{"id":24416,"date":"2025-03-14T16:34:34","date_gmt":"2025-03-14T13:34:34","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24416"},"modified":"2025-03-14T16:34:34","modified_gmt":"2025-03-14T13:34:34","slug":"literadura-nr-35-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24416","title":{"rendered":"Literadura nr. 35 (4)"},"content":{"rendered":"

Victoria Maria PRIPON<\/strong>
\n\"\"

403<\/strong><\/p>\n

m\u0103 min\u021bi
\ndeja \u0219tiu ce s-a spus
\nc\u00e2nd oglinda ne-a ar\u0103tat
\nparadisul
\nte privesc
\ntu, \u00eentuneric,
\nmergi \u00een lumin\u0103
\nte \u00eempiedici de alter ego-ul meu
\nte ridici pe \u0219erpi
\nnu regre\u021bi trecutul
\niar viitorul nu va mai exista
\nclipele curg \u00een cascade
\npl\u00e2ngi
\nnu te mai v\u0103d
\nreplica de p\u00e2n\u0103 \u00een cutremur
\nm\u0103 prinzi
\ns\u0103 plec
\ns\u0103 aud
\ng\u00e2nduri nemuritoare
\neroare 403
\n(forbidden)<\/p>\n


\n205<\/strong><\/p>\n

p\u0103rul t\u0103u arz\u00e2nd \u00een lumina lunii
\nochii mei str\u0103lucind pe asfalt
\nvalurile scunde
\nse sparg de \u021b\u0103rm
\ndin nou
\n\u0219i din nou
\nlumea ne doboar\u0103
\nc\u00e2ntul ne stinge
\naprinde sc\u00e2nteia
\nadu-m\u0103 \u00eenapoi
\n\u00een carcasa
\ncanibal\u0103
\nmacabr\u0103
\nnimeni nu va \u0219ti
\nvreodat\u0103
\nadev\u0103rul
\nvia\u021ba \u00eemi va povesti
\ndespre uitare
\nnu te mai recunosc
\n\u00een deriv\u0103
\nfr\u00e2ngem timpul solitar
\neroare 205
\n(reset content)<\/p>\n


\n204<\/strong><\/p>\n

extrage
\nnemurirea
\ndin vocile u\u0219ilor
\n\u00eentredeschise
\n\u00eenchide lumea
\n\u00een cuv\u00e2nt
\ncade pacea
\n\u00een ne\u0219tiin\u021b\u0103
\nt\u0103cerea poveste\u0219te
\nnop\u021bi autumnale
\nuit marea pe \u021b\u0103rmul t\u0103u
\n\u00eentoarce-te
\npleac\u0103
\nnu asculta pl\u00e2nsetul viselor
\ntotul se \u00eenchide \u00een abis
\neroare 204
\n(non-authorative information)<\/p>\n


\n201<\/strong><\/p>\n

efemeridele prevaleaz\u0103
\n\u00een universul bulevardelor
\nf\u00e2nul \u00eeneac\u0103 amintiri
\npierdute diademe rare
\nuit\u0103 crati\u021ba pe foc
\n\u0219i pierde-\u021bi speran\u021bele
\n\u00een p\u0103durea autumnal\u0103
\na\u0219teapt\u0103-m\u0103
\nnu voi veni
\nrenun\u021b\u0103
\np\u00e2n\u0103 s\u0103 \u00eencepi un capitol nou
\nlas\u0103 trecutul \u00een urm\u0103
\nm\u00e2ine totul va fi uitat
\nv\u00e2slim
\ncontrol\u0103m moartea
\n\u0219i din\u021bii s\u0103i de argint
\neroare 201
\n(created)<\/p>\n


\nNina Beldie<\/strong>
\n\"\"

Uneori…<\/strong><\/p>\n

… uneori,
\nroi de fluturi –
\namintirile –
\nse zbenguie printre g\u00e2nduri-flori
\n\u00eemperechind seninul armonios
\ncu verde \u00eensetat de iubire…
\n… uneori,
\nnor de l\u0103custe –
\namintirile –
\nh\u0103p\u0103ie nemernic
\ng\u00e2nduri-flori
\nn\u0103pasta seninului…
\nsec\u0103tuire de verde…
\n… uneori…<\/p>\n


\nDrum<\/strong><\/p>\n

… drumul spre Toamn\u0103 trece prin verde,
\nunde Dorurile mele nu se pot pierde…
\n\u2026 drumul spre Iarn\u0103 trece prin galben,
\npicurat pe frunze, pe fire de iarb\u0103,
\nprintre care , g\u00e2ndu-mi r\u0103t\u0103cit
\nde tine \u00eentreab\u0103\u2026
\n\u2026 drumul spre Prim\u0103var\u0103 trece prin Alb,
\ncel din inima mea,
\nrostuit de Dumnezeu
\n\u00een floarea de corcodu\u0219 \u0219i \u00eentr-o Stea\u2026<\/p>\n

\u2026 \u00eenve\u0219m\u00e2ntat\u0103 \u00een strai d\u0103ruit de anotimpuri,
\ncu Dor \u0219i g\u00e2nd de tine,
\ninima mea h\u0103l\u0103duie\u0219te\u2026
\n\u2026 dincolo de vreme,
\ndincolo de timpuri\u2026<\/p>\n


\nDincolo de \u00ceNC\u0102<\/strong><\/p>\n

… m-am r\u0103t\u0103cit printre cuvinte
\nlipsite de sens,
\nr\u0103t\u0103cite la r\u00e2ndu-le
\n\u00een str\u0103in Univers…
\n…m-am r\u0103t\u0103cit printre semne
\nlipsite de sens,
\nr\u0103t\u0103cite la r\u00e2ndu-le
\n\u00een h\u0103ul imens…
\n… m-am r\u0103t\u0103cit printre tr\u0103iri
\nlipsite de rost,
\nr\u0103t\u0103cite a r\u00e2ndu-le
\n\u00een c\u00e2te n-au fost…
\n… m-am r\u0103t\u0103cit \u00eentre un ieri
\n\u0219i un m\u00e2ine…
\ncuvinte, semne, tr\u0103iri
\nnu-mi pot spune
\nunde-am gre\u0219it,
\nce dureri mai am de tr\u0103it,
\ndincolo de \u00ceNC\u0102,
\nsuflet- vam\u0103 pl\u0103tind…<\/p>\n


\nR\u0103sfoind Timp…<\/strong><\/p>\n

… r\u0103sfoiesc albumul cu fotografiile tinere\u021bii noastre…
\n… uite, \u00eemi vine s\u0103 r\u00e2d!
\n… noi doi, mire, mireas\u0103…!
\n… stinghere personaje ale unui tablou…
\n… fundalul tabloului,
\no scoar\u021b\u0103 \u021besut\u0103 \u00een r\u0103zboi de o Mam\u0103…
\n… mai apoi, tot noi,
\n p\u0103rin\u021bi ai unui prim prunc…
\nFotografie f\u0103cut\u0103
\ndup\u0103 o noapte tulbure, de nesomn,
\ntot stingheri,
\nz\u00e2mbitori de circumstan\u021b\u0103…
\n… \u0219i cu a doilea prunc…
\nZ\u00e2mbet aievea de ast dat\u2026
\n\u2026 \u0219i foile date, una dup\u0103 alta, dezv\u0103luie momente,
\nclipe tr\u0103ite , \u00eemplinite, uitate, iertate\u2026
\n\u2026 ast\u0103zi, noi doi, \u00een fotografii,
\nz\u00e2mbim\u2026
\nz\u00e2mbim cu sufletul la vedere\u2026
\n\u2026 anii to\u021bi, to\u021bi aduna\u021bi,
\nanii to\u021bi sunt aici, la vedere\u2026
\n\u2026 albul tuturor iernilor adunate,
\ndincolo de riduri, de
\nceva cearc\u0103ne\u2026
\nnesomnul unor p\u0103rin\u021bi,
\np\u0103rin\u021bi mereu tr\u0103itori cu g\u00e2ndul
\nla copiii lor\u2026<\/p>\n


\nSherzod Artikov<\/strong><\/p>\n

TRUBADURUL IUBIRII<\/strong><\/p>\n

De\u0219i ora\u0219ul Bucure\u0219ti \u00een septembrie pare pu\u021bin obosit \u0219i epuizat din exterior, de fapt atmosfera din ora\u0219 este foarte lini\u0219tit\u0103, cald\u0103 \u0219i pl\u0103cut\u0103. C\u00e2nd am vizitat Bucure\u0219tiul, la \u00eenceputul toamnei anului 2023, am sim\u021bit fericirea \u0219i lini\u0219tea pe care le c\u0103utam de mul\u021bi ani \u0219i nu le g\u0103seam.
\n Cunoscut ca \u201eMicul Paris\u201d, frumosul ora\u0219 are zeci de muzee, galerii de art\u0103 \u0219i alte atrac\u021bii care merit\u0103 v\u0103zute \u0219i vizitate. Din anumite motive, am ales Cimitirul Bellu drept primul loc pe care s\u0103-l vizitez. F\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere, dintr-o respira\u021bie, c\u00e2t de repede pot, \u0219i am decis s\u0103 zbor acolo ca o pas\u0103re. Acesta era unul dintre visurile mele ne\u00eemplinite de demult.
\n Bellu? De ce m-a atras tocmai acesta, adic\u0103 un cimitir care poart\u0103 numele unui baron bogat? Deoarece poetul Mihai Eminescu, a c\u0103rui oper\u0103 am iubit-o \u0219i am admirat-o at\u00e2t de mult, a c\u0103rui dragoste \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 \u0219i sensibil\u0103 \u00een poeziile sale lirice m-a \u00eenc\u00e2ntat \u0219i dat peste cap constant, ale c\u0103rui versuri de foc mi-au p\u0103truns \u00een inim\u0103 \u0219i i-au atins delicat coardele, a c\u0103rui poezie este viu \u00eentruchipat\u0103 \u00een ochii mei de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se pomenea literatura rom\u00e2n\u0103, z\u0103cea acolo \u00eentr-un somn etern pentru ve\u0219nicie.
\n Nu mi-a fost greu s\u0103-l g\u0103sesc la Bellu, pentru c\u0103 eram at\u00e2t de dornic \u0219i ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 ajung la morm\u00e2ntul lui. Nu era departe de centrul ora\u0219ului. Intr\u00e2nd pe poarta principal\u0103, merg\u00e2nd pe coridorul din dreapta, se afl\u0103 Aleea Scriitorilor. Morm\u00e2ntul lui Eminescu \u00ee\u021bi atr\u0103gea aten\u021bia pe acea alee. C\u00e2nd m-am dus la morm\u00e2ntul lui, timp de c\u00e2teva minute voiam s\u0103 simt totul, trupul mi-a tremurat, inima mi-a b\u0103tut mai repede. Nu-mi venea s\u0103 cred ochilor: iat\u0103-m\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00een fa\u021ba morm\u00e2ntului lui Mihai Eminescu, st\u00e2nd \u00een fa\u021ba lui ca o statuie. Aceasta este o realitate, mai precis, este ca basmul Sheherezadei din \u201eO mie \u0219i una de nop\u021bi\u201d, oric\u00e2t m-a\u0219 str\u0103dui, nu a\u0219 crede \u00een acest nobil adev\u0103r.
\n \u0218i totu\u0219i, acesta era adev\u0103rul. Realiz\u00e2nd sau nu, pierz\u00e2nd controlul asupra mea, am trecut incon\u0219tient de dimensiunea morm\u00e2ntului lui Eminescu, av\u00e2nd grava\u021bi pe piatra funerar\u0103 anii de na\u0219tere \u0219i moarte, privesc \u00een repetate r\u00e2nduri steagul statului rom\u00e2n, ating\u00e2nd piatra funerar\u0103 cu degetele tremur\u00e2ndu-mi pe marmura neted\u0103, apoi m-am a\u0219ezat al\u0103turi, am f\u0103cut un selfie cu telefonul meu, ar\u0103t\u00e2nd g\u00e2nditor precum filosofii.
\n Eminescu nu era singur aici. \u00cen dreapta sa, un alt mare scriitor \u0219i dramaturg rom\u00e2n, Ion Luca Caragiale, \u0219i pu\u021bin mai departe, scriitorul Marin Preda, nu l-au l\u0103sat singur nu doar \u00een aceast\u0103 lume real\u0103, ci \u0219i \u00een lumea ve\u0219niciei din cealalt\u0103 via\u021b\u0103. Mi se p\u0103rea c\u0103 \u00een aceast\u0103 zon\u0103 din Bellu s-a adunat un mare ansamblu care a l\u0103sat o amprent\u0103 de ne\u0219ters \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne, intr\u00e2nd \u00een con\u0219tiin\u021ba poporului rom\u00e2n. \u00cen cele din urm\u0103, mi-am revenit \u00een fire \u0219i m-am l\u0103sat u\u0219or pe marginea morm\u00e2ntului, parc\u0103 a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 m\u0103 scufund, iar imagina\u021bia mea nest\u0103p\u00e2nit\u0103 a zburat instantaneu departe.
\n Via\u021ba lui Mihai Eminescu, recunoscut \u00een \u021bar\u0103 drept \u201eLuceaf\u0103rul literaturii rom\u00e2ne\u201d, a \u00eenceput s\u0103 treac\u0103 prin fa\u021ba ochilor mei. La fel ca un film, cadru dup\u0103 cadru, totul \u00een alb \u0219i negru ca \u00een filmele lui Chaplin…
\n Iat\u0103, suntem \u00een Moldova de Nord, anul 1850 conform calendarului. \u00cen casa unuia dintre oamenii harnici, care lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 oprire iarn\u0103, var\u0103, so\u021bia sa, Raluca, a adus la via\u021b\u0103 un copil. Pl\u00e2ng\u00e2nd cu putere, s-a n\u0103scut copilul. Moa\u0219a, care era foarte b\u0103tr\u00e2n\u0103, s-a \u00eentors spre femeie \u0219i a strigat cu bucurie \u201eUn fiu, Raluca!\u201d. P\u0103rin\u021bii ferici\u021bi i-au dat numele Mihai, iar b\u0103tr\u00e2nul preot l-a botezat \u00een biseric\u0103.
\n Iat\u0103 priveli\u0219tile a\u0219ez\u0103rii rurale din Bucovina, aflat\u0103 la vremea aceea sub st\u0103p\u00e2nire austro-ungar\u0103. Acolo, \u00een curtea vechiului gimnaziu, unde pere\u021bii sunt acoperi\u021bi cu tencuial\u0103, cl\u0103dirile \u00eencep s\u0103 str\u0103luceasc\u0103, b\u0103iatul Mihai se \u00eencrunt\u0103, fa\u021ba nu-i lumineaz\u0103. \u00cenv\u0103\u021barea limbii germane nu-i e pe plac, oric\u00e2t s-ar str\u0103dui, dragostea pentru aceast\u0103 limb\u0103 nu se treze\u0219te \u00een inima lui. Este incapabil s\u0103 g\u0103seasc\u0103 gra\u021bia, melodia \u0219i dulcea\u021ba limbii materne, rom\u00e2na, predat\u0103 de iubitul s\u0103u profesor Aron Pumnul, \u00een ad\u00e2ncul unei limbi grosolane. Este sup\u0103rat, dezam\u0103git, deprimat.
\n Anul 1864. Mihai se al\u0103tur\u0103 unei trupe de actori de provincie \u0219i tr\u0103ie\u0219te ca un r\u0103t\u0103citor. \u00cempreun\u0103 cu ei, le ofer\u0103 oamenilor un spectacol de teatru amator \u00een satele \u00eendep\u0103rtate \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103 bani de buzunar, abia c\u00e2t s\u0103-i ajung\u0103 de hran\u0103. Era slab, sl\u0103bit din cauza lipsei de m\u00e2ncare, iar zilele petrecute \u00een lipsuri \u00eel l\u0103saser\u0103 aproape f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 pentru viitor. De\u0219i suspin\u0103 pentru actorii amatori s\u0103raci din jurul s\u0103u, care tr\u0103iesc de azi pe m\u00e2ine, partea fericit\u0103 este c\u0103 poetul, aflat \u00een criz\u0103, \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te putere \u00een sine \u0219i scrie primele exerci\u021bii poetice despre dragoste. Un exemplu de t\u0103rie uman\u0103!
\n Iat\u0103 \u0219i vechiul drum \u00eengust care duce la Viena, centrul imperiului. Pare pr\u0103fuit \u0219i ciudat. Nici m\u0103car nu este asfaltat. \u00cen timpul z\u0103pezii \u0219i ploii, nu numai oamenii, ci \u0219i ro\u021bile unei c\u0103ru\u021be se blocheaz\u0103 \u00een noroi, \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u021bi de mers \u0219i, uneori, r\u0103m\u00e2n blocate pe drum c\u00e2teva zile.
\n \u00cen dep\u0103rtare, o tr\u0103sur\u0103 neagr\u0103. Ro\u021bile ei \u021bipau c\u00e2nd se apropia, amintind de strig\u0103tul de angoas\u0103 al unei persoane bolnave. Mai mul\u021bi pasageri \u00een\u0103untru. Unul dintre ei este un t\u00e2n\u0103r cu musta\u021b\u0103, ochi lumino\u0219i \u0219i vise albe str\u0103lucindu-i \u00een ochi. Mihai pleac\u0103 la Viena pentru a studia, pentru a-\u0219i \u00eemplini visurile. \u00cel va accepta oare \u201eb\u0103tr\u00e2na r\u0103sf\u0103\u021bat\u0103\u201d, care, la vremea lui, i-a iubit nebune\u0219te pe Mozart \u0219i Beethoven?
\n \u00cen scurt timp, decorul se schimb\u0103. Acum apare Viena magnific\u0103, fermec\u0103toare \u0219i frumoas\u0103. Aici Mihai audiaz\u0103 liber la vechea Universitate din Viena, urm\u00e2nd cursuri de filologie, filozofie \u0219i jurispruden\u021b\u0103. Inima lui poetic\u0103 \u0219i emo\u021bionat\u0103 a devenit t\u0103cut\u0103 \u00een fa\u021ba unei scene prozaice at\u00e2t de plictisitoare. Profesorii pedan\u021bi \u0219i rugini\u021bi deja i se p\u0103reau aceia\u0219i, de parc\u0103 nu s-ar bucura de via\u021b\u0103, de parc\u0103 ar tr\u0103i f\u0103r\u0103 iubire. \u00cen special, a fost complet uluit de \u0219tiin\u021ba dreptului. Mihai pare c\u0103 se stinge, plictisit, iar inima \u00eei bate cu putere ca o pas\u0103re prins\u0103 \u00een colivie.
\n Noaptea, scrie poezii. Despre mama, sau mai bine zis despre mama lui, Raluca. De asemenea, \u00eei dedic\u0103 poezii iubitului s\u0103u profesor, Aron Pumnul, din Bucovina, zona \u00een care s-a n\u0103scut \u0219i a crescut. \u00cen plus, scrie despre prima dragoste. \u00cen zori, acela\u0219i peisaj prozaic plictisitor \u00eel \u00eenghite din nou. Fie trebuie s\u0103 se opreasc\u0103, fie s\u0103 sacrifice o inim\u0103 de foc. Mihai a ales prima variant\u0103 \u0219i a decis s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Viena.
\n 1872, Berlin. Acum Mihai este ocupat cu audierea prelegerilor la Universitatea din Berlin. A petrecut doi ani aici. Studiaz\u0103 \u00een profunzime filozofi precum Immanuil Kant \u0219i Confucius \u0219i traduce unele dintre lucr\u0103rile lor \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Sus\u021bine revolu\u021bia de la Paris \u0219i Comuna din Paris. El surprinde aceste momente istorice \u00een poemele sale epice precum; \u201e\u00cemp\u0103rat \u0219i proletar\u201d \u0219i \u201e\u00cenger \u0219i demon\u201d. \u00cen ace\u0219ti ani, spiritul patriotismului \u0219i temele sociale sunt mai vizibile \u00een poeziile sale. \u00cencepe s\u0103 scrie poezii cu mare patos \u0219i dragoste despre patria sa, Rom\u00e2nia.
\n Acum v\u0103d ora\u0219ul Ia\u0219i din Rom\u00e2nia, \u00een 1874. Mihai \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe copiii din gimnaziul de acolo, \u00eentr-o uniform\u0103 de profesor cam nepotrivit\u0103.
\nA trecut mult timp de c\u00e2nd opera \u0219i viziunea sa asupra lumii au f\u0103cut o schimbare radical\u0103, iar acum a devenit o persoan\u0103 \u0219i un artist care dore\u0219te s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 patriotismul \u00een inimile fiec\u0103rui rom\u00e2n \u0219i care este gata s\u0103 slujeasc\u0103 unitatea Rom\u00e2niei prin poeziile sale.
\n Cur\u00e2nd, ora\u0219ul Ia\u0219i a devenit prea \u00eengust pentru idealurile sale \u0219i s-a mutat la Bucure\u0219ti. Aici \u0219i-a terminat de scris monumentala sa epopee socio-filozofic\u0103 – \u201eLuceaf\u0103rul\u201d.
\n \u00cen cur\u00e2nd, v\u0103d Bucure\u0219tiul \u00een 1889, spitalul de psihiatrie de acolo. Mihai st\u0103 \u00eentins lini\u0219tit pe patul din camera lui, care miroase a otr\u0103vuri \u0219i a clor, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i ia ochii de la tavan. Nervii lui sunt obosi\u021bi. Privindu-l, \u00ee\u021bi vine s\u0103 exclami c\u0103 \u201enu a fost u\u0219or pentru poe\u021bi, \u00een toate timpurile\u201d. \u00centr-adev\u0103r. G\u00e2ndurile constante despre soarta \u021b\u0103rii, nop\u021bile nedormite \u00eenchinate poeziei care reflectau asupra re\u00eentregirii ei, suferin\u021bele cauzate de nesiguran\u021ba din viitorului s\u0103u, l-au dezechilibrat psihic; p\u00e2n\u0103 azi tr\u0103ia f\u0103c\u00e2nd un lucru, av\u00e2nd grij\u0103 de el \u00eensu\u0219i, iar acum parc\u0103 era \u021bintuit pentru totdeauna \u00een pat. Sim\u021bea \u00een inim\u0103 c\u0103 nu se va mai ridica, iar Bucovina sa natal\u0103, mama lui, Raluca, anii de copil\u0103rie \u0219i de \u0219coal\u0103 \u00eei treceau prin fa\u021ba ochilor, \u0219i, de\u0219i \u00een stare grav\u0103, aceasta nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 se bucure de aceste amintiri dulci…
\n Francezii au o vorb\u0103 care spune c\u0103 \u201epoe\u021bii se nasc la \u021bar\u0103 \u0219i mor \u00een ora\u0219e\u201d. Acest proverb i se poate aplica si lui Mihai. S-a n\u0103scut \u00eentr-un mic sat din Bucovina \u0219i \u0219i-a luat r\u0103mas bun de la lumea muritorilor \u00eentr-un ora\u0219 mare precum Bucure\u0219tiul. Era aproape amiaz\u0103 c\u00e2nd m-am trezit repet\u00e2nd aceea\u0219i zical\u0103 \u00een \u0219oapt\u0103 \u0219i, de\u0219i sufla o adiere u\u0219oar\u0103 din toate cele patru direc\u021bii, temperatura crescuse pu\u021bin.
\n Chiar \u00een acea zi, c\u00e2nd \u00eemi luam r\u0103mas-bun de la Mihai Eminescu, care acum nu mai are dec\u00e2t sicriul lui, \u00een ad\u00e2ncul morm\u00e2ntului, am sim\u021bit o convingere tot mai mare c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00eentr-un col\u021b al inimii mele p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii mele, c\u0103 m\u0103 voi \u00eentoarce la el iar \u0219i iar \u00een g\u00e2nduri, c\u0103 voi tr\u0103i zile, s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i luni \u00een poeziile lui lirice \u0219i c\u0103 Bellu va deveni un col\u021b mai pre\u021bios dec\u00e2t morm\u00e2ntul, iar aceast\u0103 convingere nu doar mi-a adus un sur\u00e2s pe buze, dar \u00eemi \u0219i umeze\u0219te, involuntar, ochii..
\nIanuarie 2025<\/p>\n

Traducere uzbec\u0103-englez\u0103:
\nMaftuna Abdurasulova<\/strong>
\nTraducere englez\u0103-rom\u00e2n\u0103:
\nFlorentina Loredana Dalian<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Victoria Maria PRIPON 403 m\u0103 min\u021bi deja \u0219tiu ce s-a spus c\u00e2nd oglinda ne-a ar\u0103tat paradisul te privesc tu, \u00eentuneric,<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24399,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24416"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24416"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24416\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24417,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24416\/revisions\/24417"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}