{"id":24454,"date":"2025-03-21T01:51:10","date_gmt":"2025-03-20T22:51:10","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24454"},"modified":"2025-03-21T01:51:10","modified_gmt":"2025-03-20T22:51:10","slug":"literadura-nr-35-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24454","title":{"rendered":"Literadura nr. 35 (11)"},"content":{"rendered":"

Ramona M\u00fcller<\/strong>
\n\"\"

Ecouri andine: Pove\u0219ti din Laguna Esmeralda \u0219i Muntele Chaquini
\n\u00cen fiecare pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103, o poveste; \u00een fiecare v\u00e2rf de munte, o lec\u021bie a timpului.<\/strong> <\/p>\n

14.10.2024 Bolivia, La Paz
\n Pornim pe jos, 500 m de la Hotel El Rey la Hotel Europa, unde ne \u00eent\u00e2lnim cu ghidul nostru, Renato, la 8:30. Suntem cinci: un cuplu britanic, o elve\u021bianc\u0103 ce a lucrat trei ani \u00een Bolivia \u0219i noi doi, eu \u0219i Dimi. Azi vizit\u0103m Laguna Esmeralda (5024 m) din Muntele Chaquirni (5390 m), parcurg\u00e2nd \u00een mare parte traseul urcat ieri spre Chacaltaya (5421 m). Vremea e senin\u0103 \u0219i cald\u0103, iar \u0219oferul conduce alert. P\u0103r\u0103sim La Paz \u0219i urc\u0103m spre El Alto (4150 m), al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime din Bolivia. Prima oprire: un punct panoramic la Gilarada, cu priveli\u0219ti spre Huayna Potos\u00ed (6088 m), Chacaltaya \u0219i lacuri intens colorate de minerale. Renato ne ofer\u0103 informa\u021bii despre exploatarea argintului din Potos\u00ed, unde s-au extras 41.000 t \u00eentre 1556-1783 \u2013 suficient pentru un pod de argint p\u00e2n\u0103 la Madrid. Urmeaz\u0103 o lec\u021bie de geologie despre formarea Anzilor \u0219i Altiplano, al doilea cel mai \u00eenalt platou de pe P\u0103m\u00e2nt. Apreciem preg\u0103tirea ghizilor locali, mereu gata s\u0103 r\u0103spund\u0103 la orice \u00eentrebare.
\nNe regrup\u0103m \u0219i p\u0103r\u0103sim Altiplano-ul, urm\u00e2nd un drum \u0219erpuit prin peisajul arid. \u0218oferul conduce rapid, gr\u0103bind parc\u0103 destina\u021bia. Oprim la Cimitirul Alto Milluni, un loc cu o profund\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103. Mormintele, \u00een form\u0103 de c\u0103su\u021be, par un sat al celor pleca\u021bi. Cruci de piatr\u0103 marcheaz\u0103 b\u0103rba\u021bii, rozetele \u2013 femeile, iar mormintele \u00een form\u0103 de barc\u0103 simbolizeaz\u0103 copiii, ale c\u0103ror suflete, spune legenda, sunt purtate de ape spre ve\u0219nicie. Renato ne poveste\u0219te despre Milluni, fost centru minier prosper, cu 5000 de locuitori. \u00cen 1965, generalul Barrientos a ordonat ocuparea minelor, iar rezisten\u021ba minerilor s-a sf\u00e2r\u0219it \u00eentr-un masacru. Comunitatea a fost exterminat\u0103, iar locul a devenit simbol al rezisten\u021bei \u0219i sacrificiului. Vocea lui Renato tremur\u0103 u\u0219or \u00een timp ce nume\u0219te aceast\u0103 tragedie un Leningrad al Boliviei. Cu fiecare cuv\u00e2nt, imaginea unei comunit\u0103\u021bi care a dat dovad\u0103 de curaj, lupt\u00e2nd \u00eempotriva dictaturii militare se contureaz\u0103 mai clar \u00een mintea mea. Contemplu cimitirul \u00een timp ce v\u00e2rfurile \u00eenz\u0103pezite ale muntelui Huayna Potos\u00ed stau de veghe, martori t\u0103cu\u021bi ai acelei epoci de suferin\u021b\u0103. De\u0219i locul este acum declarat Patrimoniu Cultural Turistic al ora\u0219ului El Alto, sentimentul de triste\u021be m\u0103 cople\u0219e\u0219te. Fiecare morm\u00e2nt, fiecare piatr\u0103 spune o poveste despre curaj, despre vie\u021bi \u00eentrerupte \u0219i despre o lupt\u0103 care nu trebuie uitat\u0103. Un loc al odihnei ve\u0219nice devine o piatr\u0103 de hotar \u00een istoria Boliviei, un testament al luptei pentru dreptate social\u0103 \u0219i un mesaj pe care genera\u021biile viitoare trebuie s\u0103-l poarte mai departe.
\nNu apuc s\u0103 m\u0103 dezmeticesc complet din impactul emo\u021bional al pove\u0219tii de la Cimitirul Milluni, c\u00e2nd, la doar c\u00e2teva sute de metri dup\u0103 ce ne-am reluat drumul, o apari\u021bie nea\u0219teptat\u0103 \u00eemi atrage aten\u021bia. \u00cen fa\u021ba microbuzului, pe marginea drumului pr\u0103fuit, st\u0103 ea: Femeia Milluni.
\nCu un gest abia schi\u021bat, mai mult o privire intens\u0103 dec\u00e2t o mi\u0219care a m\u00e2inii, face semnul binecunoscut de \u201eIa-m\u0103, nene!\u201d. E de necrezut \u2013 \u00een pustietatea absolut\u0103 a acestor locuri, unde p\u00e2n\u0103 \u0219i umbrele sunt rare, apare aceast\u0103 femeie. M\u0103 uit \u00een jur. Nu se vede nicio urm\u0103 sau umbr\u0103 de via\u021b\u0103, doar piatra aspr\u0103 \u0219i mun\u021bii t\u0103cu\u021bi. Cine ar putea tr\u0103i aici, \u00een mijlocul nic\u0103ieri-ului?
\nRenato, ghidul nostru, opre\u0219te microbuzul f\u0103r\u0103 ezitare \u0219i, spre surprinderea mea, pare s-o cunoasc\u0103. \u00cencep s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentr-un amestec de spaniol\u0103 \u0219i quechua, r\u00e2z\u00e2nd \u0219i schimb\u00e2nd vorbe de parc\u0103 ar fi prieteni de-o via\u021b\u0103. Femeia urc\u0103, a\u0219ez\u00e2ndu-se l\u00e2ng\u0103 Dimi, iar eu o privesc cu o curiozitate aproape copil\u0103reasc\u0103, ca pe o ar\u0103tare dintr-o alt\u0103 lume. Are tr\u0103s\u0103turi ascu\u021bite, iar nasul acvilin, at\u00e2t de specific rasei creole din Anzi, domin\u0103 chipul ei marcat de vreme \u0219i de soare. Pe umeri poart\u0103 un dublu ve\u0219m\u00e2nt, unul colorat, iar cel\u0103lalt, simplu, pare \u021besut din in. P\u0103tura viu colorat\u0103 este prins\u0103 deasupra hainelor ei de zi cu zi, complet\u00e2nd imaginea unei femei care pare mai degrab\u0103 o pas\u0103re \u00een zbor dec\u00e2t o fiin\u021b\u0103 ancorat\u0103 \u00een aceast\u0103 pustietate. Probabil a fost la vreo pia\u021b\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 ceva marf\u0103 \u0219i acum se \u00eentoarce acas\u0103. \u00cencerc s\u0103 surprind momentul, s\u0103 p\u0103strez ceva din aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire at\u00e2t de nea\u0219teptat\u0103. Scot telefonul \u0219i fac trei poze. \u00cemi dau seama c\u0103 \u00een spatele acestei femei, pline de voio\u0219ie, se ascunde o via\u021b\u0103 grea, dar \u0219i o for\u021b\u0103 interioar\u0103 incredibil\u0103. Pe marginea drumului, c\u00e2teva case r\u0103sfirate, abia 2 sau 3, \u00eemi atrag aten\u021bia. Sunt simple, din chirpici, cu acoperi\u0219uri care par s\u0103 fi v\u0103zut mai bine de o jum\u0103tate de secol. Probabil au fost construite pe vremea c\u00e2nd Mina Milluni era \u00een plin\u0103 exploatare.
\nNe lu\u0103m r\u0103mas-bun, iar z\u00e2mbetul ei cald \u0219i buna dispozi\u021bie \u00eemi aduc aminte de oamenii C.A.P-urilor de alt\u0103dat\u0103. Munc\u0103 grea, cu m\u00e2inile cr\u0103pate de trud\u0103, dar cu suflete u\u0219oare \u0219i pline de voie bun\u0103. \u00cemi r\u0103m\u00e2ne \u00een minte aceast\u0103 femeie, un simbol al supravie\u021buirii \u0219i al bucuriei de a tr\u0103i, chiar \u0219i \u00een cele mai aspre condi\u021bii. Ajungem la Centro Gastron\u00f3mico y Artesanal, unde ghidul achit\u0103 taxa de intrare. Cl\u0103direa este mic\u0103 \u0219i bine compartimentat\u0103: o buc\u0103t\u0103rie, mese, un spa\u021biu pentru produse tradi\u021bionale \u0219i toalete. Femei lucreaz\u0103 la m\u0103nu\u0219i, iar pe sus at\u00e2rn\u0103 fuioare de l\u00e2n\u0103. M\u0103 simt ca \u00eentr-o \u0219ez\u0103toare, iar manechinul cu traiste colorate pare preg\u0103tit de drum. Pe rafturi sunt diverse obiecte tradi\u021bionale. Ne \u00eent\u00e2lnim, bem ceai de coca \u0219i ne preg\u0103tim pentru drum. Ajungem \u00een Campo Base la 4600 m altitudine. Renato ne explic\u0103 traseul \u0219i ne ofer\u0103 frunze de coca pentru a ajuta la suportarea altitudinii. \u00cen timp ce \u00eenaint\u0103m, mestec c\u00e2teva frunze \u0219i simt o ameliorare imediat\u0103 a durerii din bra\u021bul st\u00e2ng, un efect aproape magic.
\nTraseul \u00eencepe pe o c\u0103rare pietruit\u0103 care \u0219erpuie\u0219te prin bofedales, regiuni umede formate din apa de topire a ghe\u021barilor. \u00cenaint\u0103m prin cea\u021b\u0103, vizibilitatea sc\u0103z\u00e2nd sub 30 de metri. Dimi r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103, iar eu \u00eel a\u0219tept, asigur\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 e \u00een siguran\u021b\u0103. Dup\u0103 aproape dou\u0103 ore de urcu\u0219, \u00eel v\u0103d pe Renato ap\u0103r\u00e2nd calm din spatele unei st\u00e2nci. \u00centreb surprins\u0103: \u201eUnde sunt ceilal\u021bi? Unde este Laguna Esmeralda?\u201d Renato ridic\u0103 m\u00e2na spre dreapta, iar dincolo de cea\u021b\u0103 se ghice\u0219te conturul lin al apei, Laguna Esmeralda ascuns\u0103 \u00een mantia de cea\u021b\u0103. S\u0103 fi fost de la anestezie sau de la altceva, dar nu simt efortul \u00een compara\u021bie cu alte ascensiuni de mare altitudine. Cea\u021ba \u00eemi blocheaz\u0103 privirea. Ajunge \u0219i Dimi. L\u0103s\u0103m be\u021bele de trakking. O simfonie glaciar\u0103 \u00eenconjoar\u0103 t\u0103cerea locului. La c\u00e2\u021biva metri deslu\u0219esc marginea lacului. Oglinda apei l\u0103ptoas\u0103. Ceilal\u021bi parteneri de drum caut\u0103 \u00een zadar un strop de senin pentru \u0219edin\u021bele foto. Nu-mi dau seama de m\u0103rimea lacului. Fac c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Descop\u0103r ni\u0219te st\u00e2nci uimitoare. Laguna Esmeralda a fost descoperit\u0103 \u00een timpul pandemiei, la fel ca \u0219i alte locuri neb\u0103nuite pe care La Paz le p\u0103streaz\u0103 cu gelozie \u00een mun\u021bii s\u0103i. Guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 limiteze num\u0103rul de turi\u0219ti de la 1000 la 30 \u00een timpul zilelor de weekend pentru a evita deteriorarea zonei. Renato, cu un ton melancolic, prive\u0219te spre ghe\u021barii Jallallku \u0219i Charquini, ale c\u0103ror pante de z\u0103pad\u0103 coboar\u0103 spre lagun\u0103. Topirea lor reflect\u0103 impactul schimb\u0103rilor climatice, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2050, ghe\u021barul ar putea disp\u0103rea. \u201eC\u00e2nd eram copil, ghea\u021ba era de dou\u0103 ori mai mare. Din 1980, Bolivia a pierdut jum\u0103tate din ghe\u021barii s\u0103i,\u201d spune el. \u00cen timpul pandemiei, bolivienii, neput\u00e2nd c\u0103l\u0103tori, au redescoperit acest loc aflat la 5.340 m altitudine, martor t\u0103cut al unei lumi \u00een schimbare.\u201d
\nTopirea unui ghe\u021bar nu este un fenomen local. Este probabil cel mai clar indicator a tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planet\u0103. \u0218i deodat\u0103, la fel ca ieri pe Chacaltaya, zeii inca\u0219i \u0219i duhurile muntelui se \u00eendur\u0103, par s\u0103-l fi auzit pe Renato. Ca \u00eentr-un r\u0103spuns tainic la rug\u0103ciunea sa, \u0219i a noastr\u0103, a tuturor, cea\u021ba \u00eencepe s\u0103 se risipeasc\u0103, iar norii se destram\u0103. Un petic de senin curat, albastru, o fereastr\u0103 \u00een cer. \u00cen fa\u021ba noastr\u0103 se dezv\u0103luie Gigantul Alb – Chaquini, maiestuos \u0219i impun\u0103tor. Turcoazul mat al lagunei Esmeralda devine limpede, spiritul ei se treze\u0219te pentru c\u00e2teva clipe. Este momentul perfect. Scoatem telefoanele \u0219i aparatele foto, iar \u00een c\u00e2teva minute surprindem selfie-uri, o fotografie de grup \u0219i una cu drapelul Rom\u00e2niei. Timpul pare s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een loc, dar natura \u00ee\u0219i aminte\u0219te de ritmul ei. Ca la un semn, fulgii de z\u0103pad\u0103 \u00eencep s\u0103 cad\u0103 \u2013 mari, apo\u0219i, \u0219i din ce \u00een ce mai abunden\u021bi. Nu ne mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne retragem pe acela\u0219i traseu. Cobor\u00e2m \u00een grab\u0103. Din c\u00e2nd mai privesc \u00een urm\u0103, ca la o amintire vie. Sunt norocoas\u0103 c\u0103 am privilegiul de a fi aici. Ghe\u021barii pl\u00e2ng din cauza noastr\u0103. Peisajul \u00ee\u0219i schimb\u0103 anotimpurile \u0219i hainele la fiecare pas, iar noi ne gr\u0103bim, fugind de ninsoare \u0219i frig.
\nAjungem la microbuz, flea\u0219c\u0103 din cap p\u00e2n\u0103-n picioare. \u00centindem hainele ude peste scaunele libere, sper\u00e2nd s\u0103 le usc\u0103m p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea oprire. Soarele ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 mai jos, \u00een altitudini mai prietenoase. Ne oprim la Centrul Artizanal, unde ceaiul fierbinte de frunze ne \u00eenc\u0103lze\u0219te \u0219i ne adun\u0103 laolalt\u0103 pentru c\u00e2teva clipe de r\u0103gaz. \u00centre vorbe \u0219i gust\u0103ri eu g\u0103sesc o traist\u0103 roz care m\u0103 obsedeaz\u0103 instantaneu. O cump\u0103r f\u0103r\u0103 ezitare, convins\u0103 c\u0103 va deveni un mic simbol al c\u0103l\u0103toriei din aceast\u0103 zi.
\nNinsoarea st\u0103ruie mai sus, iar noi continu\u0103m spre La Paz. Dimi, curios ca \u00eentotdeauna, m\u0103 \u00eentreab\u0103 despre tot felul de cuvinte \u00een spaniol\u0103. \u00ce\u0219i construie\u0219te fraze hilare, jum\u0103tate \u00een spaniol\u0103, jum\u0103tate \u00een francez\u0103, dar spiritul de explorator lingvistic e molipsitor. \u00cemi amintesc de \u00eenceputurile c\u0103l\u0103toriei noastre prin America de Sud, c\u00e2nd \u0219i pentru mine totul era un ghiveci de limbi latine \u2013 italian\u0103, francez\u0103 \u0219i spaniol\u0103. Fiecare zi ne-a adus \u00eens\u0103 un pas mai aproape de \u00een\u021belegerea acestei lumi fascinante. Pe drum, meditez la pove\u0219tile spuse de Renato \u0219i de ceilal\u021bi ghizi. \u00cel rog s\u0103-mi scrie pe telefon c\u00e2teva denumiri importante din credin\u021bele bolivienilor: Mama q\u02b9ota \u2013 \u201emadre agua,\u201d Achachila \u2013 \u201eDios monta\u00f1a,\u201d \u0219i Pachamama \u2013 \u201emadre tierra.\u201d Este o Sf\u00e2nt\u0103 Treime veche de c\u00e2nd lumea, r\u0103d\u0103cina spiritualit\u0103\u021bii lor. \u00cen mitologia inca\u0219\u0103, Mama Cocha (sau Mama Qucha \u00een Quechua modern\u0103) era zei\u021ba tuturor apelor. Ea st\u0103p\u00e2nea m\u0103rile, lacurile, r\u00e2urile \u0219i izvoarele. Copiii ei erau considera\u021bi surse de ap\u0103, iar fiecare pic\u0103tur\u0103 purta povestea ei. Toate aceste trei elemente \u2013 ap\u0103, p\u0103m\u00e2nt, soare \u0219i lun\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 existe \u00een perfect\u0103 armonie, fuzion\u00e2nd \u00eentr-un echilibru sacru, pentru a p\u0103stra esen\u021ba cosmosului. Aceste principii fundamentale, \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een \u00een\u021belepciunea str\u0103veche a poporului Quechua, sunt continuate ritmic, indiferent de c\u00e2t de mult omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 intervin\u0103 asupra naturii. Ayni, adic\u0103 reciprocitatea, ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 suntem cu to\u021bii interconecta\u021bi, iar kawsay \u2013 via\u021ba \u2013 este un dar divin ce se afl\u0103 \u00een toate fiin\u021bele. Pachamama, Mama P\u0103m\u00e2nt, este izvorul tuturor for\u021belor vitale, fiind \u00eens\u0103\u0219i sursa acestui ciclu etern.
\nDar, \u00een ciuda acestui leg\u0103m\u00e2nt sacru, asist la un ritual contemporan care fr\u00e2nge \u0219i r\u0103sfr\u00e2nge leg\u0103turile dintre om \u0219i natur\u0103. Omul modern, \u00eentr-o goan\u0103 iresponsabil\u0103, distruge credin\u021bele \u0219i legile naturale, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 nici el, nici universul s\u0103u interior nu vor mai fi niciodat\u0103 ceea ce au fost. Schimb\u0103rile profunde sunt dureroase \u0219i sunt resim\u021bite de cei care \u00eenc\u0103 p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura cu natura \u0219i tradi\u021biile. Durerea este real\u0103, este palpabil\u0103 \u0219i \u00ee\u021bi r\u0103v\u0103\u0219e\u0219te sufletul, pentru c\u0103 \u0219tim ce am pierdut \u0219i ce se va mai pierde. Sunt recunosc\u0103toare pentru binele tr\u0103it, dar \u00een acela\u0219i timp, m\u0103 confrunt cu declinul iminent. Totul dispare treptat: ghe\u021barii, lagunele glaciare, echilibrul natural ce p\u0103rea ve\u0219nic. \u00centr-un viitor apropiat, aceste miracole ale naturii vor fi doar amintiri. Cum putem oare s\u0103 \u00eei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe tinerii de ast\u0103zi s\u0103 \u00eenghe\u021be clima Anzilor, s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 soarta acestor mun\u021bi care au fost c\u00e2ndva via\u021ba lor? Aceasta este \u00eentrebarea care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, pentru c\u0103 r\u0103spunsul nu mai este \u00een m\u00e2inile noastre, ci \u00een m\u00e2inile lor. Ei sunt cei care vor modela viitorul, dar oare vor \u00een\u021belege adev\u0103rata valoare a leg\u0103turii dintre om \u0219i natur\u0103 sau vor l\u0103sa ca lumea noastr\u0103 s\u0103 se topeasc\u0103, precum ghe\u021barii ce dispar \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri?
\nAjungem \u00een Pia\u021ba San Francisco, punctul terminus al excursiei noastre, dar mintea mea r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103 \u00eentre ghe\u021barii care pl\u00e2ng \u0219i femeia Milluni. \u00centre aceste locuri \u0219i fapte, timpul curge altfel, inseparabil. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ramona M\u00fcller Ecouri andine: Pove\u0219ti din Laguna Esmeralda \u0219i Muntele Chaquini \u00cen fiecare pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103, o poveste; \u00een fiecare<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24399,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24454"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24454"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24455,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24454\/revisions\/24455"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}