{"id":24512,"date":"2025-04-02T00:43:26","date_gmt":"2025-04-01T21:43:26","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24512"},"modified":"2025-04-02T00:43:26","modified_gmt":"2025-04-01T21:43:26","slug":"propozitii-pretentioase-arimand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24512","title":{"rendered":"Propozi\u021bii preten\u021bioase – Arim\u00e2nd"},"content":{"rendered":"

C\u0103ile… omului, toate gre\u0219ite.
\n Cu b\u0103utura o terminasem, cu tutunul la fel, arenzii<\/strong> cu contract benevol pe p\u0103m\u00e2nturile M\u0103micu\u021bei \u00eei spusesem adio, argilei<\/strong> de pe balta B\u0103l\u0103ceanului deopotriv\u0103, s\u0103 mai ar\u0103cesc<\/strong> viile soacr\u0103-mii defel. Aromir\u0103<\/strong> destul \u201eei\u201d c\u00e2t eu m\u0103 speteam s\u0103 fim mai sus cu o palm\u0103 dec\u00e2t restul lumii.
\n Ce mai c\u0103utam cu ei prin baruri, doar mintea mea de atunci poate da explica\u021bii. Poate pentru cei c\u00e2\u021biva din trecutul meu, cei care-mi r\u0103m\u0103seser\u0103 \u00een suflet \u0219i de care m\u0103 legau amintiri destule. C\u0103-l vedeam pe Dan Tunaru, ori pe Ginel sau Marcel Chiriac, era acela\u0219i lucru. Cu fiecare dintre ei petrecusem clipe interesante. \u0218i spuneam, la Cici era un biliard, atrac\u021bia altora \u0219i a noastr\u0103.
\n \u00cen acea noapte ne re\u00eent\u00e2lnisem. Dan \u00ee\u0219i f\u0103cuse deja un obicei s\u0103 frecventeze barul din cauza barmani\u021bei. Dup\u0103 o c\u0103snicie ratat\u0103 \u0219i un concubinaj dezastruos, \u00ee\u0219i \u00eencerca din nou norocul cu femeia din spatele tejghelei. Cu comportamentul lui st\u0103ruitor, spera s\u0103-\u0219i refac\u0103 via\u021ba, s\u0103 dea fiului o mam\u0103 de \u00eemprumut, s\u0103 mai ia din griji p\u0103rin\u021bilor s\u0103i \u0219i sorei. Parc\u0103-i \u0219i v\u0103d z\u00e2mbetul, r\u00e2sul dup\u0103 tentativele sale de a bate apropouri barmani\u021bei. I le \u0219tiam. C\u0103 au dat \u0219i roade mai t\u00e2rziu…. Poate nu chiar at\u00e2t de t\u00e2rziu.
\n Jucam la acea or\u0103 \u00eenc\u0103 o partid\u0103 de biliard. Dup\u0103 o dup\u0103-amiaz\u0103 \u00een care Gicu\u021ba reu\u0219ise s\u0103 ne \u00eendobitoceasc\u0103 pe veci cu specialul ei domn C\u0103\u021boi, pe care am fi vrut s\u0103 o arvunim<\/strong> (c\u00e2ndva Arcu\u0219 procedase cu al\u021bii \u00eentr-o manier\u0103 asem\u0103n\u0103toare) ca s\u0103 nu mai c\u00e2nte niciodat\u0103, o destindere la masa verde era binevenit\u0103. Cred c\u0103-mi era partener de joc Ginel. Sper s\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el, atunci c\u00e2nta la Turist cu Azbi, cu Margareta \u0219i cu Dan. Totu\u0219i s\u0103 zic c\u0103 era \u0219i Marcel cu basul. La o mas\u0103 pe margine Nicu Cotoi printre al\u021bii. Ab\u021biguit bine. Persoanele de mai sus prezente. Cred c\u0103 s-a ridicat Nicu de la mas\u0103, cu paharul \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na sau chiar s\u0103 o invite pe Margareta la dans. Desigur, a fost refuzat categoric. Episod \u00eencheiat. Nicu ie\u0219it pe u\u0219\u0103, l-am z\u0103rit pe trotuarul Complexului b\u0103l\u0103ng\u0103nindu-se. Parc\u0103 \u0219i Ginel a zis c\u0103 pleac\u0103, cu o plas\u0103 kaki \u00een m\u00e2na dreapt\u0103, nu \u0219tiu dac\u0103 nu cumva avea \u0219i bicicleta. Cu ga\u0219ca spart\u0103, cu Azbi care a zis \u0219i el c\u0103 nu mai st\u0103, am plecat \u0219i noi spre casele noastre. \u0218i nu ne-am mai reg\u0103sit p\u00e2n\u0103 a doua zi, eu \u0219i Sticl\u0103 pe trotuarul Fiscului actual, Dan \u0219i Azbi pe partea cealalt\u0103. \u0218ti\u021bi, cu c\u0103ma\u0219a p\u0103tat\u0103 de s\u00e2nge.
\n Povestea. A\u0219a cum a prezentat-o Dan. Azbi plecase \u00een urma lui Cotoi. Cu ma\u0219ina. A parcat la Terasa Parc. A scos levierul din portbagaj. \u0218i la c\u0103s\u0103pit pe Nicu. \u00cen urm\u0103, fiindc\u0103-l \u0219tiau b\u0103ut, Dan \u0219i Silvia (aceea\u0219i Margareta, dar cu prenumele s\u0103u original) au mers c\u00e2t au putut de repede, s\u0103-l \u00eempiedice s\u0103 se urce \u00een ma\u0219in\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 se a\u0219tepte la ce aveau s\u0103 vad\u0103. Nicu plin de s\u00e2nge, Azbi, precum Thor, cu levierul \u00een m\u00e2n\u0103 boscorodind victima. Prima reac\u021bie. \u201eCe-ai f\u0103cut, m\u0103? S\u0103-l ducem la urgen\u021be!\u201d. Dezmeticit ni\u021bel, Azbi a achiesat, l-au urcat cu chiu \u0219i vai \u00een portbagaj, au ajuns la col\u021bul spitalului vechi, se spera c\u0103 drumul va continua p\u00e2n\u0103 la poarta celui nou, \u00eens\u0103…. Azbi a tras de volan dreapta, a prelins brusc pe l\u00e2ng\u0103 p\u0103rcule\u021bul 9 luni, a vrut s\u0103 treac\u0103 de prim\u0103rie, Dan s-ar fi r\u0103zvr\u0103tit \u0219i i-a cerut s\u0103 opreasc\u0103, s\u0103 coboare, a cobor\u00e2t \u0219i Margareta…. Cineva l-a g\u0103sit pe Nicu, dup\u0103 programul prelungit de munc\u0103, spre diminea\u021b\u0103, o osp\u0103t\u0103ri\u021b\u0103, la poarta parcului mare. A dat alarma, a chemat salvarea….
\n Povestea a avut totu\u0219i hibe. Declara\u021biile celor trei av\u00e2nd evidente nepotriviri. \u00cen ochii anchetatorului. Nu neg c\u0103 omul orbit de furie nu poate c\u0103s\u0103pi p\u00e2n\u0103 la crim\u0103 pe un altul, \u00eens\u0103 nu pot crede c\u0103 nimeni n-a auzit, nimeni n-a v\u0103zut la doi pa\u0219i de Poli\u021bie nimic, ea \u00eens\u0103\u0219i precum statuia justi\u021biei, oarb\u0103 cu totul, \u0219i c\u0103 Azbi ar fi avut at\u00e2ta putere s\u0103 t\u00e2rasc\u0103 practic un hoit de nu mai pu\u021bin de 90 de kilograme din portbagaj afar\u0103. Avea nevoie de ajutor. Cum s-a g\u0103sit \u0219i sandaua Margaretei la locul depunerii muribundului dac\u0103 ea n-a fost acolo? <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103ile… omului, toate gre\u0219ite. Cu b\u0103utura o terminasem, cu tutunul la fel, arenzii cu contract benevol pe p\u0103m\u00e2nturile M\u0103micu\u021bei \u00eei<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6924,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24512"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24512"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24513,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24512\/revisions\/24513"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}