{"id":24520,"date":"2025-04-04T07:41:54","date_gmt":"2025-04-04T04:41:54","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24520"},"modified":"2025-04-04T07:41:54","modified_gmt":"2025-04-04T04:41:54","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-29-martie-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24520","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 29 Martie 2025"},"content":{"rendered":"

SUNT MOMENTE \u00ceN VIA\u021a\u0102 C\u00c2ND HAZ DE NECAZ POATE FUNC\u021aIONA <\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 29 martie, Sf. Sfin\u021bi\u021bi Mc. Marcu, episcopul Aretuselor \u0219i Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona \u0219i Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei (Pomenirea celor adormi\u021bi), \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis pentru momentul in memoriam dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(D\u0103i sufletului ce-\u021bi cere) Oric\u00e2t ai crede \u00een cump\u0103tare\/ De moarte tot n-ai sc\u0103pare.\/ A\u0219a c\u0103 gust\u0103 un pic licoarea,\/ Chiar dac\u0103-\u021bi \u021bine lum\u00e2narea.
\n\t(Bani pentru zile negre) \u00cen familie nu-\u021bi stric\u0103\/ Ca s\u0103 ai mai mul\u021bi urma\u0219i,\/ Dar v\u0103 zic: la o adic\u0103,\/ Bani de coliv\u0103 s\u0103 la\u0219i.\u201d
\n\tDl Mihail Constantinescu a lecturat la momentul \u00een memoriam:
\n\t\u201eMircea V. Homescu, medic (n. 23 ian. 1931, Craiova \u2013 20 iulie 2014 R\u00e2mnicu S\u0103rat) Se stabile\u0219te la R\u00e2mnicu S\u0103rat \u00een 1969 ca medic primar de chirurgie. A frecventat cenaclurile r\u00e2mnicene Titel Constantinescu \u0219i Alexandru Sihleanu A publicat volumele de eseuri \u201eAporii metaforizate\u201d, \u201eIronii semiserioase\u201d
\n\tIat\u0103 ce scria publicistul Marin Ifrim despre regretatul medic r\u00e2mnicean: \u201eDup\u0103 c\u00e2teva decenii de publicistic\u0103 literar\u0103 de mare \u021binut\u0103, Mircea V. Homescu debuteaz\u0103 editorial cu volumul de eseuri \u201eAporii metaforizate\u201d Un spectacol articular jovial \u00eentre coordonate filosofice, religioase, \u0219tiin\u021bifice.
\n\tDe fapt autorul m\u0103rturise\u0219te c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 arunce o privire \u201e\u00een mintea omeneasc\u0103, cea cuget\u0103toare \u0219i s\u0103 afle ni\u0219te raporturi \u00eentre adev\u0103r \u0219i iluzie, recte \u00eentre \u00een\u021belepciune \u0219i g\u00e2ndirea (cugetarea) noastr\u0103.\u201d
\n\tDna Aneta T\u00e2ru Dumitre\u0219teanu a recitat la momentul \u00een memoriam poezia \u201eO prieten\u0103\u201d (crea\u021bie proprie):
\n\t\u201e(O prieten\u0103) Prieten\u0103 mi-e moartea uneori\/ \u0218i-i admir chiar sumbra ei fantom\u0103.\/ Pe care am v\u0103zut-o deseori,\/ Cu chip de falnic\u0103 Iunon\u0103.\/\/ O salutam \u00een trecerea-mi gr\u0103bit\u0103\/ F\u0103c\u00e2ndu-i semn c\u0103 nu m-am preg\u0103tit\/ S\u0103 plec din lumea asta urgisit\u0103,\/ Care m-a umilit, dar nu m-a cucerit. \/\/ C\u00e2nd voi fi gata, am s-o strig pe nume,\/ Fiindc\u0103-i o certitudine venirea ei,\/ S\u0103 nu mai fiu ce-am fost pe-aceast\u0103 lume,\/ O turturea vreau ca s\u0103 fiu printre ai mei.\u201d
\n\tDl Mihai Doina a lecturat la momentul \u00een memoriam: \u201eAmbii cenacli\u0219ti, care au plecat la Ceruri l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor \u201ein memoriam\u201d, aveau, pe l\u00e2ng\u0103 talent epigramistic \u0219i acela de \u201eprofe\u021bi\u201d. \u00cei pre\u021buiesc identic pe am\u00e2ndoi. \u00cencep cu Aghean\u0103 (Manea) Smarandache, el fiind primul la \u201ecatalog\u201d, av\u00e2nd ini\u021biala A: \u201e\u2026\u00cemi zise vecina-n van:\/ – Ai glumele \u00een program?\/ – Ei, vecino tu nu \u0219tii,\/ Or pleca, de n-oi mai fi\u201d. (cam are dreptate!)
\n\tMatinc\u0103 Costea, optimist, calm \u0219i incisiv, declara: \u201eL-am b\u00e2rfit pe Ceau\u0219escu\/ C-avea soia \u00een salam.\/ A\u0219 dori s\u0103-l cump\u0103r ast\u0103zi,\/ Dar, la pre\u021bul s\u0103u, bani n-am!\u201d (\u0219i el are dreptate!)
\n\tDumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace! Iar noi s\u0103 v\u0103rs\u0103m c\u00e2te o lacrim\u0103 pentru fiecare dintre cei doi! Ei au fost \u201eliantul cenaclului nostru!\u201d (acum \u0219i eu am dreptate?)
\n\tA urmat lectorul de serviciu dl Mihai Doina, cu un eseu intitulat \u201eISTORICUL ZILEI P\u0102C\u0102LELILOR\u201d. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u201e\u00cen anul 2016 s-au \u00eemplinit o sut\u0103 de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Cu acest prilej s-au organizat sec\u021biuni \u0219tiin\u021bifice, expozi\u021bii \u0219i adun\u0103ri comemorative. Pentru guvernan\u021bii no\u0219tri, pentru armat\u0103, pentru muzee \u0219i pentru mass-media, data intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboia fost 27 august 1916.
\n\tLa 27 august 2016 a avut loc festivitatea desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Parcul Carol din Bucure\u0219ti, la Morm\u00e2ntul Eroului Necunoscut, la care a luat cuv\u00e2ntul Klauss Iohanis. Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei a declarat: \u201e\u00cen 1916, la 28 august, Rom\u00e2nia a decis s\u0103 se al\u0103ture r\u0103zboiului \u00eempotriva Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia \u0219i Bulgaria)\u201d
\n\t\u2026Acest text, at\u00e2t de scurt, con\u021bine dou\u0103 gre\u0219eli: decizia de intrare a Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi nu a fost la 28 august (ci la 14 august), iar declara\u021bia de r\u0103zboi nu a fost f\u0103cut\u0103 Germaniei, Turciei \u0219i Bulgariei, ci numai Austro-Ungariei!
\n\tDin mass-media afl\u0103m \u2026\u201eM.Ap.N. a organizat o serie de manifest\u0103ri pentru celebrarea a o sut\u0103 de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi la 27 august 1916.
\n\tO alt\u0103 \u0219tire: Muzeul Na\u021bional Cotroceni a organizat o expozi\u021bie \u201epentru a marca, duminic\u0103 28 august 2016, \u00eemplinirea a o sur\u0103 de ani de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, decizia adoptat\u0103 \u00een cadrul istoricului Consiliu de Coroan\u0103, care a avut loc la Palatul Cotroceni.\u201d \u0218tirea este inexact\u0103: Consiliul de Coroan\u0103 a avut loc cu o zi \u00eenainte.
\n\tMul\u021bi rom\u00e2ni se bazeaz\u0103 pe informa\u021biile oferite de Wikipedia. \u00cen articolul \u201eParticiparea Rom\u00e2niei la Primul R\u0103zboi Mondial\u201d, Wikipedia men\u021bioneaz\u0103: \u201eRom\u00e2nia a fost pe r\u00e2nd: \u021bar\u0103 neutr\u0103 \u00een perioada 28 iulie 1914 – 27 august 1916; \u021bar\u0103 beligerant\u0103 de partea Antantei \u00een perioada 27 august 1916 – 27 noiembrie 1917; \u00een stare de armisti\u021biu \u00een perioada 27 noiembrie 1917 – 7 mai 1918.\u201d
\n\t\u00cen acest text este un amalgam calendaristic (amestec de elemente): se folose\u0219te stilul nou pentru data intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u2026\u0219i stilul vechi pentru data \u00eencheierii armisti\u021biului (corect este 26 noiembrie\/ 9 decembrie 1917), apoi din nou stilul vechi pentru semnarea p\u0103cii separate (corect: 24 aprilie\/ 7 mai 1918).
\n\tAsemenea erori arat\u0103 limpede c\u0103 nu sunt cunoscute, nu sunt luate \u00een seam\u0103, sau sunt falsificate documente istorice din ignoran\u021b\u0103, arogan\u021b\u0103, sau sunt din dorin\u021ba alinierii la standardele europene \u0219i la calendarul U.E. Acest mod de a trata un moment esen\u021bial din istoria Rom\u00e2niei este efectul diminu\u0103rii p\u00e2n\u0103 aproape de eliminare a obiectului istorie din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.
\n\tCronometrarea Timpului cunoa\u0219te dou\u0103 sisteme: \u201esistemul istoric\u201d \u2013 de la facerea lui Adam; acest sistem se mai p\u0103streaz\u0103 la evrei \u0219i ne arat\u0103 c\u0103 suntem \u00een anul 5522; al doilea sistem numit \u201esistemul actual\u201d \u00ee\u0219i are originea de m\u0103surare a timpului de la na\u0219terea lui Iisus Hristos, de c\u00e2nd s-au scurs 2025 ani.
\n\tIstoricii au datoria s\u0103 promoveze adev\u0103rul a\u0219a cum rezult\u0103 din cercetarea documentelor, nu s\u0103 se lase influen\u021ba\u021bi de informa\u021biile de pe internet, sau de atitudinea liderilor politici. Din contr\u0103, ei trebuie s\u0103 fac\u0103 corecturile de rigoare, s\u0103 ajute oamenii, determin\u00e2ndu-i s\u0103 cunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 respecte istoria na\u021bional\u0103.
\n\t\u00cen memoria colectiv\u0103, intrarea Rom\u00e2niei \u00een R\u0103zboiul pentru Unitate Na\u021bional\u0103 este indisolubil legat\u0103 de Sf. Fecioar\u0103 Maria, care \u00een calendarul ortodox se afl\u0103 \u00eentotdeauna \u00een ziua de 15 august (Adormirea Maicii Domnului). Este necesar s\u0103 se cunoasc\u0103 realitatea, inclusiv cronologia datelor istorice!
\n\t\u00cen spa\u021biul ortodox, inclusiv \u00een Principatele Rom\u00e2ne, s-a folosit calendarul vechi (iulian), introdus de Iulius Cezar \u00een anul 46 \u00ee.Hs., p\u00e2n\u0103 dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Ca urmare, toate datele istorice sunt \u00eenregistrate pe acest stil.
\n\tStilul nou (gregorian), decretat de papa Grigore al XIII-lea \u00een anul 1852, a ad\u0103ugat la datele stilului vechi (iulian) c\u00e2te 12 zile \u00een secolul al XIX-lea \u0219i c\u00e2te 13 zile \u00een secolul XX.
\n\tCalendarul nou (gregorian) a fost introdus \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 1919, c\u00e2nd ziua de 1 aprilie devine 13 aprilie. Anul 1919 a fost cel mai scurt an, de doar 352 zile.
\n\t\u00cen anul 2100 se vor \u201erecorecta\u201d cele dou\u0103 forme de calendar, dar vom vedea atunci ce se va stabili!
\n\t\u00cen aprilie 1919 s-a produs un imens haos interna\u021bional, prin \u201edispari\u021bia\u201d celor 13 zile. Trecerea la calendarul nou nu s-a f\u0103cut concomitent (\u00een acela\u0219i timp) de toate \u021b\u0103rile \u2026\u0219i nici de to\u021bi oamenii dintr-o \u021bar\u0103. Nu se mai \u00een\u021belegeau unii cu al\u021bii; p\u0103rea sf\u00e2r\u0219itul lumii! Oamenii s-au obi\u0219nuit foarte greu cu schimbarea datei \u2026\u0219i au f\u0103cut glume, bancuri, p\u0103c\u0103leli, c\u0103ci a\u0219a e firea omului: face haz de necaz! A intervenit UNESCO \u0219i a decretat \u00een 1945 ziua de ziua de 1 aprilie \u2013 Ziua p\u0103c\u0103lelilor! La Londra s-a s\u0103rb\u0103torit \u00een 1945 prima dat\u0103 \u201eZiua p\u0103c\u0103lelilor\u201d. De ce abia dup\u0103 26 ani s-a s\u0103rb\u0103torit prima Zi a P\u0103c\u0103lelilor? Pentru c\u0103 UNESCO s-a \u00eenfiin\u021bat \u00een 1945, iar printre primele promulg\u0103ri se afl\u0103 \u201eZiua P\u0103c\u0103lelilor\u201d. Din 1945, ziua de 1 aprilie a generat un concurs de veselie \u0219i p\u0103c\u0103leli. Fiecare \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103c\u0103leasc\u0103 prietenii cu c\u00e2te o istorioar\u0103 c\u00e2t mai \u00eenflorit\u0103, pentru a-i surprinde, iar la urm\u0103, pentru ca efectul s\u0103 fie maxim, anun\u021b\u0103 c\u0103 a fost doar o glum\u0103.
\n\tAceast\u0103 zi nu este dedicat\u0103 minciunii! P\u0103c\u0103lelile sunt folosite doar pentru a amuza, pentru a alunga grijile \u0219i a aduce veselie \u00een jurul fiec\u0103ruia. F\u0103r\u0103 scopul de a \u00een\u0219ela, c\u0103ci imediat sunt dezv\u0103luite ca neadev\u0103ruri. Fiecare p\u0103c\u0103leal\u0103 are t\u00e2lcul ei \u0219i ne testeaz\u0103 aten\u021bia.
\n\tDin acest obicei \u00ee\u0219i trage seva savurosul personaj din basmele populare P\u0102CAL\u0102 \u2013 un om iste\u021b \u0219i h\u00e2tru, care face pe \u201eprostul\u201d, dar \u00een final totdeauna rezolv\u0103 problemele dificile \u00een favoarea sa \u0219i \u00een sensul de mers \u00eenainte al vie\u021bii.
\n\tAt\u00e2t am preg\u0103tit s\u0103 v\u0103 prezint azi. Consider c\u0103 nu v-am p\u0103c\u0103lit. V\u0103 mul\u021bumesc c\u0103 m-a\u021bi suportat!\u201d
\n\tLectorul de ast\u0103zi, dl Mihai Doina se dovede\u0219te, pe l\u00e2ng\u0103 sculptura sa de nota zece, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, omul pentru care istoria prezint\u0103 atrac\u021bie, iar datele istorice importante sunt izvorul unor materiale bine documentate. Sunt momente, ca \u00een exemplu de ast\u0103zi, c\u00e2nd umorul nu-l p\u0103r\u0103se\u0219te. \u00cei mul\u021bumim pentru ceea ce a prezentat ast\u0103zi, \u00eei dorim s\u0103n\u0103tate \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m la o nou\u0103 lectur\u0103.
\n\t\u201eColegul nostru Mihai Doina este un renumit artist plastic, n\u0103scut la 20 februarie 1944, \u00een ora\u0219ul H\u00e2rl\u0103u. Sculptor \u00een lemn, modelaj ipsos, nelipsit de la taberele de sculptur\u0103 \u0219i dac\u0103 vre\u021bi s\u0103-l cunoa\u0219te\u021bi mai bine, merge\u021bi \u00een parc s\u0103 admira\u021bi \u201eCol\u021b de rai r\u00e2mnicean\u201d. Are colec\u021bii de sculptur\u0103 la Bucure\u0219ti, Boto\u0219ani, Ia\u0219i, Tecuci, \u00een Rusia la Volvograd. Este coautor la monumente din Cimitirul Eternitatea \u0219i de la Penitenciarul T\u0103cerii din R\u00e2mnicu S\u0103rat.
\n\t(Dlui col Mihai Doina) Viersul ei r\u0103sun\u0103-n noapte\/ Pe a codrului alee.\/ Numele \u0219i d\u00e2nsul poart\u0103\/ De\u0219i-i nume de femeie.\/\/ Ascult\u0103m un moldovean\/ \u00cen \u201eCol\u021b de rai r\u00e2mnicean\/ Binecunoscut sculptor,\/ La cenaclu lector\/ \u0218i din ora\u0219ul H\u00e2rl\u0103u\/ Vine-n jude\u021bul Buz\u0103u\/ \u0218i p\u00e2n\u0103 \u00een Chi\u0219in\u0103u\/ Strig\u00e2nd vesel un alai\/ \u201eHai Mihai, Mihai, Mihai\u201d\/ C\u0103 voinicul cu must\u0103\u021bi\/ Sl\u0103vit este prin cet\u0103\u021bi.\/ \u201eAi musta\u021b\u0103\/ Stai \u00een fa\u021b\u0103\u201d. (Mihail Constantinescu)
\n\t\u201eLectorul de serviciu, dl Mihai Doina, este o prezen\u021b\u0103 notabil\u0103 \u00een cadrul cenaclului care prezint\u0103 probleme \u0219i idei interesante referitoare la zilele memorabile din istorie \u0219i \u00eendeosebi ast\u0103zi a prezentat lucruri interesante despre ziua de 1 aprilie. A prezentat un material, bine documentat, a\u0219a cum obi\u0219nuie\u0219te de mult timp \u00een cadrul cenaclului. Este un talentat documentarist, spirit de cercet\u0103tor \u00een istoria \u021b\u0103rii. De asemenea este un om care are \u0219i umor \u00een lucr\u0103rile prezentate, cum ar fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri legate de ziua de 1 aprilie. \u00cel mai a\u0219tept\u0103m s\u0103 ne bucure cu incursiunile f\u0103cute \u00een istorie, care constat c\u0103 la captivat.\u201d (Adrian C\u00e2mpeanu)
\n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi, dl Mihai Doina, ne-a prezentat un text nonliterar \u00een care consemneaz\u0103 anumite neadev\u0103ruri pe care le-a descoperit lectur\u00e2nd diferite articole pe tem\u0103 istoric\u0103. De exemplu: data intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen continuarea textului prezentat, lectorul ne-a informat despre momentul c\u00e2nd UNESCO a fixat ziua de 1 aprilie ca fiind Ziua p\u0103c\u0103lelii. Mul\u021bumesc dlui Mihai Doina pentru informa\u021biile prezentate.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\t\u201e\u00cel felicit pe dl Mihai Doina pentru materialul prezentat ast\u0103zi \u00een \u0219edin\u021ba de cenaclu \u0219i-l mai a\u0219tept\u0103m cu noi materiale.\u201d (Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 05 aprilie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl prof. Mihail Constantinescu. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

SUNT MOMENTE \u00ceN VIA\u021a\u0102 C\u00c2ND HAZ DE NECAZ POATE FUNC\u021aIONA S\u00e2mb\u0103t\u0103, 29 martie, Sf. Sfin\u021bi\u021bi Mc. Marcu, episcopul Aretuselor \u0219i<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24520"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24520"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24520\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24521,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24520\/revisions\/24521"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24520"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24520"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24520"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}