{"id":24964,"date":"2025-10-06T23:41:19","date_gmt":"2025-10-06T20:41:19","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24964"},"modified":"2025-10-06T23:41:19","modified_gmt":"2025-10-06T20:41:19","slug":"literadura-nr-37-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24964","title":{"rendered":"Literadura nr. 37 (1)"},"content":{"rendered":"<p>           <strong> Editorial<\/strong><\/p>\n<p>Mergeam prin parc \u0219i observam cum se schimb\u0103 natura. Toamna a mu\u0219cat aerul \u0219i de la el se transmite la copaci, la plante, la atmosfer\u0103, mai ales diminea\u021ba \u0219i seara. Pentru o zi de \u00eenceput de toamn\u0103, a fost rezonabil, bunicu\u021be generoase \u00ee\u0219i plimbau nepo\u021beii, pensionarii jucau table \u0219i remi la locul lor bine \u0219tiut pe care \u00eel frecventeaz\u0103 cu frenezie tinereasc\u0103.<br \/>\nPe lac agita\u021bie \u0219i m\u0103c\u0103it. Multe ra\u021be erau str\u00e2nse la un loc, pe ap\u0103 \u0219i pe mal, care mai de care s\u0103 apuce c\u00e2te o bucat\u0103 de p\u00e2ine, pe care un domn cu p\u0103rul alb le-o arunca cu v\u0103dit\u0103 satisfac\u021bie.<br \/>\nSe \u0219i b\u0103teau unele, cum s\u0103 ajung\u0103 o p\u00e2ine la mai mult de cincizeci de ra\u021be.<br \/>\n\u00centrebare: De ce omul intervine dintr-o a\u0219a-zis\u0103 bun\u0103tate \u00een via\u021ba animalelor s\u0103lbatice? Le deregleaz\u0103 bioritmul. P\u00e2inea nu este un aliment pentru ra\u021be. Nu este s\u0103n\u0103tos, leneve\u0219te firea animalului.<br \/>\nNe \u00eendep\u0103rt\u0103m de lucrurile simple, le complic\u0103m cu sl\u0103biciunile noastre. Vrem s\u0103 intervenim \u0219i \u00een structura naturii, s\u0103 facem ceea ce Dumnezeu bun a f\u0103cut, dup\u0103 pofta noastr\u0103.<br \/>\nCare este scopul vie\u021bii actuale a omului? De ce se zbate?<br \/>\nSensul \u00een via\u021ba noastr\u0103 este amplificat \u0219i valorificat de creativitate, artistic\u0103, managerial\u0103, educa\u021bional\u0103. Experien\u021ba momentelor fericite, de \u00eemplinire sufleteasc\u0103, material\u0103, social\u0103.<br \/>\nChiar \u0219i suferin\u021ba are rolul de a c\u0103li firea uman\u0103. Suferin\u021ba personal\u0103. Modalitatea prin care faci fa\u021b\u0103 celei care te dep\u0103\u0219e\u0219te, nu \u00ee\u021bi apar\u021bine, dar pentru a supravie\u021bui trebuie s\u0103 g\u0103se\u0219ti felul de a o ingera \u0219i a o transforma \u00een materie generatoare de sens. De multe ori folosim metafora \u00een exprimare f\u0103r\u0103 a fi con\u0219tien\u021bi, \u00een via\u021ba cotidian\u0103. Dar este bazat\u0103 pe experien\u021b\u0103 personal\u0103.<br \/>\nG\u00e2ndindu-m\u0103 a\u0219a, treceam pe l\u00e2ng\u0103 copii alerg\u00e2nd bucuro\u0219i, pun\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri celor care \u00eei \u00eenso\u021beau. Unul spuse cu o voce \u00eenduio\u0219\u0103toare: dac\u0103 \u00eemi dai o \u00eenghe\u021bat\u0103 mic\u0103 o s\u0103 m\u0103 culc dup\u0103 amiaz\u0103. \u00cenghe\u021bata este rod al bun\u0103t\u0103\u021bii sau o unealt\u0103 speculativ\u0103 precoce?<br \/>\nPe drum am \u00eent\u00e2lnit o m\u0103tur\u0103toare. M-a surprins fa\u021ba luminoas\u0103 \u0219i ea, \u00eengrijit\u0103. M\u0103tura cu degajare, trotuarul r\u0103m\u00e2nea curat \u00een urma ei, parc\u0103 aspira frunzele. Ne place cur\u0103\u021benia, dar de cele mai nu s\u0103 o facem noi. Oamenii ace\u0219tia dau valoare \u0219i demnitate meseriei lor.<br \/>\n Mergeam f\u0103c\u00e2nd o compara\u021bie plec\u00e2nd de la omul care arunc\u0103 o p\u00e2ine, nefolositoare, la ra\u021be, la cei care arunc\u0103 promisiuni electorale.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n                            ION STRATAN<\/strong><br \/>\n         (1955-2005), unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi \u201eoptzeci\u0219ti\u201d<br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/stratan.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/stratan.jpg\" alt=\"\" width=\"187\" height=\"270\" class=\"alignnone size-full wp-image-24965 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 187px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 187\/270;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/stratan.jpg\" alt=\"\" width=\"187\" height=\"270\" class=\"alignnone size-full wp-image-24965\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p>    A absolvit cursurile Facult\u0103\u021bii de Filologie din Bucure\u0219ti (1981) \u0219i a debutat \u00een acela\u0219i an cu volumul Ie\u0219irea din ap\u0103 (debut publicistic \u00een 1972, \u00een revista Amfiteatru). Membru al cenaclului \u201eAmfiteatru\u201d, al \u201eCenaclului de Luni\u201d condus de Nicolae Manolescu \u0219i al cenaclului \u201eI.L. Caragiale\u201d din Ploie\u0219ti, membru al conducerii revistei Contrapunct \u0219i bibliotecar la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eNicolae Iorga\u201d din Ploie\u0219ti. A colaborat cu poezie, critic\u0103 literar\u0103, eseuri, traduceri la numeroase reviste literare din \u021bar\u0103. Semnatar, al\u0103turi de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Traian T. Co\u0219ovei \u0219i Florin Iaru, al volumului Aer cu diamante (1982), care a marcat consacrarea \u201egenera\u021biei optzeciste\u201d. Distins cu numeroase premii literare, \u00eentre care Premiul Funda\u021biei \u201eNichita St\u0103nescu\u201d (1990), Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (1993), Premiul \u201eMihai Eminescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne (1995), Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti (2001).<br \/>\nC\u0103r\u021bi publicate: Ie\u0219irea din ap\u0103 (1981), Aer cu diamante (\u00eempreun\u0103 cu Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Traian T. Co\u0219ovei \u0219i Florin Iaru, 1982), Cinci c\u00e2ntece pentru eroii civilizatori (1983), Lumina de la foc (1990), Lux (1992), Ruleta ruseasc\u0103 (1993), Desfacerea (1994), O zi bun\u0103 pentru a muri (1995), C\u00e2nt\u0103, zei\u021b\u0103, m\u00e2nia (1996), Mai mult ca moartea (1997), De partea mor\u021bilor (1998), Cafeaua cu sare (1998), Apa moale (1998), Crucea verbului (2000), Z\u0103pad\u0103 noaptea (2000), O lume de cuvinte (2001), Sp\u0103larea apei (2001), Biserica ploii (2001), Jocurile t\u0103cute (2001), Biblioteca de dinamit\u0103 (2001), P\u0103m\u00e2nt vinovat (2003), \u021aara disp\u0103rut\u0103 (2003), Cartea rupt\u0103 (2005), Cimitirul de ma\u0219ini (2005).<\/p>\n<p>                                 <strong>Camelia Iuliana Radu<\/strong> \u2013 <strong>interviu<br \/>\n              \u201eAer cu diamante\u201d pentru Nichita St\u0103nescu<\/strong><\/p>\n<p>    \u00centr-o literatur\u0103 na\u021bional\u0103, poezia este asemeni pietrei pre\u021bioase. Ascuns\u0103 \u00een ad\u00e2ncuri neumblate, misterioas\u0103 \u0219i perfect\u0103, \u00eentruchiparea geometriei pure a g\u00e2ndului; ea a\u0219teapt\u0103 c\u0103ut\u0103torul de sensuri, de comori ale sufletului care, \u00een genunchi, strecur\u00e2ndu-se \u00een abisul tr\u0103irilor omene\u0219ti, o va culege \u0219i o va pune pe catifeaua paginii albe, pentru bucuria noastr\u0103. Poe\u021bii nu trebuie uita\u021bi niciodat\u0103.<\/p>\n<p>Vorbind despre poe\u021bi, poe\u021bii \u00een\u0219i\u0219i au glasul sc\u0103zut, scufunda\u021bi fiind \u00een lumea nev\u0103zut\u0103 a unei cunoa\u0219teri de sine doar de ei \u00een\u021beleas\u0103. De aceea, amintirile lor sunt la fel de pre\u021bioase, ca \u0219i c\u0103r\u021bile pe care le semneaz\u0103 cu penelul \u00eenmuiat \u00een cerneala propriei vie\u021bi. Amintirile le sunt pline de inedit, pentru c\u0103 surprind, inevitabil, nuan\u021bele afective pe care ceilal\u021bi nu le observ\u0103 sau nu \u0219tiu s\u0103 le dea \u00een\u021beles. C\u00e2nd un poet a plecat dintre noi, despre el, cel mai bine poate povesti tot un poet.<\/p>\n<p>De ce v\u0103 aprecia a\u0219a mult Nichita St\u0103nescu? Pentru c\u0103 a f\u0103cut, de-a lungul timpului, c\u00e2teva aprecieri cu totul aparte, fa\u021b\u0103 de poemele pe care le-a\u021bi scris.<br \/>\nNichita m-a apreciat pentru c\u0103 versurile din antologia \u201eAer cu diamante\u201d, editat\u0103 \u00een 1982, cum spunea el, \u201eau fr\u00e2nt g\u00e2tul dogmatismului\u201d.<\/p>\n<p>Pe vremea aceea, \u00een literatura contemporan\u0103, era o mare victorie a unui poet, iar dac\u0103 acesta mai era \u0219i t\u00e2n\u0103r&#8230; Cum s-a \u00eent\u00e2mplat?<br \/>\n\u00cemi aduc aminte, se plimba prin camer\u0103 \u2013 uneori \u00een pas de dans \u2013 \u0219i spunea: \u201eB\u0103tr\u00e2ne, i-ai regulat pe incul\u021bi\u201d. Vedea \u00een ac\u021biunea de respingere a demagogiei \u0219i \u00eenchist\u0103rii ceau\u0219iste o proiec\u021bie a propriului s\u0103u ego, care nu s-a putut dezvolta \u0219i manifesta ca atare, dat fiind sistemul de referin\u021b\u0103 extrem de inchizi\u021bional al Uniunii Scriitorilor de atunci. El, crescut al\u0103turi de D. R. Popescu \u0219i Constantin Chiri\u021b\u0103, nu putea s\u0103 repudieze o latur\u0103 demagogic\u0103 a ideologiei, acel st\u00e2lp \u2013 cum spunea el \u2013 pe care se \u00eenf\u0103\u0219ura iedera artei, pentru c\u0103 altfel s-ar fi fr\u00e2nt.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, proiec\u021bia poetului peste timp este aceea a unui rebel.<br \/>\nPentru genera\u021bia din care f\u0103cea parte, da.<\/p>\n<p>Preferin\u021bele sale literare?<br \/>\nIubea mult pe Gheorghe Tomozei \u0219i Petre Stoica, iar dintre prozatori, pe Breban \u0219i Preda, Ivasiuc. Pe Traian T. Co\u0219ovei. <\/p>\n<p>Cum aprecia tinerii poe\u021bi?<br \/>\nEra foarte selectiv cu poe\u021bii tineri.<\/p>\n<p>Totu\u0219i, a fost un fel de mod\u0103 printre tineri \u00een a-l imita.<br \/>\nDa&#8230; Din felul de a fi al lui Nichita, mul\u021bi \u0219i-au croit un reper, dar pentru foarte mul\u021bi, vai, nu au r\u0103mas dec\u00e2t aburii euforizan\u021bi \u0219i nop\u021bile pierdute f\u0103r\u0103 progres estetic.<\/p>\n<p>Erau renumite serile \u0219i atmosfera de mansard\u0103 boem\u0103 din apartamentul s\u0103u.<br \/>\nDincolo de atmosfera colocvial\u0103, destins\u0103, Nichita avea o intui\u021bie sigur\u0103 a valorii. \u0218tia c\u0103, dac\u0103 ascult\u0103 declama\u021biile \u0219i m\u0103rturisirile a o sut\u0103 de convivi, totu\u0219i poetul t\u0103cut \u0219i necunoscut din col\u021bul camerei, poate fi purt\u0103torul marii tor\u021be a lirismului.<\/p>\n<p>Era totu\u0219i diferit c\u00e2nd ap\u0103rea uneori la televizor, de\u0219i \u00eei cam lua peste picior pe reporteri; fire\u0219te, dac\u0103 nu era vorba de S\u00e2nziana Pop, o mare prieten\u0103!<br \/>\nCeea ce rememor\u0103m noi, postum, despre Nichita, este \u2013 paradoxal \u2013 o utopie. Nimeni nu \u00ee\u0219i poate \u00eenchipui \u0219i nu poate reface o existen\u021b\u0103 petrecut\u0103 de la na\u0219tere \u0219i p\u00e2n\u0103 la moarte, exclusiv sub zodia poeziei.<\/p>\n<p>\u00cen ce a constat saltul optzeci\u0219tilor, de la Nichita spre alt\u0103 poezie? P\u0103rea, cel pu\u021bin pe moment, imposibil. Unii nu recunosc acest pas estetic nici ast\u0103zi.<br \/>\nNoi, t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie de atunci, am avut datoria s\u0103 ne pronun\u021b\u0103m asupra comunismului muribund, a trebuit s\u0103 ne c\u00e2\u0219tig\u0103m existen\u021ba ca profesori, muncitori sau solda\u021bi ai esteticului, \u00een timp ce Nichita, ca director al \u201eMagazinului literar\u201d, avea timp s\u0103 se pronun\u021be asupra marilor entit\u0103\u021bi na\u021bionale \u0219i ideologice. Este o diferen\u021b\u0103 de experien\u021b\u0103 a vie\u021bii, care aduce dup\u0103 sine o alt\u0103 viziune \u00een elaborarea ritmurilor poetice.<\/p>\n<p>Care este leg\u0103tura dintre Nichita St\u0103nescu \u0219i Ploie\u0219tiul copil\u0103riei sale?<br \/>\nProblema Nichita \u0219i Ploie\u0219tiul este o problem\u0103 complex\u0103. Mul\u021bi colegi de \u0219coal\u0103 \u2013 care l-au citit fragmentar \u2013 acum, \u0219i-l revendic\u0103, de aceea, p\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u021bite.<\/p>\n<p>Cum aprecia\u021bi Festivalul ploie\u0219tean de poezie \u201eNichita St\u0103nescu\u201d?<br \/>\nEu am luat \u2013 \u00een 1990 \u2013 Premiul Nichita St\u0103nescu al Funda\u021biei de atunci, condus\u0103 de Rodion Galeriu, dar nu mai particip la \u0219edin\u021bele \u0219i la ac\u021biunile funda\u021biei, dup\u0103 o gaf\u0103 public\u0103 a omului de bine Mircea Gociman.<\/p>\n<p>Pe vremea lui Nichita se citea poezie. Acum?<br \/>\nProblema tinerei genera\u021bii \u0219i a recept\u0103rii poeziei este \u0219i ea complex\u0103. \u00cen vremurile ceau\u0219iste, poezia a fost singura supap\u0103 de ie\u0219ire din limba de lemn a discursurilor politice oficiale. Visam, scriam, ca \u0219i cum la TV nu ar fi fost doar dou\u0103 ore de discursuri stupide, iar idealurile nu ar fi fost exclusiv aservite. Dup\u0103 `90, acest c\u00e2\u0219tig estetic a fost preluat de alte domenii ce au spart totalitarismul.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, c\u00e2nd se caut\u0103 subiecte inedite despre toate personalit\u0103\u021bile \u2013 fiind gustate mai ales cele jenante \u2013 este judecat poetul Nichita St\u0103nescu?<br \/>\n \tDa, fire\u0219te, nu scap\u0103  nimeni! Nichita a scris \u0219i s-a afirmat \u00een timpul lui Ceau\u0219escu, iar acum, se vrea o schimbare cu orice pre\u021b a tot \u0219i toate. Odat\u0103 cu apa din copaie, a fost aruncat \u0219i copilul. Este adev\u0103rat c\u0103 Nichita \u2013 ca fenomen intelectual \u2013 a fost \u00eencurajat de unii factori ai puterii, dar nu poezia lui e vinovat\u0103 pentru str\u00e2ngerea \u0219urubului ceau\u0219ist \u0219i pentru groaza de frig, de foame \u0219i de prigonirea continu\u0103 din acele vremuri. Trebuie s\u0103 fim inteligen\u021bi, s\u0103 privim \u0219i cu ochii min\u021bii aceast\u0103 crea\u021bie, faptul c\u0103 ea a fost f\u0103cut\u0103 cu mult\u0103 d\u0103ruire \u0219i talent, dar \u0219i c\u0103 a avut condi\u021bii de dezvoltare, la care noi nici nu visam. Nichita a petrecut mult timp la M\u00fcnchen, \u00eel \u0219tia mai bine ca Bucure\u0219tiul, \u0219i a avut recitaluri str\u0103lucite \u00een Italia, Anglia sau Fran\u021ba, dar Nichita credea \u00een omenie, o form\u0103 aparte a bunului sim\u021b social \u0219i premiile Herder sau Struga au \u00eencununat un poet care, la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii, \u00eencerca s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103, b\u00e2ntuit de crimele grandorii, fastului \u0219i str\u0103lucirii tinere\u021bii \u0219i maturit\u0103\u021bii sale inconfundabile. A fost un om \u00eenalt, ca s\u0103 spun a\u0219a&#8230; Ferice de literatura care are parte de asemenea priviri, ce pot scruta lumea de sus.<br \/>\n(Interviul a ap\u0103rut \u00een cotidianul Jurnalul de Prahova, \u00een anul 2001 \u0219i  fost primul interviu oferit de Ion Stratan, dup\u0103 20 de c\u0103r\u021bi de poezie scrise. \u00cenainte de acesta, a mai acordat un singur interviu, poetei Constan\u021ba Buzea, pentru Via\u021ba Studen\u021beasc\u0103, \u00een 1987, care \u00eei remarcase debutul,. Am recuperat acest interviu \u00eempreun\u0103 cu alte patru,  publicate \u00een acela\u0219i an, pentru c\u0103 Jurnalul de Prahova  nu are exemplare la Biblioteca Na\u021bional\u0103 Rom\u00e2n\u0103, ci doar la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Nicolae Iorga, din Ploie\u0219ti, iar asta ar \u00eensemna ca aceste cuvinte, publicate atunci, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape necunoscute.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Editorial Mergeam prin parc \u0219i observam cum se schimb\u0103 natura. Toamna a mu\u0219cat aerul \u0219i de la el se transmite<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24966,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24964"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24964"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24964\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24967,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24964\/revisions\/24967"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24964"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24964"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24964"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}