S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM PERSONALIT\u0102\u021aILE CULTURII \u0218I ISTORIEI ROM\u00c2NIEI \u0218I S\u0102 LE CINSTIM MEMORIA<\/p>\n
de Vasile GHINEA
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 iunie, Odovania praznicului Pogor\u00e2rii Sf\u00e2ntului Duh, Sf. Proroc Elisei, Sf. Ier. Metodie M\u0103rturisitorul, patriarhul Constantinopolului, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis pentru momentul in memoriam dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(Laud\u0103 de\u0219art\u0103) Unii zic o vorb\u0103 mare,\/ C\u0103 le merge mintea brici.\/ Eu le spun, ca alinare,\/ Doar la bere \u0219i la mici.
\n\t(F\u0103r\u0103 somn) M-am g\u00e2ndit \u0219i eu, ca omul\/ S\u0103 citesc s\u0103-mi vin\u0103 somnul,\/ Dar c\u00e2nd am citit factura,\/ \u00cencercai cu b\u0103utura.\u201d
\n Dna prof. Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu a adus, la momentul in memoriam, un elogiu Luceaf\u0103rului poeziei rom\u00e2ne\u0219ti.
\n \u201eConsider c\u0103 este de datoria noastr\u0103, a membrilor cenaclului de a vorbi despre Mihai Eminescu, ast\u0103zi, c\u00e2nd se \u00eemplinesc 136 de ani de la trecerea \u00een nefiin\u0163\u0103 a marelui poet. S\u0103 ne reamintim deci, despre una dintre poemele sale de referin\u0163\u0103 ICOAN\u0102 \u015eI PRIVAZ, care este o oper\u0103 emblematic\u0103 \u00een lirica eminescian\u0103. A fost scris\u0103 \u00een anul 1874 \u015fi publicat\u0103 postum. Este plin\u0103 de simboluri \u015fi metafore prin care poetul ne face s\u0103 \u00een\u0163elegem mesajul transmis. Icoana reprezint\u0103 o transcenden\u0163\u0103 a lumii superioare spirituale, iar privazul este o reprezentare a lumii. Prin al\u0103turarea lor Mihai Eminescu ne sugereaz\u0103 faptul c\u0103 doar prin transcenden\u0163\u0103 putem dep\u0103\u015fi limitele materiale \u015fi limitele efemerit\u0103\u0163ii vie\u0163ii. Din simbolurile \u015fi mesajul operei putem \u00een\u0163elege mai profund natura uman\u0103 c\u00e2t \u015fi rela\u0163ia dintre divinitate \u015fi lumea material\u0103.
\nImpulsul care l-a \u00eendemnat pe Mihai Eminescu s\u0103 scrie aceast\u0103 enciclopedie a iubirii a fost marea sa iubire fa\u0163\u0103 mama sa, dar \u015fi fa\u0163\u0103 de femeia mam\u0103. Pentru el mama este \u201echip de sf\u00e2nt\u0103 \u00eentr-un privaz\u201d. El trateaz\u0103 femeia la superlativ, iubirea de asemenea… El d\u0103 femeii valoare de icoan\u0103, o compar\u0103 cu Prea Sf\u00e2nta N\u0103sc\u0103toarea de Dumnezeu \u201eEa nu vrea iubire… vrea numai adorare…\u201d Poezia este un elogiu feminit\u0103\u0163ii, frumuse\u0163ii femeii \u00een general, a iubitei, \u00eencep\u00e2nd cu o invoca\u0163ie c\u0103tre femeia pe care o ador\u0103, din care desprindem \u015fi portretul femeii iubite, c\u0103reia \u00eei sugereaz\u0103 cum s\u0103 se \u00eembrace pentru a fi doar a lui… \u201eDe vrei ca toat\u0103 lumea nebun\u0103 s\u0103 o faci,\/ \u00cen catifea, copil\u0103, \u00een negru s\u0103 te-mbraci\/ Ca marmora de alb\u0103 cu fa\u0163a ta r\u0103sari,\/ \u00cen bol\u0163ile sub frunte lumin\u0103 ochii mari\/ \u015ei p\u0103rul blond \u00een caier \u015fi umeri de z\u0103pad\u0103\/ \u00cen negru, gur\u0103-dulce, frumos o s\u0103-\u0163i mai \u015fad\u0103!\/\/ De vrei s\u0103-mi placi tu mie, auzi? \u015fi numai mie,\/ Atuncea tu \u00eembrac\u0103 m\u0103tas\u0103 viorie .\u201d
\nDup\u0103 aceast\u0103 sumar\u0103 prezentare dna Aneta \u0162\u00e2ru Dumitre\u0219teanu a lecturat \u00eentreaga poezie.
\n\tDl Mihail Constantinescu a lecturat la momentul in memoriam din volumul Scrisori din Costieni, Ed. Rafet, 2021, autor Mihail C. Constantinescu, \u201escrisoarea\u201d Eminescu:
\n\t\u201eOmniprezent \u00een sufletele rom\u00e2nilor, Poetul Nepereche, al c\u0103rui nume este sinonim cu numele \u021b\u0103rii, \u00een vremea Colindelor, \u00eei \u00eenal\u021b\u0103 Prea Sfintei Fecioare un imn. S\u0103-i aprindem o lum\u00e2nare, fiindc\u0103 nimic nu lumineaz\u0103 sufletele noastre de rom\u00e2ni cre\u0219tini-ortodoc\u0219i.
\n\t Undeva, sus, \u00een cerurile sfinte, r\u0103sun\u0103 coruri de Heruvimi \u0219i de Serafimi, pentru c\u0103 Dumnezeul nostru, mare \u0219i bun, ni te-a d\u0103ruit, lumin\u0103 lin\u0103 a sfintei slave a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Ast\u0103zi cerurile se deschid pentru c\u0103 razele sfinte ale Luceaf\u0103rului s\u0103 ne lumineze \u0219i s\u0103 ne \u00eenc\u0103lzeasc\u0103 inimile de rom\u00e2ni. Pentru c\u0103 de la Domnia Sa am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i s\u0103 sim\u021bim rom\u00e2ne\u0219te, s\u0103 ne iubim \u021bara, pentru c\u0103 ceea ce M\u0103ria Sa a a\u0219ternut pe h\u00e2rtie s-a dovedit a fi cea mai \u00eenalt\u0103 lec\u021bie de patriotism pe care ne-a dat-o Marele nostru \u00cenv\u0103\u021b\u0103tor, pentru c\u0103 \u201eDe a\u0219 gr\u0103i \u00een limbile oamenilor \u0219i ale \u00eengerilor, iar dragoste nu am f\u0103cutu-m-am ram\u0103 sun\u0103toare \u0219i chimval r\u0103sun\u0103tor,\u201d.
\n\tDin gr\u0103dinile raiului ceresc, Sf\u00e2ntul Poet Mihai Eminescu ne prive\u0219te \u0219i ne trimite binecuv\u00e2nt\u0103rile sale. S\u0103-l rug\u0103m de iertare pe acest Cucernic Mucenic al verbului care pentru noi s-a jertfit. Pentru c\u0103 unii dintre contemporani s-au f\u0103cut chimval r\u0103sun\u0103tor \u0219i aram\u0103 sun\u0103toare. Iart\u0103-i, preacinstite \u0219i pream\u0103rite, pe acei nevrednici, c\u0103 \u0219i prin aceasta s-a adeverit \u00eent\u0103rirea cuv\u00e2ntului t\u0103u, pentru c\u0103 to\u021bi s-au botezat \u00eentru Cristos de c\u0103tre Biserica Str\u0103bun\u0103, \u00een credin\u021ba propov\u0103duit\u0103 la Tomis de c\u0103tre Marele Apostol Andrei, pentru c\u0103 am cutreierat \u00eempreun\u0103 p\u0103durile \u00eenset\u00e2nd de apa cea vie a crea\u021biei tale.
\n\tS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u201eA fost odat\u0103 ca-n pove\u0219ti izvodirea Ta, odrasla geniului T\u0103u\u201d, c\u0103 am colindat \u00eempreun\u0103 \u00een vremea colindelor, convin\u0219i ca \u0219i Bolintineanu c\u0103 \u201eViitor de aur \u021bara noastr\u0103 are\u201d \u0219i s\u0103 ne \u00een\u0103l\u021b\u0103m privirile spre cerul pe care str\u0103luce\u0219ti!\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl col Mihai Doina, cu eseul Nicolae Iorga – omul! V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201eLa 16 iunie 1871se na\u0219te la Boto\u0219ani Nicolae Iorga. Moare la 27 noiembrie 1940 la Strejnic, l\u00e2ng\u0103 Ploie\u0219ti, ucis de legionari. \u00cen compendiul de istorie intitulat Istoria rom\u00e2nilor \u00een date editat\u0103 de cinci istorici sub coordonarea lui Constantin C. Giur\u0103scu, edi\u021bie 1971, la Ed. Enciclopedic\u0103 Bucure\u0219ti, se precizeaz\u0103 ca dat\u0103 de na\u0219tere 16 iunie, \u00eens\u0103 pe internet figureaz\u0103 data de 05 iunie 1871. Consider real\u0103 data din compendiu, deoarece colectivul de istorici, care a lucrat la acesta, a pus baz\u0103 pe documente. George C\u0103linescu precizeaz\u0103: \u201e\u00cen primele decenii ale secolului XX Iorga a jucat, \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103, rolul lui Voltaire.\u201d
\n\tIstoricul Nicolae Iorga s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de intelectuali \u0219i a primit o educa\u021bie aleas\u0103. Copilul Nicolae, de mic, a sat dovad\u0103 de o inteligen\u021b\u0103 deosebit\u0103. La 13 ani scria articole \u00een ziarul \u201eRom\u00e2nul\u201d. A studiat cu pasiune istoria, rezultatul muncii sale fiind inclus \u00een 1003 volume. Dintre acestea, 11 volume se refer\u0103 la \u201eIstoria rom\u00e2nilor\u201d, iar 2 volume la \u201eIstoria literaturii rom\u00e2ne\u201d. El a publicat \u0219i romanul \u201eOameni care au fost\u201d. \u00cen publicistic\u0103 debuteaz\u0103 cu un volum de poezii.
\n\tNicolae Iorga a integrat Istoria Rom\u00e2niei \u00een Istoria Universal\u0103, ar\u0103t\u00e2nd originalitatea culturii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i leg\u0103tura dintre istoria poporului rom\u00e2n \u0219i istoria altor popoare. Ca istoric, Nicolae Iorga este recunoscut \u00een toat\u0103 lumea ca medievist (referire la Evul Mediu), bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor \u0219i filosof al istoriei.
\n\t\u00cens\u0103 \u00een \u021bar\u0103 el este nominalizat documentarist, critic literar, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, parlamentar, ministru \u0219i al 34-lea prim ministru al Rom\u00e2niei, profesor universitar \u0219i academician.
\n\t\u00centr-una din celebrele cuv\u00e2nt\u0103ri Nicolae Iorga a spus: \u201e\u2026Indiferent de haina ce-o avem, fondul nostru este s\u0103tesc! Satul este a\u0219ezarea noastr\u0103 ancestral\u0103. \u021a\u0103ranul autentic, \u00een modestia sa, nu se pl\u00e2nge, nici nu se laud\u0103! Nu lucreaz\u0103 cu no\u021biuni abstracte, dar particip\u0103 nemijlocit la existen\u021b\u0103! Privirea \u00eei este sfioas\u0103, \u00een ochi i se cite\u0219te bucuria \u0219i triste\u021bea. Revoltele le stinge \u00een t\u0103cere, rareori izbucne\u0219te \u00een reac\u021bii extreme. Judecata sa este simpl\u0103 \u0219i dreapt\u0103. El reprezint\u0103 umbra bunicilor \u0219i str\u0103bunicilor, a b\u0103tr\u00e2nilor\u2026 cobor\u00e2\u021bi din icoane.\u201d
\n\tDup\u0103 ce l-au ridicat de acas\u0103, de la vila sa din Sinaia, legionarii condu\u0219i de Horia Sima, \u00eel asasineaz\u0103 la marginea comunei Strejnic, l\u00e2ng\u0103 Ploie\u0219ti, ca r\u0103zbunare a arest\u0103rii lui Zelea Codreanu, la ordinul regelui Carol al II-lea \u0219i ucis. Dup\u0103 Nicolae Iorga urmeaz\u0103 mini\u0219trii Armand C\u0103linescu \u0219i Virgil Madgearu, prin numita \u201eRebeliune legionar\u0103\u201d.
\n\tOpera lui Nicolae Iorga \u00eensumeaz\u0103 1.359 c\u0103r\u021bi, unele de dimensiuni impresionante, 25.000 articole \u00een reviste \u0219i ziare, numeroase bro\u0219uri\u2026 cam c\u00e2te 34 c\u0103r\u021bi pe an, adic\u0103 o carte la 11 zile. Despre Nicolae Iorga putem spune c\u0103 este cel mai complet scriitor rom\u00e2n!
\n\tCa exemplificare a operelor lui Nicolae Iorga \u201e\u00eendr\u0103znesc\u201d s\u0103 evoc pe scurt povestirea \u201eLupta de la Podul \u00cenalt\u201d.
\n\t\u2026\u201eFiindc\u0103 domnitorul \u0218tefan cel Mare a refuzat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 tributul, sultanul Mahomed Cuceritorul a trimis \u00eempotriva lui o armat\u0103 de 120.000 de oameni, condus\u0103 de Soliman Pa\u0219a. Domnitorul a ales ca locul b\u0103t\u0103liei s\u0103 fie \u00een fa\u021ba localit\u0103\u021bii Vaslui. \u201eLupta de la Podul \u00cenalt\u201d, cum este cunoscut\u0103 \u00een istorie, a \u00eenceput \u00een ziua de 10 ianuarie 1475, \u0218tefan Vod\u0103 \u00eensu\u0219i lu\u00e2nd parte la b\u0103t\u0103lie, al\u0103turi de armata sa. Sub conducerea viteazului domnitor armata rom\u00e2n\u0103, de trei ori mai mic\u0103, a ie\u0219it biruitoare.\u201d
\n\tVictoriile militare ale lui \u0218tefan cel Mare ob\u021binute \u00eempotriva turcilor i-au atras elogii \u0219i din partea str\u0103inilor. \u00cens\u0103\u0219i numele \u201e\u0218tefan cel Mare\u201d \u00eei este dat, pentru prima dat\u0103, \u00een afara hotarelor \u021b\u0103rii, de regele Poloniei \u2013 Sigismund I, \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre domnitorul Petru Rare\u0219.
\n\t\u0218tefan cel Mare a fost viteaz, \u00een\u021belept, bun cre\u0219tin, bun c\u00e2rmuitor \u0219i cu dragoste de popor. Marele voievod al Moldovei a fost l\u0103udat \u0219i pre\u021buit nu numai de ai s\u0103i, dar \u0219i de str\u0103ini\u2026 \u0219i de du\u0219mani. B\u0103rbat glorios \u0219i victorios, a biruit pe to\u021bi regii vecini. El a fost un om fericit, c\u0103ruia soarta i-a d\u0103ruit toate darurile: era drept, prev\u0103z\u0103tor, iste\u021b, biruitor contra tuturor du\u0219manilor. Doar boala a reu\u0219it s\u0103-l \u00eenving\u0103! El suferea de gut\u0103 (o boal\u0103 care se manifest\u0103 prin umfl\u0103turi ale articula\u021biilor, \u00eenso\u021bite de dureri violente). De\u0219i a acceptat ca pl\u0103gile produse de boal\u0103 s\u0103 fie arse cu fierul ro\u0219u, totul a fost \u00een zadar. \u00cen ziua de 2 iulie 1504 domnitorul \u0218tefan cel Mare a \u00eencetat din via\u021b\u0103, dar mai \u00eent\u00e2i a hot\u0103r\u00e2t ca urma\u0219 la tron pe fiul s\u0103u Bogdan Vlad.
\n\tTrupul domnitorului-erou a fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Putna, una dintre ctitoriile sale. Domnitorul a ctitorit \u0219i alte m\u0103n\u0103stiri: (Neam\u021b, Bistri\u021ba, Vorone\u021b), dar \u0219i biserici (Suceava, Ia\u0219i, Vaslui, Dorohoi, \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat), precum \u0219i cet\u0103\u021bi de \u00eent\u0103rire (Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Alb\u0103, Chilia, Orhei) \u0219i \u00eenc\u0103 altele\u2026
\n\t\u00cen \u00eencheierea materialului prezint o anecdot\u0103 despre t\u00e2n\u0103rul Nicolae Iorga. \u2026\u201eLa un banchet dat de regele Carol al II-lea se afla \u0219i t\u00e2n\u0103rul istoric, deja cu un mare renume, a c\u0103rui erudi\u021bie (cultur\u0103 vast\u0103), este din ce \u00een ce mai respectat\u0103. Mul\u021bi oameni politici se temeau de cuv\u00e2ntul s\u0103u r\u0103scolitor, idealist, nest\u0103p\u00e2nit.
\n\tSpre surpriza general\u0103, la aceast\u0103 mas\u0103 regeasc\u0103, la care to\u021bi se \u00eentrec \u00een verv\u0103 (bog\u0103\u021bie verbal\u0103) \u0219i fac risip\u0103 de iste\u021bime, savantul Nicolae Iorga p\u0103streaz\u0103 t\u0103cerea, \u00ee\u0219i contempl\u0103 farfuria \u0219i tace\u2026
\n\tDup\u0103 o vreme, Regina, aflat\u0103 de cealalt\u0103 parte a mesei, este indispus\u0103 de t\u0103cerea lui \u0219i \u00eel \u00eentreab\u0103:
\n\t\u201e- De ce nu spune\u021bi nici un cuv\u00e2nt, domnule profesor? Nu v\u0103 sim\u021bi\u021bi bine?
\n\t– Nu am nimic de spus, morm\u0103i el, cam nepoliticos cu augusta persoan\u0103.
\n\t– Cum, tocmai dumneavoastr\u0103 nu ave\u021bi ce spune? Dumneavoastr\u0103, faimosul orator, cel care\u2026?
\n\t– Nu vreau s\u0103 spun prostii! o \u00eentrerupse Nicolae Iorga.
\n\t– Dar, domnule profesor, dumneavoastr\u0103 nu spune\u021bi niciodat\u0103 prostii!
\n\t– M\u0103 tem c\u0103, \u00een mijlocul at\u00e2tor invita\u021bi de rang \u00eenalt, s-ar putea s\u0103 m\u0103 molipsesc \u0219i eu\u2026\u201d
\n\t\u00cencheiat anecdota, \u00eencheiat \u0219i eseul!\u201d
\n\t\u00cen ordinea \u201eevenimentelor\u201d din \u0219edin\u021ba de ast\u0103zi, \u021bin s\u0103 mul\u021bumesc \u00een mod deosebit dnei Safta Leaut\u0103 pentru epigramele (de bun\u0103 calitate) pe care ni le trimite regulat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 stima dumneaei pentru Cenaclul literar Alexandru Sihleanu \u0219i membrii ei pe care i-a cunoscut. \u00cei doresc s\u0103n\u0103tate \u0219i spor la scris!
\n\tToat\u0103 stima dnei prof. Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu \u0219i dlui prof. Mihail Constantinescu pentru elogiile aduse Luceaf\u0103rului poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, Mihai Eminescu! S\u0103n\u0103tate \u0219i spor la scris!
\n\tLectorului de serviciu de ast\u0103zi, dl col Mihai Doina, toat\u0103 stima pentru munca de documentare depus\u0103 \u00een realizarea eseului marelui istoric Nicolae Iorga. \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte materiale.
\n\t \u201eM\u0103 a\u0219teptam ca ast\u0103zi, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de cenaclu, fiecare membru participant s\u0103 vin\u0103 cu crea\u021bii proprii dedicate marelui poet, sau s\u0103 se lectureze din crea\u021biile Luceaf\u0103rului. Spre surprinderea \u0219i dezam\u0103girea mea, am audiat un material informativ despre Nicolae Iorga, extras din anumite reviste, sau alte surse. Consider c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 aceste informa\u021bii aduse \u00een cadrul \u0219edin\u021bei de cenaclu literar, s\u0103 venim cu crea\u021biile noastre proprii, despre care s\u0103 coment\u0103m aici.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\t\u201eZiua de ast\u0103zi are o deosebit\u0103 semnifica\u021bie \u00een istoria literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, reprezent\u00e2nd ajunul comemor\u0103rii poetului Mihai Eminescu. Aici s-a vorbit \u0219i despre crea\u021bia eminescian\u0103, despre poetul devenit simbol al rom\u00e2nismului.
\n\tMarele istoric Nicolae Iorga relev\u0103 faptul c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul acesta sf\u00e2nt al Moldovei este generator de mari creatori. Nicolae Iorga a fost, deopotriv\u0103, nu numai istoric, dar \u0219i critic literar, promotor al rom\u00e2nismului \u00een cultura noastr\u0103, poet, autor de piese de teatru \u0219i autor al unui volum memorialistic: Oameni care au fost. De asemenea, Nicolae Iorga are \u0219i valoroase aforisme. Activitatea lui Nicolae Iorga trebuie apreciat\u0103 precum cea a marelui poet revolu\u021bionar Vasile Alecsandri.
\n\tAm avut deseori ocazia de a vizita, la V\u0103lenii de Munte, casa memorial\u0103 a savantului Nicolae Iorga, unde se \u021bineau cursuri ale Universit\u0103\u021bii de Var\u0103. M-a impresionat simplitatea casei lui Nicolae Iorga, care denot\u0103 dragostea \u0219i respectul marelui istoric pentru cultura \u0219i civiliza\u021bia rom\u00e2neasc\u0103.
\n\tApreciez demersul lectorului de serviciu \u0219i \u00eel felicit pentru materialul prezentat, care a fost interesant \u0219i pentru noi, cei cu preg\u0103tire filologic\u0103.\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\t\u201ePentru mine cenaclul este un loc unde m\u0103 de\u0219tept. P\u0103rerile colegilor mei, care de multe ori, nu sunt de acord cu ale mele, m\u0103 incit\u0103 s\u0103 caut s\u0103 le deslu\u0219esc. Dl col. Doina, care a prezentat ast\u0103zi un material documentat, este de apreciat, deoarece asemenea unui elev silitor, cite\u0219te mult \u0219i se intereseaz\u0103. Mi-a pl\u0103cut un adev\u0103r spus de dumnealui \u00een material: informa\u021bia de internet, de multe ori, nu este real\u0103. Informa\u021bia adev\u0103rat\u0103 se ob\u021bine din c\u0103r\u021bi \u0219i din studiu. Dac\u0103 am considera internetul un factotum, nu ar mai fi nevoie de educatori \u0219i profesori, de doctori, de constructori. Revin la materialul de ast\u0103zi \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 am aflat informa\u021bii noi despre Nicolae Iorga. Trec\u00e2nd peste partea \u00eentunecat\u0103 a lui Nicolae Iorga, dumnealui descoper\u0103 lumina crea\u021biei sale. Pl\u0103cerea a continuat \u0219i c\u00e2nd am ascultat comentariile celorlal\u021bi. Sunt de p\u0103rere c\u0103 din lupta contrariilor se na\u0219te noul. V\u0103 mul\u021bumesc, mon colonel!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eAst\u0103zi dl Mihai Doina ne-a prezentat un am\u0103nun\u021bit material despre via\u021ba \u0219i caracterul marelui Nicolae Iorga. D\u00e2nsul a prezentat cu succes \u0219i c\u00e2teva elemente din folclorul rom\u00e2nesc. Apreciez imensa munc\u0103 depus\u0103 de dl colonel pentru realizarea acestui material. Consider gestul dumnealui ca fiind un gest nobil \u0219i plin de valoare.
\n\tDl Doina a p\u0103strat aprins\u0103 flac\u0103ra iubirii fa\u021b\u0103 de tradi\u021biile mioritice \u0219i marile personalit\u0103\u021bi ale acestui popor. \u00cel felicit din tot sufletul pentru munca depus\u0103 \u0219i a\u0219tept urm\u0103toarele sale materiale!\u201d (Alexandru Gabriel Dinu)
\n\t\u201eApreciez epigramele trimise de dna Safta Leaut\u0103, \u00eentocmite cu talent, creatoare de bun\u0103 dispozi\u021bie.
\n\tComemor\u00e2nd apropiata zi, dup\u0103 at\u00e2\u021bia ani, de trecere \u00een nefiin\u021b\u0103 a poetului rom\u00e2n \u0219i universal Mihai Eminescu, dna Aneta ne-a prezentat filosofia de inspira\u021bie indian\u0103 cuprins\u0103 \u00een poezia Icoan\u0103 \u0219i privaz. Aceasta a fost un mod de omagiere a poetului nemuritor.
\n\tLectorul de serviciu de ast\u0103zi ne-a prezentat o seam\u0103 de date ale marii personalit\u0103\u021bi istorice \u0219i literare a lui Nicolae Iorga. Documentarea a fost vast\u0103, presupun\u00e2nd un efort de culegere \u0219i \u00eencadrare ale acestor date.
\n\tA\u0219 ad\u0103uga \u0219i faptul c\u0103 Nicolae Iorga a fost invitat \u00een Albania pentru a le scrie istoria, drept pentru care a fost r\u0103spl\u0103tit cu o anumit\u0103 suprafa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2nt cu ie\u0219ire la mare. Aceast\u0103 dona\u021bie s-a numit p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc \u0219i a fost \u00eentocmit\u0103 cu acte notariale. Schimbarea regimului politic din Albania a dus la na\u021bionalizarea propriet\u0103\u021bii lui Nicolae Iorga. Acum statul rom\u00e2n, pe cale diplomatic\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 revendice drepturile lui Nicolae Iorga. De asemenea, Albania are ca imn o crea\u021bie a unui compozitor rom\u00e2n, Ciprian Porumbescu.
\n\tFelicit lectorul de azi pentru efortul s\u0103u \u0219i ordinea de tip militar \u00een \u00eentocmirea materialului prezentat!\u201d (Georgeta Iuga)
\n\t\u201e\u00cel felicit pe dl col. Doina pentru materialul prezentat ast\u0103zi la ora de lectur\u0103, ceea ce ne reaminte\u0219te datele personalit\u0103\u021bilor importante ale culturii rom\u00e2ne\u0219ti! \u00cel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte materiale.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\t\u00cen \u00eencheierea \u0219edin\u021bei, dna Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu \u0219i dna Georgeta Iuga au c\u00e2ntat roman\u021ba Mai am un singur dor. Versurile lui Mihai Eminescu au fost puse pe muzic\u0103 de compozitorul \u0219i pianistul rom\u00e2n Guilelm \u0218orban.
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 iunie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dna Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S\u0102 NE CUNOA\u0218TEM PERSONALIT\u0102\u021aILE CULTURII \u0218I ISTORIEI ROM\u00c2NIEI \u0218I S\u0102 LE CINSTIM MEMORIA de Vasile GHINEA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 iunie, Odovania<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24776"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24776"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24776\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24777,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24776\/revisions\/24777"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24776"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24776"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24776"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}