{"id":24374,"date":"2025-03-06T08:34:06","date_gmt":"2025-03-06T05:34:06","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24374"},"modified":"2025-03-06T08:34:06","modified_gmt":"2025-03-06T05:34:06","slug":"spatii-culturale-nr-98-99-15","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24374","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 98-99 (15)"},"content":{"rendered":"

Maria BRIEDIS-MACOVEI<\/strong>
\n\"\"

Instala\u021bie<\/strong><\/p>\n

\u201eO! Ce \u015fic! Ce elegan\u0163\u0103!
\n\u0218i c\u00e2t de sexy este!
\nAre soart\u0103 \u0219i are caracter!…\u201d<\/p>\n

Avalan\u0219\u0103 de vorbe
\nciudate \u015fi \u015focante
\nauzi rostite \u00een be\u0163ia vremii
\nde cei ce delireaz\u0103
\naduna\u0163i in jurul
\nunui hoit de cizm\u0103.<\/p>\n

Agonizeaz\u0103 visele-n delir
\ncu rostul lumii r\u0103sturnat
\napocalipse prevestind
\nc\u0103 tot ce e ciumat comercial
\ndevine mai ciumat<\/p>\n

Po\u0163i s\u0103 treci de nou\u0103 iaduri
\ns\u0103 strigi cu nou\u0103 paradise
\nnimeni nu te-aude
\nc\u0103ci sunt cu to\u021bii
\name\u0163i\u0163i \u015fi \u00eenc\u00eenta\u0163i
\nde-un hoit de cizm\u0103 –
\nce-a m\u0103r\u015f\u0103luit totalitar
\ncu fanfare prin stafii
\nr\u00e2nd pe r\u00eend strivind
\n Marii\u2026 Marii\u2026 Marii<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2t de deghizate sunt triste\u021bile<\/strong><\/p>\n

Ilinca Stroe vine \u00een fa\u021ba publicului iubitor de carte cu un nou volum de proz\u0103 scurt\u0103 intitulat Triste\u021bi deghizate. 12 povestiri \u00een c\u0103utarea unei cauze nobile ap\u0103rut la editura Ink Story din Pucioasa, \u00een anul 2024. Autoarea nu este o prezen\u021b\u0103 necunoscut\u0103 \u00een universul povestirilor fantastice din Rom\u00e2nia. A publicat destul de mult \u00een reviste dedicate fenomenului. Este c\u00e2\u0219tig\u0103toarea premiului Dumitru Pricop la Festivalul de Crea\u021bie Literar\u0103 Titel Constantinescu din Rm. S\u0103rat \u00een anul 2020, concretizat \u00een volumul Utopia Bis ap\u0103rut la editura Rafet \u00een acela\u0219i an.
\nCele 12 povestiri sunt, \u00een ordinea public\u0103rii: Emilia, Evacuarea, Eternitatea, Sistemul, Firul, Semn, 4\u201933\u201d, Func\u021bionarul, Epidemie, Colec\u021bionara, Pygmalion \u0219i Iuda.
\nDe la bun \u00eenceput trebuie s\u0103 fac precizarea c\u0103 dou\u0103 povestiri le cuno\u0219team. Este vorba de 4\u201933\u201d \u0219i de Epidemie. Ele au fost publicate \u0219i \u00een volumul din anul 2020 \u0219i reluate \u00een acesta. Sunt povestiri bune, poate de aceea autoarea a avut aceast\u0103 abordare. Ce nu mi-a pl\u0103cut este c\u0103 nu exist\u0103 precizarea acestui fapt. \u0218tiu c\u0103 e dreptul autorului s\u0103 publice ce vrea \u0219i s\u0103 modifice cum vrea, dar eu, ca cititor, nu m-am sim\u021bit confortabil cu acest aspect. Mi se pare c\u0103 am fost cumva p\u0103c\u0103lit s\u0103 mai citesc ceva ce citisem deja.
\nPatru povestiri sunt for\u021ba c\u0103r\u021bii. Prima este Emilia, cu care se deschide cititul. A\u0219ezat\u0103 \u00een acest punct, nu \u0219tiu dac\u0103 aduce avantaje sau nu c\u0103r\u021bii ca \u00eentreg, pentru c\u0103, fiind scris\u0103 foarte bine, foarte cursiv, cu personaje bine conturate, stabile\u0219te un standard \u00eenalt care apoi se pierde \u00een restul povestirilor, cu excep\u021bia altor trei, din care dou\u0103, reluate din volumul anterior. Povestea este despre o fat\u0103 care sufer\u0103 de o form\u0103 rar\u0103 de boal\u0103 – grafotonia. Aceast\u0103 boal\u0103 se manifest\u0103 prin \u00een\u021belegerea nu doar a scrisului cuiva care practic\u0103 aceast\u0103 func\u021bie scriind, cum s-ar spune, de m\u00e2n\u0103, dar \u0219i capacitatea de supra\u00een\u021belegere a st\u0103rilor umane care genereaz\u0103 acel scris. Eroina este urm\u0103rit\u0103 pe tot parcursul vie\u021bii \u0219i cumva povestea ei este povestea \u021b\u0103rii.
\nSemn trateaz\u0103 un eveniment desf\u0103\u0219urat \u00een provincie, \u00eentr-o Rom\u00e2nie profund\u0103, unde nimic din ceea ce este nu este a\u0219a cum pare. Fiecare eveniment sau fiecare semn este \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u021bii profunde. Ironic, autoarea descrie un astfel de semn, care a nelini\u0219tit un sat, dar, \u00een acela\u0219i timp, a creat \u0219i o legend\u0103 a locului. Bine scris\u0103, cu haz, a\u0219 pune-o mai degrab\u0103 \u00een r\u00e2ndul \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor lui Tudor Mu\u0219atescu.
\n\u00cen Epidemie, se exploreaz\u0103 ideea r\u0103sturn\u0103rii realit\u0103\u021bii \u0219i a lumilor paralele. Pornind de la un comentariu banal despre un monument, povestea devine o nebunie colectiv\u0103, unde certitudinile se transform\u0103 \u00een posibilit\u0103\u021bi \u0219i invers. Difuzarea \u0219i substituirea adev\u0103rului sunt urm\u0103rite at\u00e2t prin relat\u0103rile locuitorilor, c\u00e2t \u0219i prin rapoartele oficiale false. Nebunii din sanatoriul local sunt singurii care v\u0103d adev\u0103rata lume, eviden\u021biind conflictul dintre normalitate \u0219i nebunie, adev\u0103r \u0219i neadev\u0103r.
\nPovestirea 4\u201933 trateaz\u0103 lumile paralele care se intersecteaz\u0103 \u00eentr-un punct, ca un paradox al destinului, deschiz\u00e2nd posibilitatea cunoa\u0219terii \u0219i \u0219ocului contactului cu alte realit\u0103\u021bi.
\nRestul povestirilor, de\u0219i sunt bine scrise, cu patos unele dintre ele, au ceva care pe parcurs le stric\u0103, iar tu, cititorul, r\u0103m\u00e2i la final cu un gust pu\u021bin amar.
\nAutoarea are talent, asta e sigur. Are \u0219i cultur\u0103 literar\u0103 \u0219i dispune \u0219i de un condei care merge bine, dar cred c\u0103 \u00eei lipse\u0219te dozajul fie al personajelor, fie al evenimentelor. Ironia fin\u0103, trimiterile subtile la alte \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din c\u0103r\u021bi sau din realitatea imediat\u0103 sunt bine tu\u0219ate. Povestirile se citesc u\u0219or, iar uneori reu\u0219e\u0219te s\u0103 creeze \u0219i acele straturi de receptare care s\u0103 dea aerul de ambiguitate narativ\u0103.
\nDe la Ilinca Stroe cred c\u0103 este cazul s\u0103 avem a\u0219tept\u0103ri literare mai mari. Cu pu\u021bin\u0103 aten\u021bie, cu o mai mare strunire a personajelor \u0219i a pove\u0219tii, cred c\u0103 este preg\u0103tit\u0103 de roman. Un autor trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103 el este cel care scrie \u0219i nu povestea \u00eel pune s\u0103 scrie. Aici ne-a ar\u0103tat c\u0103 \u0219tie s\u0103 manipuleze realitatea, s\u0103 se joace cu percep\u021biile \u0219i s\u0103 construiasc\u0103.
\nR\u0103m\u00e2ne publicului cititor s\u0103 afle c\u00e2t de deghizate \u00eei sunt triste\u021bile citind cartea. <\/p>\n

Ilinca Stroe, Triste\u021bi deghizate, Pucioasa, editura Ink Story, 2024, 156 pagini.<\/p>\n


\nOctavian MIHALCEA<\/strong>
\n\"\"

(RE)DESCOPERIREA SCLIPIRILOR ONDULATORII<\/strong><\/p>\n

Desf\u0103\u0219ur\u0103rile poetice \u00een registru clasic din cartea lui Dumitru Tuhu\u021b, Priviri, tablouri \u0219i n\u0103luci (Castrum de Thymes, 2024, eviden\u021biaz\u0103 variate problematici, dintre care situarea fa\u021b\u0103 de transcenden\u021b\u0103 posed\u0103 primordialitate. Incandescen\u021ba idealului fiind cov\u00e2r\u0219itoare, poetul dore\u0219te a fi \u00een siajul acestuia, contemplator benevolent. Miracolele naturii vor impresiona \u00eentotdeauna, de aici decurg\u00e2nd imagini sclipitoare. \u00cen prezentele peisaje sim\u021bim cel mai bine perenitatea efluviilor romantice: S\u0103 mergem iar pe-al apei fir \u00een sus\/ \u0219i s\u0103 vedem cum na\u0219te albia pripoare,\/ s\u0103 z\u0103bovim aproape de izvoare\/ p\u00e2n\u0103 coboar\u0103 soarele \u00eenspre apus.\/\/ \u00cen m\u00e2ini s\u0103 prindem razele \u00eenser\u0103rii\/ str\u0103lucitoare \u00eenc\u0103, pline de culori\/ prelinse-n luciurile p\u00e2nzei din v\u00e2ltori,\/ pierdute apoi \u00een marginile z\u0103rii.\/\/ \u0218i pietre \u0219lefuite \u00een unda de cristal\/ s\u0103 r\u0103sfir\u0103m cu degetele reci\/ prin vadurile prelungite \u00een poteci\/ venite din p\u0103duri cu arbori de metal.\/\/ Cu sete s\u0103 sorbim statornicia\/ din care ne-ncetat \u021b\u00e2\u0219ne\u0219te ve\u0219nicia (Statornicie). Profunzimea sonetului invit\u0103 la efuziuni lirice care privesc \u00een mod direct deschiderea orizonturilor, acolo unde cele vitale sunt redimensionate. Inevitabil, intervin \u0219i momente c\u00e2nd sl\u0103be\u0219te \u00eencrederea, c\u00e2nd obscuritatea se manifest\u0103 cotropitor. Aceast\u0103 confruntare este realizat\u0103 \u00een vederea eviden\u021bierii esen\u021belor nepieritoare. Dar cele ce fac parte \u0219i ele din ancestralul condi\u021biei umane se manifest\u0103 pregnant, complic\u00e2nd accesul \u00eenspre des\u0103v\u00e2r\u0219ire. Dumitru Tuhu\u021b recunoa\u0219te existen\u021ba unui timp caracterizat de mult prea multe iluzion\u0103ri: Am fost \u00een rond de noapte f\u0103r\u0103 niciun \u021bel.\/ M\u0103 ap\u0103sau sclipiri de stele f\u0103r\u0103 nume\/ \u0219i nu vedeam cum r\u0103t\u0103cesc prin lume\/ g\u00e2ndirii pervertite r\u0103m\u00e2n\u00e2nd fidel.\/\/ Un abur dens mi-ngreuna privirea\/ dar m\u0103 credeam st\u0103p\u00e2n \u0219i mai presus bogat;\/ \u00een firul de nisip cercasem nemurirea,\/ comoara f\u0103r\u0103 pre\u021b din ve\u0219nicul regat (Rond). La nivel interior persist\u0103 con\u0219tiin\u021ba saltului existen\u021bial ce poate fi realizat \u00een orice moment. Dincolo de inerentele nostalgii st\u0103ruie profesiunea de credin\u021b\u0103 a \u00eemplinirii voca\u021biei. Imaginea \u00eengerului luminos pare a compensa dureroasele incompletitudini ale celor tr\u0103ite. Ne\u00eencetat sunt c\u0103utate certitudini, elemente care s\u0103 confere o anumit\u0103 stabilitate periplului prin lume. \u00cen pofida unor date certe privind dezagregarea, persist\u0103 steaua c\u0103l\u0103uzitoare a speran\u021bei. C\u0103ile credin\u021bei, eterice, sus\u021bin harismatic sufletele. Uneori timpul se comprim\u0103, apropiind inima poetului de primii pa\u0219i f\u0103cu\u021bi \u00een aceast\u0103 aventur\u0103 mundan\u0103. Un posibil portret integrat fiorului crepuscular: Tablou desfigurat e chipul oglindit\/ \u00een ape tulburi lunec\u00e2nd piezi\u0219\/ pe valea fracturat\u0103 sub pietri\u0219\/ \u0219i nu mai seam\u0103n\u0103 cu cel g\u00e2ndit.\/\/ Se scurge \u00een ad\u00e2nc culoarea clar\u0103,\/ lumina tremur\u0103 \u00een unde de prisos\/ \u0219i tu\u0219a de contur coboar\u0103 tot mai jos\/ \u00een apa pervertit\u0103 \u0219i amar\u0103.\/\/ Un bra\u021b mai scurt \u00eencearc\u0103 cu un deget\/ s\u0103 netezeasc\u0103 apele confuze,\/ s\u0103 stabileasc\u0103 z\u00e2mbetul pe buze,\/ s\u0103 lege malurile f\u0103r\u0103 preget.\/\/ Nu este lupt\u0103 f\u0103r\u0103 de primejdii,\/ chiar \u00eembr\u0103cat \u00een fire \u0219i od\u0103jdii (Fracturi). Metaforic, se profileaz\u0103 extinc\u021bii lucitoare \u0219i cromatiz\u0103ri miraculoase, \u00eentr-un misterios spectacol pulsatil. Pove\u0219tile de odinioar\u0103 internalizeaz\u0103 neb\u0103nuite surse de echilibru, de vis\u0103ri care s\u0103 transfigureze malforma\u021biile timpului actual. Toat\u0103 negativitatea exteriorului p\u0103le\u0219te \u00een fa\u021ba redimension\u0103rii unei icoane din trecut. Fiecare sonet din cartea lui Dumitru Tuhu\u021b se \u00eenscrie \u00een galeria elucid\u0103rilor spiritualizate. De\u0219i solitudinea este dominatoare, ondul\u0103rile poetice care se petrec frecvent genereaz\u0103 mereu surprinz\u0103toare extensiuni. Va fi reliefat\u0103 \u0219i picturalitatea iubirii, admirabil\u0103 situare printre cele fire\u0219ti. Leg\u0103mintele inimii au valoare absolut\u0103, cu toate c\u0103 trecerea inexorabil\u0103 a timpului afecteaz\u0103 totul. \u00cens\u0103 cele ce decurg din sublimare denot\u0103 curaj \u0219i profunzime: Fereastra timpului de dincolo de z\u0103ri\/ ca o icoan\u0103 mi te-aduce-n dar\/ transfigurat\u0103, prins\u0103 \u00eentr-un chenar\/ cu timpul recompus din fulger\u0103ri\/\/ din care cu sfial\u0103 scot fragmente\/ \u0219i ast\u0103zi \u00eenc\u0103rcate de mister;\/ ascunsul joc din spa\u021biul efemer\/ \u021bi-l reg\u0103sesc \u0219i-n clipele absente.\/\/ \u0218i nu m\u0103-ncearc\u0103 nicio nostalgie,\/ fiin\u021ba ta nu \u021bine de trecut\/ ci eu m\u0103-ntorc acum din pribegie\/ la loc statornic f\u0103r\u0103 \u00eenceput.\/\/ Prezentul ast\u0103zi \u00eel desprind din r\u00e2nd\/ \u0219i-n haina ve\u0219niciei te \u00eenf\u0103\u0219or cur\u00e2nd (Permanen\u021b\u0103). Eviden\u021biem atitudinea de a descoperi ne\u00eencetat fragmente ale minunilor \u00eenconjur\u0103toare, ocultate adeseori. Poeziile contribuie la impactul seraficului asupra sufletelor. Ne \u00eempresoar\u0103 parfumuri florale ce pot \u00eendep\u0103rta nelini\u0219tile. Chiar \u0219i tumultul substan\u021bei vitale este mai temperat \u00een prezentele condi\u021bii apolinice care favorizeaz\u0103 temperatele propensiuni luminoase. Avem numeroase aspecte ale pasiunii eterice, speciale incandescen\u021be purt\u00e2nd pecetea ludicului. Uneori, \u00een registru nocturn, ochii se deschid \u00eenspre peisaje himerice care vor pune \u00een discu\u021bie persisten\u021ba echilibrului precedent. Este sezonul m\u0103cin\u0103rilor interioare, al caracterului dubitativ aplicat celor ce ne \u00eenconjoar\u0103. Dumitru Tuhu\u021b aprofundeaz\u0103 cu talent nescrisele precepte onirice. Astfel, Pe drum de g\u00e2nd t\u0103iat \u00een piatra nop\u021bii\/ spre care alearg\u0103 puncte cardinale\/ se \u00eentre\u021bes culorile astrale\/ tivite-n vis \u0219i \u00een cununa bol\u021bii.\/\/ R\u0103scruci r\u0103zle\u021be-mpodobesc c\u00e2mpia\/ ce leag\u0103n\u0103 \u00een umbre golul str\u0103veziu;\/ ad\u00e2ncul dep\u0103rtat \u00eenv\u0103luie t\u00e2rziu\/ \u00een zvonuri de t\u0103cere reveria.\/\/ R\u0103sar din s\u00e2nge flori \u00eenv\u0103p\u0103iate\/ ce par sub clar de lun\u0103 fl\u0103c\u0103ri violete\/ \u0219i iele-n joc, frumoase \u0219i cochete\/ \u00eenve\u0219m\u00e2ntate ades \u0219i totu\u0219i despuiate.\/\/ N\u0103lucile din vis iau chipul c\u0103utat\/ din zori de zi \u00een tainicu-nserat (N\u0103luci). Puterea imaginilor e dublat\u0103 de savori estetice p\u0103trunz\u0103toare. Nu vor fi uitate nici pericolele acestei lumi mutabile, cu sacrilegii \u0219i insanit\u0103\u021bi, cu mult prea multe camufl\u0103ri \u0219i compromisuri. Amurgul aneantizant amenin\u021b\u0103 la fiecare pas. Fluiditatea poeziilor lui Dumitru Tuhu\u021b ive\u0219te st\u0103ri diverse, pe care le tr\u0103im cu acuitate maximal\u0103. Pentru c\u0103 poetul, C\u0103l\u0103tor fidel, f\u0103uritor de cale,\/ \u021bese din nimicuri p\u00e2nze ireale (G\u00e2ndul).<\/p>\n


\nIonel POPA<\/strong>
\n\"\"

SAGA FAMILIEI lui SEVER<\/strong><\/p>\n

Radu Ciobanu debuteaz\u0103 ca romancier \u00een 1971 cu CREPUSCUL, premiat \u00een 1972 de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia. R\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103 sunt prilejuite de lectura edi\u021biei a treia, jubiliar\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Ed. Limes, 2022.
\nE descris\u0103 societatea rom\u00e2neasc\u0103 din ultimii ani ai interbelicului \u0219i primii ani ai regimului comunist. E o perioad\u0103 istoric\u0103 puternic fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 de evenimente (mi\u0219carea legionar\u0103, fascism, r\u0103zboiul mondial) care duc la dispari\u021bia unei lumi \u0219i impunerea alteia, \u201enoi\u201d, de c\u0103tre dictatura comunist\u0103. Construit pe motivul dispari\u021biei \u0219i pe simbolul casei, romanul e str\u0103b\u0103tut de un fior tragic pe care \u00eel tr\u0103ie\u0219te protagonistul Sever Moldovanu \u0219i, al\u0103turi de el, familia: confruntarea cu istoria, ea \u00eens\u0103\u0219i tragic\u0103. Sever Moldovanu, avocat cu faim\u0103, fost primar, fost senator, un st\u00e2lp al societ\u0103\u021bii, este deopotriv\u0103 martor \u0219i victim\u0103 a crepusculului \/ dispari\u021biei unei lumi \u00eentregi, lumea sa.
\nPrin mul\u021bimea evenimentelor \u0219i a detaliilor istorice, politice, sociale, morale, bine alese \u0219i asamblate \u00eentr-o \u021bes\u0103tur\u0103 narativ\u0103, romanul are tr\u0103s\u0103turi de fresc\u0103 realist\u0103.
\nS\u0103 rezum\u0103m fabula romanului, care ne va conduce spre decelarea multiplelor \u00een\u021belesuri (istorice, politice, morale \u0219i filosofice) pe care le poart\u0103.
\nCap. I are caracter de \u201epreambul\u201d al problematicii \u0219i al tonului tragic care va domina trama romanului. Ac\u021biunea \u00eencepe la timpul prezent al nara\u021biunii: anul 1941. Capitolul con\u021bine scene de via\u021b\u0103 a familiei lui Sever \u0219i a Olimpiei, so\u021bia, consemn\u0103ri despre prezen\u021ba trupelor germane. Punctul centripet al capitolului este rela\u021bia ascuns\u0103, subteran\u0103 dintre dou\u0103 lucruri: \u201efabulosul dulap cu amintiri\u201d, pe care Olimpia \u00eel deschide nepo\u021belului Vlad, de c\u00e2te ori vine la bunici, \u0219i mersul lui Sever la cimitir, la morm\u00e2ntul fiului Livius, c\u0103zut pe frontul rusesc. Seara, dup\u0103 ce ascult\u0103 radioul, stinge veioza \u0219i \u201eImediat dup\u0103 aceea adormi \u0219i astfel, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie, trecea din seara aceea tihnit\u0103, \u00een zorii unor vremuri noi, ne\u00eendur\u0103toare \u0219i sumbre, de care se temuse \u00een tain\u0103, dar nu le b\u0103nuia niciodat\u0103 at\u00e2t de aproape\u201d (p. 123).
\nCap. II este o rememorare a istoriei familiei Moldovanu, implicit o reconstituire a lumii rom\u00e2ne\u0219ti a Transilvaniei p\u00e2n\u0103 la Marea Unire. Rememorarea lui Sever Moldovanu e \u00een fond o transmitere a unei istorii \u0219i a unei morale.
\nCap. III ne \u00eentoarce \u00een timpul r\u0103zboiului, mai precis la sf\u00e2r\u0219itul anului 1944. Dou\u0103 sunt nucleele narative \u0219i problematice: situa\u021bia dramatic\u0103 \u00een care se afl\u0103 \u021bara (s\u0103r\u0103cie, mizerie sub toate aspectele) \u0219i venirea ru\u0219ilor, care treptat pun st\u0103p\u00e2nire pe \u021bar\u0103, c\u0103rora li se al\u0103tur\u0103 comuni\u0219tii din \u021bar\u0103. Acest aspect este ilustrat prin instalarea \u00een \u201epalatul Moldovanu\u201d a comisarului militar al ora\u0219ului \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia Tamara, ofi\u021ber medic \u0219i \u00eenc\u0103 c\u00e2\u021biva ofi\u021beri superiori ai armatei sovietice. Prezen\u021ba ru\u0219ilor, cu fiecare zi, devenea tot mai primejdioas\u0103 pentru popula\u021bie: \u201em\u0103r\u0219\u0103luiau c\u00e2t era ziua de lung\u0103 \u00eentr-un du-te-vino [\u2026]\u201d. G\u0103l\u0103gio\u0219i \u0219i turbulen\u021bi \u201ec\u00e2ntau de-a valma, l\u0103sau \u00een urma lor o tren\u0103 persistent\u0103 de mirosuri\u201d, care sufoca ora\u0219ul. La l\u0103sarea serii \u201edevenea riscant s\u0103 mai circuli. Nu era noapte care s\u0103 nu fie tulburat\u0103 de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri. Zilnic ziarele consemnau [\u2026] violen\u021bele nocturne pun\u00e2ndu-le – printr-o formul\u0103 invariabil\u0103 impus\u0103 de cenzur\u0103 – , pe seama unor <> despre care toat\u0103 lumea \u0219tia \u00eens\u0103 c\u0103 aveau o stranie predilec\u021bie pentru ceasuri\u201d (p. 45).
\nInvers\u00e2nd cronologia, paginile acestea anticipeaz\u0103 pagini similare din Luntrea lui Caron, romanul lui Lucian Blaga publicat postum de abia \u00een 1990. \u00cen capitolul 7 d\u0103m peste alt\u0103 pagin\u0103 similar\u0103:
\n\u201e-Azi noapte l-au arestat pe Valerian [\u00eei spune Arineanu lui Sever].
\n-Care Valerian?
\n-Ziaristul, directorul de la \u201eOpinia\u201d.
\n-Vai de mine! Dar de ce? Acela e un om eminamente corect. Nu cred s\u0103 fi publicat vreodat\u0103 o minciun\u0103\u2026
\n-P\u0103i tocmai asta i-a fost fatal. Ziari\u0219tilor li se pretinde acum exact contrariul. Iar cine nu \u00een\u021belege s\u0103 se conformeze e arestat. Ceea ce, practic, echivaleaz\u0103 cu o suprimare\u201d (p. 222).
\nCap. IV. Ne afl\u0103m \u00een plin\u0103 epoc\u0103 interbelic\u0103. E descris\u0103 via\u021ba social\u0103 cotidian\u0103 a ora\u0219ului (evenimente, oameni, rela\u021biile dintre ei). Nucleul evenimen\u021bial este c\u0103s\u0103toria lui Livius, fiul lui Sever, cu Marilena, fiica notarului Bogdan, fost coleg de facultate cu Sever, \u0219i voiajul de nunt\u0103 \u00een Italia al tinerilor c\u0103s\u0103tori\u021bi. \u00cen jurul acestui eveniment graviteaz\u0103 toate celelalte evenimente de via\u021b\u0103 (prietenia dintre familia lui Sever \u0219i familia Marghitan, familia Bogdan; camaraderia dintre Livius \u0219i Liliana, fiica lui Marghidan; anii de \u0219coal\u0103 ai Marilenei la pensionul Notre Dame de Sion, manifest\u0103ri ale legionarilor; \u0219tirile nelini\u0219titoare despre iminen\u021ba r\u0103zboiului; \u0219i multe alte detalii).
\nObligatoriu, trebuie men\u021bionat c\u0103 nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor voiajul lunii de miere a tinerilor c\u0103s\u0103tori\u021bi are loc \u00een Italia. Scriitorul realizeaz\u0103 o semnificativ\u0103 opozi\u021bie \u00eentre c\u0103s\u0103toria fericit\u0103 a lui Livius cu Marilena \u0219i Italia lui \u201eil Duce\u201d. Imaginea Floren\u021bei, cea vestit\u0103, \u00een care sosesc tinerii, e umbrit\u0103, cu toat\u0103 masca afi\u0219at\u0103, de prezen\u021ba peste tot a \u201ec\u0103m\u0103\u0219ilor negre\u201d. Printr-o descriere simpl\u0103, sobr\u0103 a ora\u0219ului, romancierul las\u0103 s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 realitatea din spatele m\u0103\u0219tii: \u201eDe cum descinser\u0103 \u00een Floren\u021ba [Livius] privi cu aviditate \u00een jur spre a distinge semnele primejdiei pe care o sim\u021bea tot mai apropiat\u0103. Ora\u0219ul \u00eei \u00eent\u00e2mpinase \u00eens\u0103 senin, cu str\u0103zi calme, sub un soare molcom\u201d (p. 87).
\nGrabnic, tineri se \u00eentorc acas\u0103, unde \u00eei a\u0219teapt\u0103 tot nelini\u0219ti \u0219i primejdii: \u201eRevenir\u0103 \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 mohor\u00e2t\u0103, c\u00e2nd peste ora\u0219 c\u0103dea o ploaie rece, amestecat\u0103 cu fulgi mari, apo\u0219i\u201d. Pornir\u0103 ner\u0103bd\u0103tori spre ie\u0219irea din gar\u0103, \u201eAbia atunci v\u0103zur\u0103 drapelul \u00een bern\u0103. Pe Livius \u00eel fulger\u0103 o presim\u021bire sinistr\u0103 \u0219i se adres\u0103 hamalului:
\n-Cine a murit?
\n-Adrian Moga. L-au omor\u00e2t\u201d (p. 91).
\nTragicul, care f\u00e2lf\u00e2ie \u00een \u00eentreg capitol, atinge cota maxim\u0103 \u00een final: Livius e nevoit s\u0103 plece pe front. La scurt timp, ma\u0219ina sanitar\u0103, care i-a fost dat\u0103 \u00een primire, a fost spulberat\u0103 de avioanele ruse\u0219ti, \u00cen drum spre spital, Livius moare.
\nCap. V relateaz\u0103 demersul notabilit\u0103\u021bilor ora\u0219ului (c\u00e2\u021bi mai existau din partidele istorice) pentru \u00eenfiin\u021barea Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103. Important nu e at\u00e2t evenimentul \u00een sine, c\u00e2t ce afl\u0103 \u00een spatele lui. Romancierul surprinde situa\u021bia politic\u0103 a momentului imediat dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, z\u0103d\u0103rnicia \u0219i lipsa de realism a ultimelor ac\u021biuni de supravie\u021buire ale partidelor istorice. E antologic\u0103 secven\u021ba \u00een care se relateaz\u0103 \u00eentrunirea reprezentan\u021bilor partidelor pentru \u201estudierea cestiunii\u201d – cum \u00eei spune Sever, invitat la \u00eentrunire. Scena e savuroas\u0103 comic prin ridicolul \u0219i nefirescul \u201ecestiunii\u201d, prin demagogia care \u00eei caracterizeaz\u0103 pe politicienii n\u0103scocitori ai \u201ecestiunii\u201d. Acum lui Sever i se confirm\u0103 cea ce intuise de ceva vreme: pofta de putere a comuni\u0219tilor. La \u00eentrunire, ace\u0219tia sunt reprezentan\u021bi de doctorul \u201emamo\u0219\u201d Ionescu, noul director al spitalului.
\nLa \u00eent\u00e2lnire e invitat \u0219i mitropolitul Nicodim. La plecare, desp\u0103r\u021bindu-se, Sever se adreseaz\u0103 fostului coleg de \u0219coal\u0103:
\n \u201e-M\u0103 tem, m\u0103i Nicolaie, c\u0103 ne a\u0219teapt\u0103 vremuri tare grele.
\n-\u0218i eu \u201c (p. 143).
\nCapitolul se \u00eencheie cu relatarea momentului dramatic c\u00e2nd soacra Niculina, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd gestul\/ promisiunea lui Sever de a-\u0219i dona, cu anumite condi\u021bii, averea (palatul) virtualei Facult\u0103\u021bi de Medicin\u0103, interzice nepotului Vlad s\u0103 mearg\u0103 la bunici \u00een seara aceea, cum era hot\u0103r\u00e2t.
\nCap. VI este povestea dramatic\u0103 a treptatei alunec\u0103ri \u201e\u00een cea\u021b\u0103 a Olimpiei\u201d. Aceasta, p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 a vie\u021bii, tr\u0103ie\u0219te \u00eentre realitate \u0219i demen\u021b\u0103. Paralel e urm\u0103rit\u0103 \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea lui Sever. \u00centre, se situeaz\u0103 alungarea din \u021bar\u0103 a regelui de c\u0103tre comuni\u0219ti. Capitolul e dominat de v\u00e2ntul tragic al mor\u021bii. Sunt pagini de fin\u0103 analiz\u0103 psihologic\u0103. Sever e nevoit s\u0103 descopere pia\u021ba de vechituri – ocsko piatz. Aici \u00eent\u00e2lne\u0219te tot high-life-ul ora\u0219ului, v\u00e2nz\u00e2ndu-\u0219i pentru supravie\u021buire tot ce avea mai de pre\u021b. Mary Merghitan, \u00eent\u00e2lnit\u0103 aici, spre stupefac\u021bia lui Sever, \u00eei spune acestuia: \u201e-Asta-i crucea care ni s-a dat \u0219i \u0219tim s-o purt\u0103m cu demnitate\u201d (p. 208). Uimirea \u0219i durerea \u00eel cople\u0219esc pe Sever c\u00e2nd descoper\u0103 pe Marilena printre precupe\u021be, v\u00e2nz\u00e2nd \u0219i ea lucrurile de pre\u021b din cas\u0103.
\nCap. VII. Alt\u0103 fa\u021b\u0103 a regimului comunist este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 prin povestea copil\u0103riei \u0219i adolescen\u021bei lui Vlad, despre anii de liceu \u0219i primii ani \u00een \u201ec\u00e2mpul muncii\u201d, dup\u0103 eliminarea din liceu pentru c\u0103 citea, chiar \u0219i \u00een timpul orelor, c\u0103r\u021bi ale scriitorilor interzi\u0219i de comuni\u0219ti. \u0218coala a fost transformat\u0103 de comuni\u0219ti \u00eentr-o \u201ecolivie de aur\u201d pentru tinerele p\u0103s\u0103ri.
\nCopil\u0103ria, p\u00e2n\u0103 \u00een pragul adolescen\u021bei, a stat sub spectrul fricii. Mai \u00eent\u00e2i a fost Bau-Bay, apoi a \u201egazelor\u201d (copilul a g\u0103sit, printre lucrurile din cas\u0103, masca de gaze folosit\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului); \u00eens\u0103 cea mai mare fric\u0103 o provocau perchezi\u021biile \u0219i ma\u0219inile negre al securit\u0103\u021bii care tulburau lini\u0219tea nop\u021bilor, lu\u00e2nd pe c\u00e2te cineva din locuitorii ora\u0219ului. Tot dramatismul experien\u021belor de via\u021b\u0103 ale adolescentului sunt adunate \u00een e\u0219ecul primei iubiri, promisiune, pentru Vlad, al unui viitor fericit.
\nCapitolul con\u021bine multe detalii semnificative din via\u021ba bunicilor \u0219i a mamei \u00eencadrat\u0103 \u0219i ea \u00een c\u00e2mpul muncii ca lucr\u0103toare la fabrica de biscui\u021bi. Evoc\u00e2nd anii de \u0219coal\u0103 ai lui Vlad \u0219i pe cei c\u00e2nd era \u00een c\u00e2mpul muncii, scriitorul dezv\u0103luie politica regimului comunist de f\u0103urire a omului nou.
\nCap. VIII este despre arestarea \u0219i deten\u021bia lui \u201etata Sever\u201d, prilej de a ar\u0103ta alt\u0103 fa\u021b\u0103 a regimului: \u00eenchisoarea comunist\u0103 care a distrus multe vie\u021bi omene\u0219ti. La eliberare, Sever g\u0103se\u0219te lumea schimbat\u0103 \u0219i mai mult \u00een r\u0103u. La \u00eentoarcerea acas\u0103, Marilena \u00eei spune cu bl\u00e2nde\u021be; \u201e-S\u0103 nu te superi, tata Sever\u2026 Mama a fost tare bolnav\u0103 \u0219i acum\u2026 acum nu mai este\u2026 acum a sc\u0103pat de toate\u201d (p. 261). B\u0103tr\u00e2nul Sever se simte o povar\u0103 pentru Marilena \u0219i Vlad. Cer\u00e2nd sprijinul Mitropolitului Nicodim, se retrage la m\u0103n\u0103stirea stare\u021bului Silvestru (Simi, fratele cel mare). Aici tr\u0103ie\u0219te ultima sa bucurie: \u00een una din vizite, Vlad \u00eei spune c\u0103 a reu\u0219it la facultate. B\u0103tr\u00e2nul Sever a r\u0103mas tot naiv \u00een speran\u021bele sale. Scrie un memoriu adresat Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n, personal \u201etovar\u0103\u0219ului Gheorghiu Dej, \u00een speran\u021ba c\u0103 i se va retroceda \u201epalatul\u201d pe care vrea s\u0103-l lase mo\u0219tenire nepotului Vlad. Sever \u00eenm\u00e2neaz\u0103 plicul lui Vlad cer\u00e2ndu-i s\u0103-l pun\u0103 la po\u0219t\u0103. Citindu-l, Vlad nu-i \u00eendepline\u0219te rug\u0103mintea. Dup\u0103 citirea celor scrise de bunic \u201e\u00ce\u0219i \u0219terse fruntea cu batista. \u00cel treceau n\u0103du\u0219elile. R\u0103mase o vreme \u00eentr-o stare de perplexitate cu g\u00e2ndurile \u00eentr-o \u00eenv\u0103lm\u0103\u0219eal\u0103 cumplit\u0103. Treptat apoi se lini\u0219ti \u0219i ajunse la singura solu\u021bie pe care o g\u0103si rezonabil\u0103. Cu gesturi \u00eencete, rupse memoriul \u00een buc\u0103\u021bele din ce \u00een ce mai m\u0103runte. Pe urm\u0103 se ridic\u0103 \u0219i le d\u0103du drumul pe fereastr\u0103. R\u0103mase urm\u0103rindu-le risipite \u00een curentul st\u00e2rnit de goana trenului, ca un roi de minusculi fluturi albi\u201d (p. 290).
\nGestul lui Vlad e unul de \u00eempotrivire la adresa dictaturii comuniste care l-a dus la un asemenea g\u00e2nd \u0219i gest pe Sever Moldovanu, care o via\u021b\u0103 a tr\u0103it demn \u0219i cinstit, muncind \u0219i f\u0103c\u00e2nd numai fapte bune, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 ceva de la cineva.
\nCap. IX, scurt (doar 6 pagini) este despre sf\u00e2r\u0219itul lui Sever. B\u0103tr\u00e2nul Sever p\u0103r\u0103se\u0219te m\u0103n\u0103stirea, f\u0103r\u0103 \u0219tirea stare\u021bului, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece la Bucure\u0219ti \u00een audien\u021b\u0103 la \u201eExcelen\u021ba Sa Tovar\u0103\u0219ul Dej\u201d. Ajuns \u00een v\u00e2rful dealului care desparte m\u0103n\u0103stirea de halta feroviar\u0103, Sever obosit se opre\u0219te sub un nuc pentru a se odihni oleac\u0103. Va fi ultima \u0219i definitiva lui odihn\u0103:
\n \u201eO durere cumplit\u0103 \u00eel fulger\u0103 \u00een cre\u0219tet [\u2026].R\u0103mase \u00eendoit \u00eentr-o parte, cu spatele rezemat de trunchi [\u2026]. Ochii pe jum\u0103tate \u00eenchi\u0219i priveau cu o expresie \u00eencremenit\u0103 spre p\u0103l\u0103ria din iarb\u0103 (s. n. I. P.).
\nLanurile fo\u0219nir\u0103 mai ad\u00e2nc . O furnic\u0103 trecu de pe geamantan pe m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00eencepu apoi s\u0103 urce pe m\u00e2n\u0103. \u00cen iarb\u0103 c\u0103zu o nuc\u0103, pocni sec (s. n. I. P.). Furnica str\u0103b\u0103tu anevoie prin desi\u0219ul b\u0103rbii \u0219i c\u00e2nd ajunse pe pielea uscat\u0103, palid\u0103 a obrazului, se \u00eendrept\u0103 spre ochiul pe jum\u0103tate \u00eenchis, care o a\u0219tepta uimit \u0219i trist [\u2026]. \u00cen nuc ciripeau vr\u0103bii \u0219i de undeva, dinspre r\u0103s\u0103ritul \u00eempurpurat al c\u00e2mpiei, se auzi fluieratul \u00eenc\u0103 \u00eendep\u0103rtat al trenului\u201d (p. 296).
\nDescrierea mor\u021bii lui Sever Moldovanu e \u00een\u021besat\u0103 de simboluri care \u00eenchid \u00een ele dou\u0103 serii de \u00een\u021belesuri: pe de o parte, un scepticism de coloratur\u0103 religioas\u0103, de cealalt\u0103, f\u00e2lf\u00e2irea speran\u021bei l\u0103sate de Sever \u00een urma sa.
\nLa prima vedere, capitolele apar ca secven\u021be narative independente. \u00cen realitate, subteran, ele sunt legate \u0219i astfel unite \u00eentr-un Tot. Ceea ce le leag\u0103 e sumedenia de detalii referitoare la locuri, evenimente, oameni, \u0219i de interferen\u021ba planurilor temporale. Toate acestea concur\u0103 la realizarea caracterului de fresc\u0103 a romanului, o fresc\u0103 a unei societ\u0103\u021bi dintr-un anumit spa\u021biu \u0219i un anumit moment istoric de r\u0103scruce pentru lumea evocat\u0103, dar \u0219i pentru viitorul ei. \u00cen realizarea caracterului de fresc\u0103, un rol \u00eensemnat \u00eel are acea succesiune de scene din via\u021ba zilnic\u0103 a oamenilor, av\u00e2nd \u00een centru cele patru genera\u021bii ale familiei Moldovanu.
\nCrepuscul este saga familiei Moldovanu \u0219i a unui timp istoric, care \u00eencepe cu str\u0103mo\u0219ul: mo\u021bul Avram \u0219i so\u021bia lui, Savina, fiica mo\u021bului care a f\u0103cut tunurile pentru oastea Iancului; continu\u0103 cu biografia lui Sever Moldovanu, fost primar, fost senator, avocat de mare prestigiu pentru cinstea, demnitatea \u0219i profesionalismul s\u0103u; se continu\u0103 cu destinul tinerilor c\u0103s\u0103tori\u021bi: Livius, fiul lui Sever, \u0219i Marilena Bogdan; saga se \u00eencheie cu evocarea copil\u0103riei \u0219i adolescen\u021bei lui Vlad, nepotul lui Sever, fiul familiei lui Livius Moldovanu. \u00cen timp, saga familiei Moldovanu \u00eencepe la sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX \u0219i se \u00eencheie \u00een anii \u0219aizeci ai secolului XX. Trei sunt evenimentele istorice prezente \u00een roman: Marea Unire, Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i prima decad\u0103 a Dictaturii comuniste.
\nSpre deosebire de alte romane al c\u0103ror caracter de fresc\u0103 e sus\u021binut de desf\u0103\u0219urarea cronologic\u0103 liniar\u0103, \u00een romanul Crepuscul caracterul de fresc\u0103 e sus\u021binut, printre cele amintite, \u0219i de jocul subtil al planurilor temporale, romancierul purt\u00e2ndu-ne c\u00e2nd \u00een trecut, c\u00e2nd \u00een prezent, dar acest joc pe axa timpului nu provoac\u0103 rupturi \u00een nara\u021biune.
\nPentru sus\u021binerea verosimilit\u0103\u021bii tramei romanului, scriitorul apeleaz\u0103 \u0219i la alte dou\u0103 ingrediente narative: paginile din jurnalul lui Sever, pe care \u00eel cite\u0219te nepotul Vlad, \u0219i texte-\u0219tiri din ziarele vremii.Romanul con\u021bine situa\u021bii, evenimente, obiecte cu valen\u021be simbolice. \u00cen mod deosebit se impune casa (palatul Moldovanu), simbol al muncii, d\u00e2rzeniei \u0219i al aspira\u021biilor de viitor, care anim\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 a lui Sever \u0219i a familiei sale. \u00cen acela\u0219i timp, prin soarta sa, casa e sinecdoc\u0103 a \u021b\u0103rii din momentul istoric evocat. Un obiect simbolic e Virtuala Facultate de Medicin\u0103. Facultatea de medicin\u0103 preg\u0103te\u0219te medici care pot vindeca diferite boli. Nerealizarea ei \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoria momentului refuz\u0103 (e incapabil\u0103) vindecarea de bolile de care sufer\u0103 (legionarismul, fascismul, r\u0103zboiul, dictatura comunist\u0103). O premoni\u021bie a destinului fr\u00e2nt al lui Livius este na\u0219terea lui dificil\u0103 \u0219i prematur\u0103. De un puternic simbolism e scena na\u0219terii dificile \u0219i de durat\u0103 \u00een dureri a lui Vlad; pruncul, \u0219tiind parc\u0103 ce-l a\u0219teapt\u0103, nu vrea s\u0103 vin\u0103 pe lume.
\nRomanul Crepuscul e important \u0219i valoros nu numai ca realizare literar\u0103 \u00een sine, care \u00eel distinge ca voce original\u0103 \u00een concertul romanesc din a doua jum\u0103tate a secolului XX, ci \u0219i prin altceva. Raport\u00e2ndu-l la romanele ce \u00eei vor urma, \u00een el decel\u0103m germenii a ceea ce va caracteriza imaginarul romancierului: toposul at\u00e2t de drag scriitorului, \u021aara Mo\u021bilor. O \u201eie\u0219ire\u201d din acest spa\u021biu geografic \u0219i istoric, este Nemuritorul albastru, roman istoric despre domnia lui Petru Rare\u0219, voievodul Moldovei. De fapt, pe fundalul istoric, romancierul proiecteaz\u0103 un puternic roman politic despre rela\u021bia Putere \u0219i Artist recte coerci\u021bie vs. libertatea g\u00e2ndirii, a cuv\u00e2ntului \u0219i a crea\u021biei.
\nO alt\u0103 caracteristic\u0103 a imaginarului lui Radu Ciobanu: personajele de prim-plan au nume de origine roman\u0103 sau biblic\u0103. Pentru rom\u00e2nii Transilvaniei, numele a devenit arm\u0103 de lupt\u0103 \u00eempotriva maghiariz\u0103rii practicate de st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103. Acest aspect completeaz\u0103 cele spuse despre toposul drag scriitorului. El respect\u0103 \u0219i continu\u0103, moral \u0219i sentimental, aceast\u0103 tradi\u021bie ardeleneasc\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria BRIEDIS-MACOVEI Instala\u021bie \u201eO! Ce \u015fic! Ce elegan\u0163\u0103! \u0218i c\u00e2t de sexy este! Are soart\u0103 \u0219i are caracter!…\u201d Avalan\u0219\u0103 de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24374"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24374"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24374\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24375,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24374\/revisions\/24375"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24374"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24374"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24374"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}