. Am fost cu Dumitru Alexandru \u0219i ambii am pl\u00e2ns\u201d. Lectura acestor texte a fost incitant\u0103 \u0219i \u00een multe locuri surprinz\u0103toare. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan D. G\u00c2RJOAB\u0102 C\u00e2nd visul devine rug\u0103ciune \u00cen t\u0103cerea dintre dou\u0103 respira\u021bii, o chemare se na\u0219te \u2014 nu ca un<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24966,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24994"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24994"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24995,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24994\/revisions\/24995"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}