{"id":24839,"date":"2025-07-26T00:06:28","date_gmt":"2025-07-25T21:06:28","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24839"},"modified":"2025-07-26T00:06:28","modified_gmt":"2025-07-25T21:06:28","slug":"literadura-nr-36-14","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24839","title":{"rendered":"Literadura nr. 36 (14)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Sorin C\u0102LIN <\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone  wp-image-24840 lazyload\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" alt=\"\" width=\"176\" height=\"237\" data-srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg 336w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin-223x300.jpg 223w\" data-sizes=\"(max-width: 176px) 100vw, 176px\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 176px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 176\/237;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignnone  wp-image-24840\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg\" alt=\"\" width=\"176\" height=\"237\" srcset=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin.jpg 336w, https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/calin-223x300.jpg 223w\" sizes=\"(max-width: 176px) 100vw, 176px\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>Despre c\u0103r\u021bi ca despre oameni<br \/>\nColec\u021bia Al. S\u0103ndulescu \u2013 Ple\u0219e\u0219ti <\/strong><\/p>\n<p>6 februarie 2024<br \/>\n********<br \/>\nTot la vreme de iarn\u0103, de c\u00e2ine ce url\u0103 la lun\u0103, plec\u0103 la 90 de ani Iacob Negruzzi. \u00centr-o zi parc\u0103 sortit\u0103 ghinionului, \u201e13 Ianuar 1932\u201d, dup\u0103 ce fusese de toat\u0103 lauda prin decembrie la Academia Rom\u00e2n\u0103. \u201eSupravie\u021buitorul &lt;&gt;\u201e, \u201econduc\u0103torul vechilor &lt;&gt;, \u201efiul lui Costache Negruzzi\u201d, \u201eMoldovean \u0219ugub\u0103\u021b, de bun\u0103 ras\u0103 r\u0103ze\u0219easc\u0103\u201d, cu o minte ager\u0103, avea \u201ecuriozitatea lui de a \u0219ti, de a \u00een\u021belege\u201d neatins\u0103 la v\u00e2rsta venerabil\u0103 \u0219i datorit\u0103 c\u0103reia exclama de fiecare dat\u0103 uimit la auzul oric\u0103rui lucru nou. ********<br \/>\nAm omis din lista cu prezen\u021be speciale un pre\u0219edinte: al Fran\u021bei. Doumer. Victima unui atentat reu\u0219it la 8 Mai 1932. Septuagenar \u201e&#8230; pe care niciodat\u0103 nimeni nu l-a putut ur\u00ee&#8230;\u201d. Talentat orator, cu \u201e&#8230; o biografie care poate trece de-a dreptul \u00een paginile unui Plutarh modern.\u201d, \u201e&#8230; un om care, \u00een orice situa\u021bie, s\u2019ar num\u0103ra printre \u00een\u021belep\u021bii \u0219i bunii vremii sale.\u201d, \u201e&#8230; omul care \u0219i-a trimes pe front fiii care nu s\u2019au mai \u00eentors acas\u0103.\u201d. \u00cemp\u0103rt\u0103\u0219esc p\u0103rerea lui Iorga c\u0103 numai o bestie putea recurge la o asemenea fapt\u0103, c\u0103 a fost un gest crud \u0219i stupid. M\u0103 despart \u00eens\u0103 de utilizarea cuv\u00e2ntului \u201edoctrin\u0103\u201d c\u00e2nd o serie de viziuni \u0219i dorin\u021be transformate \u00een reguli &#8211; n\u0103scociri umane de desprindere cu orice pre\u021b de masa mare a omenirii pentru ob\u021binerea de beneficii nelimitate &#8211; induc permanent ideea c\u0103 scopul scuz\u0103 mijloace. Iar c\u00e2nd ele se numesc crime&#8230;.<br \/>\n********<br \/>\nAl LXVIII-lea articol se dedic\u0103 celebrului autor al \u201eIf\u201d-ului. Rudyard Kipling se sf\u00e2r\u0219ea la 29 Ianuar 1936, \u00eenconjurat, cum \u201eRare ori&#8230;\u201d se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de \u201e&#8230; o a\u0219a duioas\u0103 p\u0103rere de r\u0103u&#8230;\u201d. \u201e&#8230; vr\u0103jitor de ceasuri bune\u201d, scriitorul a fost \u201e&#8230; reprezentantul clasic al m\u0103surii \u0219i bunului sim\u021b.\u201d. Scriitor care a avut pentru \u201e&#8230; oameni, din toate locurile \u0219i de toate rangurile&#8230;\u201d \u201e&#8230; o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 iubire \u0219i o ad\u00e2nc\u0103 mil\u0103.\u201d. Unul dintre acei scriitori \u201e&#8230; binef\u0103c\u0103tori ai bietei noastre umanit\u0103\u021bi.\u201d. ********<br \/>\n15, 16 februarie 2024<br \/>\nNumai paginile net\u0103iate se pot \u00eenvinov\u0103\u021bi c\u0103 am trecut regele Iugoslaviei pe list\u0103 \u0219i totu\u0219i s\u0103 nu-i g\u0103sesc \u201eoscioarele\u201d reconstituite de Iorga la finalul zilelor \u00een Octombre 1932. Exilatul, fiul de pribeag, genovez de conjunctur\u0103, dar cu folosul cel mai de pre\u021b, fiindc\u0103 Genova era acel loc \u00een care Alexandru a c\u0103p\u0103tat dou\u0103 dintre cele mai de seam\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turi: \u201e&#8230; \u00eendeplinirea exact\u0103, plin\u0103 de devotament a datoriei (&#8230;) \u0219i lipsa de orice decor, de orice pomp\u0103 \u0219i parad\u0103 \u00een locul c\u0103rora a\u0219eaz\u0103 maiestatea clasic\u0103 a simplicit\u0103\u021bii absolute.\u201d. *********<br \/>\n27 februarie 2024<br \/>\nUn portret reu\u0219it, o serie de evenimente prin care<br \/>\nAlexandru a dat dovad\u0103 c\u0103 merita tronul<br \/>\nIugoslaviei, \u201e&#8230; nefiind m\u0103car \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2i al eredit\u0103\u021bii&#8230;\u201d, o compara\u021bie meritorie pe care Iorga nu s-a sfiit s\u0103 o pun\u0103 \u00een pagin\u0103, asem\u0103narea cu personajul de legend\u0103 Marcu Cr\u0103i\u0219orul. ********<br \/>\nCuvintele lui Iorga pentru defunctul rege al Angliei, anume George al V-lea, caut\u0103 a defini personalitatea acestuia prin expresia \u201eprofesor de regalitate\u201d, continuator al pozi\u021biei tat\u0103lui, discret, onest \u0219i laborios, f\u0103c\u00e2ndu-\u0219i datoria de suveran \u201e&#8230; cu o nesf\u00e2r\u0219it\u0103 gra\u021bie de devotament \u0219i de sacrificii&#8230;\u201d. \u201eCu aierul unui simplu spectator, el a domnit. 28 Ianuar 1936\u201d ********<br \/>\n9 martie 2024<br \/>\nNumai 100 de ani, \u00eempreuna\u021bi pentru o personalitate c\u0103reia azi \u00eei oferim un loc binemeritat. De\u0219i \u00een ochii lui Iorga putea merita mai mult. Suntem totu\u0219i la 1936, 28 \u201eFebruar\u201d, c\u00e2nd \u00eenc\u0103 tronau destule neclarit\u0103\u021bi peste mentalit\u0103\u021bi, c\u00e2nd na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 mai g\u00e2ngurea \u00een leag\u0103nul emancip\u0103rii \u0219i mul\u021bumirii de sine. Nu \u00eei contest\u0103 \u00eens\u0103 \u201e&#8230; bog\u0103\u021bia imens\u0103 a cuno\u0219tin\u021belor lui&#8230;, m\u0103iestria cu care putea s\u0103 se foloseasc\u0103 de d\u00e2nsele&#8230;\u201d, ci faptul c\u0103 n-a r\u0103mas mai nimic din opera \u0219tiin\u021bific\u0103, c\u0103 nu s-au adunat \u00eentr-o culegere, mai nimic din opera literar\u0103, cum nici \u00een politic\u0103 nu a marcat niciun moment important pentru statul rom\u00e2n. Dou\u0103 motive sunt explicate de Iorga \u00een acest articol: fanatismul \u00eenvingerii imposibilului \u0219i c\u0103 \u201e&#8230; de fapt \u0219i deplin al nostru.\u201d nu era. \u201eH\u00e2jd\u0103ii se \u00eencuscriser\u0103 cu multe neamuri&#8230;\u201d, bunica fiind \u201e&#8230; o Evreic\u0103 botezat\u0103.\u201d. Crescut \u00een spiritul nobilimii \u0219i culturii ruse\u0219ti. Cu sfor\u021b\u0103ri de romanizare demne de laud\u0103, dar nu c\u00e2t s\u0103 dea \u201e&#8230; operei \u00eense\u0219i armonie \u0219i durat\u0103.\u201d. ********<br \/>\n12 martie 2024<br \/>\nAscuns\u0103-ntre filele virgine de tipar, Marea duces\u0103 Victoria, sora reginei Maria, se stinge prea devreme \u00een Germania, refugiat\u0103 acolo din \u021bara unde era considerat\u0103 de popor \u201e&lt;&lt;\u00cemp\u0103r\u0103teasa Rusiei&gt;&gt;\u201e, dup\u0103 ce tr\u0103ise cum dorise, cu un \u201e&#8230; temperament de voin\u021b\u0103 suveran\u0103.\u201d. \u201e\u00cen apusul unei \u00eentregi lumi, nobil\u0103, m\u00e2ndr\u0103, lacom\u0103 de via\u021b\u0103, \u00eenc\u0103 o umbr\u0103 \u00eendurerat\u0103 &#8211; alunec\u0103. 5 Mart 1936\u201d. ********<br \/>\nLa \u201e7 Mart 1936\u201d se \u00een\u021belenise \u00eentre obiceiurile statale comemorarea reginei Elisabeta, spune Iorga, \u0219i \u201e&#8230; nu prea \u0219tim de ce.\u201d. Nimic mai adev\u0103rat, cum \u0219i-n zilele anului 2024 rememor\u0103rile faptelor istorice, personalit\u0103\u021bilor ce \u0219i-au l\u0103sat amprenta personal\u0103 pe felul cum arat\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia au ajuns simple formalit\u0103\u021bi, participan\u021bii \u00eendeplinind o cutum\u0103 superficial\u0103 f\u0103r\u0103 efecte, f\u0103r\u0103 r\u0103sunet, de bifat. Ini\u021biativa, de\u0219i pierdut\u0103 \u00een timp ca punct de plecare, la acea dat\u0103 a pornit de la \u201ecatedra de literatur\u0103 german\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.\u201d, la o zi dup\u0103 invazia nem\u021bilor. \u0218i Academia Rom\u00e2n\u0103 a prezentat o comunicare \u00een limba francez\u0103 cu acea ocazie, ca un act de repara\u021bie pentru contribu\u021bia reginei la literatura rom\u00e2n\u0103, cea al c\u0103rui tron fusese preluat de la Elena Cuza, doamn\u0103 cu o intelectualitate distins\u0103 (necomemorat\u0103 vreodat\u0103, de\u0219i merita cu prisosin\u021b\u0103), o onoare \u0219i totodat\u0103 o obliga\u021bie moral\u0103 c\u0103reia Elisabeta i-a f\u0103cut fa\u021b\u0103 cu succes, f\u0103c\u00e2nd din art\u0103 o religie, din poezie un sacerdo\u021biu. Iubitoare de oameni s\u0103raci \u0219i bolnavi, \u201e&#8230; ve\u0219nic dezorientat\u0103, min\u021bit\u0103, exploatat\u0103&#8230;\u201d. O comemorare f\u0103r\u0103 \u201e&#8230; focuri de artificii&#8230;\u201d a celor ce au \u00een\u021beles contribu\u021bia ei.<\/p>\n<p>********<br \/>\nMul\u021bi ne\u0219tiutori, mul\u021bi ignoran\u021bi, dar \u0219i mai mul\u021bi, dac\u0103 nu chiar to\u021bi, cuprin\u0219i de o nep\u0103sare sor\u0103 cu \u0219tergerea fiin\u021belor noastre de pe harta vie\u021bii. Genera\u021biei mele i se poate imputa doar prima atribuire. Pu\u021bine informa\u021biile \u0219i \u00eendrum\u0103rile, chiar deloc. De nu gravitam copil\u0103re\u0219te pe l\u00e2ng\u0103 dou\u0103-trei personalit\u0103\u021bi, nici azi nu a\u0219 fi \u0219tiut mai nimic despre umila-le magistral\u0103 existen\u021b\u0103. E lucru \u00eensemnat s\u0103-l fi v\u0103zut \u00een tabieturile zilnice pe Mo\u0219escu, s-o fi p\u00e2ndit-o prin ferestruica de la dormitorul p\u0103rin\u021bilor pe so\u021bie, Penca, fum\u00e2nd \u0219i f\u0103c\u00e2nd cafea oaspe\u021bilor. Sau pe domnul Tabacu citind sub umbrar ori plec\u00e2nd la promenad\u0103 \u00een costumul gri sau cel bej, cu p\u0103l\u0103ria u\u0219oar\u0103 de var\u0103 asort\u00e9, cu bastonul, corpolent, dar cu o \u021binut\u0103 impecabil\u0103. Ori s\u0103 o tot z\u0103resc pe doamna Murgoci, profesoara inimoas\u0103 de la \u0218coala nr. 4, al\u0103turi de elevele sale, cu un \u0219armant aer de epoc\u0103 \u00een plin socialism, preg\u0103tit\u0103 s\u0103 nu-i scape nicio serbare \u0219i manifestare cultural\u0103. Ea \u00eei fusese \u0219i mamei, \u00eenc\u0103 de la primele spectacole ale Casei or\u0103\u0219ene\u0219ti de cultur\u0103, prin anii 60-61, \u00eendrum\u0103toare de c\u00e2ntec \u0219i poezie.<br \/>\nCe leg\u0103tur\u0103, ce rudenie avea cu vestitul Gheorghe M. Murgoci, la momentul de fa\u021b\u0103 nu v\u0103 pot spune. Chiar \u0219i a\u0219a, coinciden\u021b\u0103 s\u0103 fi fost, poart\u0103 ast\u0103zi fosta strad\u0103 Curc\u0103nari \u0219i Proletari numele geologului, strad\u0103 unde \u0219i profesoara locuia, dup\u0103 cum \u0219i-a f\u0103cut s\u0103la\u0219 \u00een minte o amintire. La 10 ani de la moartea care l-a r\u0103pit, la \u201e30 Mai<br \/>\n1936\u201d, Iorga rememoreaz\u0103 c\u00e2teva amintiri cu Murgoci. Starea fizic\u0103 \u00een lungi suferin\u021be, un \u201e&#8230; corp cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire zguduit, care p\u0103rea c\u0103 se desface \u00een buc\u0103\u021bi&#8230;\u201d. \u00cen ciuda acestora, era \u201e&#8230; o \u00eentrupare a vie\u021bii, a vie\u021bii care simte nevoia s\u0103 arate, s\u0103 cucereasc\u0103, s\u0103 se bucure de biruin\u021ba c\u00e2\u0219tigat\u0103.\u201d. Cu eforturi uria\u0219e, prisosind energie \u201e&#8230; \u00een r\u0103t\u0103cirile prin mun\u021bi \u0219i de-a-lungul \u0219esurilor \u021b\u0103rii&#8230;\u201d, \u201e&#8230; cu acel z\u00e2mbet care i-a r\u0103mas totdeauna t\u00e2n\u0103r.\u201d (referindu-se la zilele c\u00e2nd era tratat de boal\u0103 ca un copil \u0219i r\u0103spl\u0103tea pe \u00eengrijitori cu acea naiv\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are). Talent literar, descriind c\u0103l\u0103toriile \u00een Asia Mic\u0103 cu acel \u201e&#8230; dar al vorbirii fire\u0219ti&#8230;\u201d. Dincolo de toate, p\u0103m\u00e2ntul, studiat \u0219i l\u0103sat semenilor \u00een toat\u0103 splendoarea straturilor lui, p\u0103m\u00e2ntul pentru care a luptat s\u0103 intre \u00een proprietatea celor mul\u021bi, \u201eP\u0103m\u00e2ntul, cu drepturile ce d\u0103 unei rase, \u0219i de aceia s\u2019a str\u0103duit pentru unitatea Statului Rom\u00e2n. P\u0103m\u00e2ntul bun, care l-a iubit \u0219i el, &#8211; \u0219i l-a cerut de vreme la sine.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Sorin C\u0102LIN Despre c\u0103r\u021bi ca despre oameni Colec\u021bia Al. S\u0103ndulescu \u2013 Ple\u0219e\u0219ti 6 februarie 2024 ******** Tot la vreme de<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24763,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24839"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24839"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24839\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24841,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24839\/revisions\/24841"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24763"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24839"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24839"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24839"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}