{"id":24401,"date":"2025-03-12T08:37:14","date_gmt":"2025-03-12T05:37:14","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24401"},"modified":"2025-03-12T08:37:14","modified_gmt":"2025-03-12T05:37:14","slug":"propozitii-pretentioase-aramese","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24401","title":{"rendered":"Propozi\u021bii preten\u021bioase &#8211; Ar\u0103mese"},"content":{"rendered":"<p>        Final dramatic.<br \/>\n       Povestea faptelor acelor zile, final de iulie, \u00eenceput de august, o \u0219tiu mai bine protagoni\u0219tii, mai pu\u021bin cel care a c\u0103zut prad\u0103 unei nefericite \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Pentru el a mai fost doar un prelung vis de final de var\u0103 \u0219i-apoi&#8230;. Vuia deja ora\u0219ul, numai poli\u021bia nu g\u0103sise de cuviin\u021b\u0103 s\u0103-l aduc\u0103 pe vinovat la ordine, m\u0103car ca-n vremurile rurale rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2nd mi \u021bi-l <strong>arc\u0103nea<\/strong> pe \u0103l de nevoie pentru armat\u0103. Vreo trei zile Azbi s-a plimbat aproape nestingherit prin t\u00e2rg. \u00cenc\u0103 noi, eu \u0219i Sticl\u0103, pleca\u021bi spre Poieni\u021ba, la repeti\u021bie, \u00eel nimerisem pe trotuarul de vizavi de fosta Banc\u0103 Agricol\u0103, actualmente Fisc \u0219i Trezorerie, din ziua urm\u0103toare, \u00eempreun\u0103, el, cu Dan Tunaru. Cu c\u0103ma\u0219a stropit\u0103 de s\u00e2nge, parc\u0103 special postat la intersec\u021bie s\u0103 vad\u0103 lumea ce isprav\u0103 f\u0103cuse, de\u0219i abia dac\u0103 se \u0219tia ce \u0219i cum fusese. Oricum, adev\u0103rul curat s-a devoalat dup\u0103 ceva vreme. \u00cen mare dezv\u0103luit de Dan, apropiat mie c\u00e2ndva, asistent, p\u0103rta\u0219 \u0219i cumva vinovat c\u0103 nu \u0219i-a f\u0103cut treaba cel pu\u021bin ca cet\u0103\u021bean, oric\u00e2t de anonim se putea. \u0218i putea. N-o s\u0103 scot nici victima ingenu\u0103, dup\u0103 perioada \u201elegal\u0103\u201d a considerentului justi\u021biar \u201elovituri cauzatoare de moarte\u201d, fiindc\u0103 nu fusese u\u0219\u0103 de biseric\u0103. Nu uit ce tac de biliard mi-a dat la Casa Armatei, prin clasa a 11-a, doar fiindc\u0103 era mai mare \u0219i considera c\u0103 are \u00eent\u00e2ietate \u00een toate. Nici nu \u0219tiu cum de asemenea specimene erau tolerate pe acolo, la tenis de mas\u0103, la popice. Ce buni ar mai fi fost ni\u0219te <strong>arm\u0103\u0219ei<\/strong>, s\u0103 le mai ard\u0103, chiar ca-n jocul copil\u0103resc de-a <strong>arm\u0103\u0219ia<\/strong>, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2teva la palm\u0103 cu jordia. Dar&#8230;. Oric\u00e2t de <strong>ar\u0103mi\u021bi<\/strong> la chip \u0219i trup de-alde Nicu Cotoi, nu merit\u0103 o astfel de soart\u0103. Ori poate da&#8230;. Greu de dat sentin\u021be definitive, niciunul dintre noi, \u00een umanitatea cea mai des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103, n-ar proceda ca <strong>arma\u0219ul<\/strong> c\u0103l\u0103u s\u0103 iei via\u021ba nim\u0103nui. Practic, \u00eens\u0103, se poate orice. \u0102l nedrept s\u0103-l detroneze pe cel corect, cel slab s\u0103-l \u00eenving\u0103 pe cel puternic, cel s\u0103n\u0103tos s\u0103 sucombe \u00eenaintea celui bolnav. Devenite legi ale \u201efirii\u201d, aceste r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bie te pun pe g\u00e2nduri \u0219i-\u021bi sucesc min\u021bile. Cum naiba de un sfrijit \u0219i-un sfios, cum era pe timpuri Azbi, s\u0103-i fac\u0103 de petrecanie unuia care era \u00eenc\u0103lat, antrenat \u0219i temut? Logica se pierde cu totul. La despicarea firelor \u00een cele c\u00e2teva serii numerologice, doi, trei, patru, se face totu\u0219i lumin\u0103 \u00een caz. \u0218i a\u0219a te prinde trecutul din urm\u0103, conect\u00e2ndu-te la lucruri uitate, \u0219tiute c\u00e2t poate un copil s\u0103 re\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 pun\u0103 cap la cap chestiuni de neconceput la acele v\u00e2rste. Nicu, de\u0219i \u021bigan, mai ales fiindc\u0103 era din na\u021bia asta, f\u0103cuse pe craiul \u0219i \u201er\u0103pise\u201d o copil\u0103 \u00een 1982. Nu memoria numerelor m\u0103 \u00eendrept\u0103\u021be\u0219te s\u0103 fiu precis, ci o socoteal\u0103 simpl\u0103: abia \u00eencepusem clasa a 8-a \u0219i despre una dintre colegele de an se auzise &#8211; \u0219i chiar era real &#8211; c\u0103 fugise cu un b\u0103iat. Nu era deloc frumoas\u0103, era destul de plinu\u021b\u0103, de condi\u021bie joas\u0103 \u0219i cu un an mai mare ca toat\u0103 genera\u021bia mea, fiindc\u0103 r\u0103m\u0103sese repetent\u0103 un an. Fuga asta, aveam s\u0103 constat mai t\u00e2rziu, la o urm\u0103toare limpezire de creier, c\u0103 nu era chiar o chestiune de pe azi pe m\u00e2ine, nu chiar o chestiune ca-n basme, nu \u021bi se pune pata \u0219i pe neg\u00e2ndite te \u00eembolde\u0219te un impuls <strong>arz\u0103tor<\/strong> de m\u00e2ndr\u0103 sau f\u0103t frumos, nu. Al\u021bi factori te \u00eemping la acest necugetat gest. C\u0103 nu vor p\u0103rin\u021bii, c\u0103 s\u0103r\u0103cia este mare \u0219i unul sau chiar am\u00e2ndoi fug de ea &#8211; ca s\u0103 dea de una \u0219i mai crunt\u0103 de obicei &#8211; ori vreo alt\u0103 amenin\u021bare st\u0103 iminent la p\u00e2nd\u0103. Nici vorb\u0103 de frumuse\u021be la cei doi. S\u0103r\u0103cie da, dar s\u0103 pleci din una c\u0103tre alta \u0219i mai \u0219i&#8230;. \u0218i s\u0103 te mai duci \u0219i la \u021bigani. Asta f\u0103cuse Mirela. Fugise din s\u0103r\u0103cia lor, de pe col\u021bul str\u0103zilor Independen\u021bei \u0219i Muncii, ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een toat\u0103 \u201esplendoarea\u201d puturoas\u0103 a ruinelor din Centru, \u00een inima \u021big\u0103niei, a c\u0103rei singur\u0103 ocupa\u021bie era s\u0103 v\u00e2nd\u0103 semin\u021be la poarta Parcului, la poarta Gr\u0103dinii de Var\u0103 \u0219i la col\u021burile zonei G\u0103rii, pe trotuarul bulevardului, de unde \u00eei aduna frecvent duba mili\u021biei \u00een frunte cu spaima lor: Dima.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Final dramatic. Povestea faptelor acelor zile, final de iulie, \u00eenceput de august, o \u0219tiu mai bine protagoni\u0219tii, mai pu\u021bin cel<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":6924,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,318],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24401"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24401"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24401\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24402,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24401\/revisions\/24402"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6924"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}