S\u0103 v\u0103 povesteasc\u0103 ei, nu s\u0103-\u0219i dea al\u021bii cu presupusul.
\n \u0218i-n People, prin 1995, cineva mai pune-un pai pe foc…. Dar, trecute-s vechile dispute \u0219i f\u0103r\u0103 vreo ranchiun\u0103 Copeland r\u0103spunde reporterului despre frumoasele timpuri petrecute cu cei doi confra\u021bi. Pentru unii ca noi, din alt\u0103 lume, cu alte obiceiuri verbale, o chestiune precum \u201eNimeni nu moare dintr-o supradoz\u0103 de droguri…\u201d ar p\u0103rea pur\u0103 realitate \u0219i ar atrage un oprobiu evident \u0219i definitiv. \u00cens\u0103 Stewart se refer\u0103 la cariera lor fulminant\u0103, mondial\u0103, la perioada de maxim\u0103 adrenalin\u0103 sim\u021bit\u0103 de fiecare dintre ei pe scen\u0103 \u0219i la faptul c\u0103 fiecare \u0219i-a v\u0103zut mai departe de cariera muzical\u0103 proprie. Sting cu albumele sale, Summers cu vreo \u0219ase personale \u0219i Copeland cu muzicile de film \u0219i alte proiecte. Dac\u0103 a t\u00e2njit dup\u0103 ceva? Dup\u0103 concerte. Mai pu\u021bin dup\u0103 saloanele aeroporturilor. C\u00e2nd au c\u00e2ntat \u00eempreun\u0103 ultima dat\u0103? Atunci, doar \u00een urm\u0103 cu trei ani. La nunta lui Sting cu Trudy. Cic\u0103, \u00eentr-o parantez\u0103, mult prea mult timp \u0219i prea mult\u0103 iubire \u00eentre ei. Roxanne au performat. \u0218i cum practicaser\u0103 \u00eenainte vreme, Summers \u0219i-a p\u0103r\u0103sit partea de chitar\u0103, iar Stewart a \u00eenceput un solo de tobe, \u00een timp ce Sting sus\u021binea linia vocal\u0103. S-au privit unul pe altul, n-a fost unul s\u0103 nu fie str\u0103b\u0103tut de fiorii orgoliului propriu, numai o frac\u021biune de secund\u0103, totu\u0219i, \u0219i-au dat seama c\u0103 nu mai sunt un \u201ecuplu\u201d cu activitate curent\u0103. \u0218i-au r\u00e2s. Probabil \u0219i de nerozia de a se privi cu ranchiun\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 tot se mai \u00eent\u00e2lneau ocazional. Zice Copeland… c\u0103 fra\u021bii nu-i vezi \u00een fiecare zi, dar grija pentru ei st\u0103 mereu acolo suspendat\u0103 \u00eentre creier \u0219i inim\u0103.
\n C\u00e2t s\u0103 fi vorbit despre realiz\u0103rile lui Andy Summers? Probabil suficient de pu\u021bin c\u00e2t s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een minte mai mult de acele preg\u0103tiri de doi ani (fuseser\u0103 cinci), dup\u0103 de performase pe ici-colo, pentru chitara clasic\u0103 \u0219i bine\u00een\u021beles celebrul schimb de ini\u021bial\u0103 org\u0103 cu chitara de la Every Breath You Take. Motiv ce m\u0103 \u00eembolde\u0219te s\u0103-i trec \u0219i lui pe acest r\u0103boj jurnalistic realiz\u0103rile ulterioare trupei The Police. Na, c\u0103 se f\u0103cur\u0103 \u0219i la el 82 de ani, acu\u0219i-acu\u0219i, la final de an 83 (n-am povestit boac\u0103na cu data zilei de na\u0219tere de pe facebook; ca s\u0103 ocolesc – din pur\u0103 dorin\u021b\u0103 de a avea o existen\u021b\u0103 dincolo de \u201ela vedere\u201d, f\u0103r\u0103 obstina\u021bie \u0219i necesitatea stringent\u0103 de a m\u0103 b\u0103ga \u00een seam\u0103, ca majoritatea contemporanilor, dup\u0103 ani \u00een care pus prietenii virtuali la cel mai mare pre\u021b \u0219i la cea mai profund\u0103 considera\u021bie – pleiada de ur\u0103ri, mi-am schimbat de dou\u0103 ori cinci-maiul acolo unde anii stau s\u0103 se preschimbe-n calendar, pe 31 decembrie; la a treia schimbare m-am trezit luat la blocaje; gata, te-am l\u0103sat; vrei s\u0103 te mai suce\u0219ti?, d\u0103-ne nou\u0103, administratorilor socoteal\u0103; \u0219i m-am l\u0103sat p\u0103guba\u0219; a\u0219adar…), \u00een ultima zi. 82 de ani de carier\u0103 stufoas\u0103, mai ales \u00een prima parte. N\u0103scut \u00een 1942, a avut timp suficient s\u0103 \u00eencerce diverse genuri, dar \u0219i instrumente. \u00cen ciuda atributului \u201eseveral\u201d, prepus anilor de studiu la pian de c\u0103tre Wikipedia, nu pot fi puse \u00een seama lui mai mult de cinci, \u00een care, de\u0219i, cu o preg\u0103tire temeinic\u0103, po\u021bi ajunge mare pianist, p\u00e2n\u0103 la 10 ani prea pu\u021bini copii au reu\u0219it s\u0103-i dea de cap\u0103t \u0219i s\u0103 devin\u0103 virtuozi. Iar la zece ani nici minte prea mult\u0103 nu poate avea cineva. Astfel, la cap\u0103tul unui deceniu de via\u021b\u0103, Andy \u201etook\u201d chitara, \u00eentr-o vreme \u00een care Anglia era \u00eenc\u0103 rural\u0103, iar pu\u0219tii \u00ee\u0219i petreceau timpul afar\u0103 din cas\u0103. Start-up-ul devenirii sale se datoreaz\u0103 unui concert londonez, \u00een care doi mon\u0219tri sacri ai jazzului au evoluat: Thelonius Monk \u0219i Dizzy Gillespie.
\n O prim\u0103 informa\u021bie privitoare la \u00eenceputurile sale de \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel chitarist red\u0103 maniera amatoristic\u0103, singura posibil\u0103 \u00een acei ani, \u00een care Andy \u0219i-a \u00eensu\u0219it no\u021biunile de jazz \u0219i blues. Azi… altfel stau lucrurile. O iei de la zero \u0219i etapizat dup\u0103 nenum\u0103rate manuale. Andy a c\u0103utat s\u0103 imite interpre\u021bii de jazz americani, ghidat de cele dou\u0103 percep\u021bii antitetice: ce \u00eei place \u0219i ce nu. Percep\u021bii ce i-au guvernat modul de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i maniera de c\u00e2ntat. \u00centre timp – fiindc\u0103 mai caut, mai citesc, mai scriu -, presupunerea mea, rezident\u0103 \u00een minte, s-a adeverit. La cinci ani \u00eencepe pianul, determinat de mam\u0103, ca majoritatea, iar la zece ani prime\u0219te o chitar\u0103 f\u0103r\u0103 o coard\u0103, cu comentariul: \u201eB\u0103rbate, asta este!\u201d. Un bun \u00eenceput s\u0103-l determine s\u0103 c\u00e2nte non stop la ea….<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u0103 v\u0103 povesteasc\u0103 ei, nu s\u0103-\u0219i dea al\u021bii cu presupusul. \u0218i-n People, prin 1995, cineva mai pune-un pai pe foc….<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10495,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,116],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24834"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24834"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24835,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24834\/revisions\/24835"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}