{"id":24351,"date":"2025-02-28T19:34:14","date_gmt":"2025-02-28T16:34:14","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24351"},"modified":"2025-02-28T19:34:14","modified_gmt":"2025-02-28T16:34:14","slug":"spatii-culturale-nr-98-99-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24351","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 98-99 (10)"},"content":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA<\/strong>
\n\"\"

Al doilea v\u0103l<\/strong><\/p>\n

Capitolul 15 \u2013 Accidentul <\/strong><\/p>\n

De ce \u00eent\u00e2rzie Dora? Oare o fi p\u0103\u021bit ceva? A ie\u0219it pe u\u0219\u0103 acum o jum\u0103tate de or\u0103. S\u0103 duc\u0103 gunoiul la ghena din cartier. Poate mai face \u0219i cump\u0103r\u0103turi la magazinul mic din col\u021b? Nu a spus nimic… Mai bine duceam eu gunoiul.
\nDan se fr\u0103m\u00e2nta \u00een fotoliul lui cu telecomanda \u00een m\u00e2n\u0103. A\u0219tepta s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u0219tirile de sear\u0103, schimba programele de televiziune, nu se hot\u0103r\u00e2se ce s\u0103 aleag\u0103. B\u0103gase un joc pe consol\u0103 cu Vlad. World of Tanks era preferatul lui, \u00een timp ce b\u0103ie\u021belul se juca \u00een re\u021bea WorldCraft sau MineCraft.
\nSunt sigur c\u0103 s-a oprit s\u0103 stea de vorb\u0103 cu vreo vecin\u0103. A\u0219a are obiceiul.
\n\u00cen cartier se auzi sirena ma\u0219inii de salvare. Dar Dan nu se impacient\u0103. Era un lucru normal, mai ales c\u0103 \u00een vecin\u0103tate se afla garnizoana de pompieri \u0219i ma\u0219inile cu girofarurile aprinse \u0219i semnalele sonore date la maxim erau la ordinea zilei \u00een cartier.
\n\u0218i totu\u0219i Dora \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103. Se f\u0103cuse \u00eentuneric de-a binelea. Unde o fi?
\n Iat\u0103 soneria de la intrare. Un cioc\u0103nit u\u0219or, misterios parc\u0103.
\n-Bun\u0103 seara! Aici locuie\u0219te familia Popescu? Sunt agent principal Florin Iona\u0219cu de la Poli\u021bia Municipal\u0103. A avut loc un accident \u00een cartierul dumneavoastr\u0103. Sunte\u021bi domnul Popescu?
\nDan privea \u00eentreb\u0103tor pe t\u00e2n\u0103rul poli\u021bist care cioc\u0103nise la u\u0219\u0103.
\n-Da, eu sunt. De ce?
\n-So\u021bia dumneavoastr\u0103 a fost lovit\u0103 de o ma\u0219in\u0103 \u00eentre blocul J8 \u0219i blocul J9, Pe strada Culturii, aici, \u00een apropiere de cas\u0103. Doamna Popescu fost preluat\u0103 de ma\u0219ina Smurdului. Un vecin, care se afla \u00een preajm\u0103, a sunat la 112. A\u0219 dori s\u0103 mergem \u00eempreun\u0103 la Spitalul Mare. \u00cen plus, va trebui s\u0103 da\u021bi o declara\u021bie.
\nBuimac, Dan \u00eencerca s\u0103 nu se agite inutil, \u00ee\u0219i d\u0103dea seama c\u0103 e ceva grav. Dora… Unde e Dora? Ce a p\u0103\u021bit? A <\/p>\n

ie\u0219it p\u00e2n\u0103 la ghena de gunoi… era r\u00e2ndul lui s\u0103 duc\u0103 gunoiul, dar ea a insistat s\u0103 \u00eel duc\u0103. De obicei, nu ie\u0219ea la ora aceea…
\nLa spital imaginile s-au succedat ca ni\u0219te flashuri. Dora era la ATI, sedat\u0103… piuiau aparatele, era \u00eentre fire \u0219i p\u00e2nze albe ascuns\u0103. Cu figura ei ca de \u00eenger.
\n Dan se ab\u021binea cu greu s\u0103 nu izbucneasc\u0103 \u00een pl\u00e2ns. So\u021bia lui era acolo, pe un pat de spital, el o privea prin deschiz\u0103tura u\u0219ii. Urma s\u0103 fie dus\u0103 \u00een sala de opera\u021bie. \u00censpre el se \u00eendrept\u0103 un tinerel cu ochelari aurii \u0219i cu o voce moale:
\n-Domnul Popescu?
\nEra a doua oar\u0103 c\u00e2nd se sim\u021bea ca un str\u0103in auzindu-\u0219i numele de familie, Dan tres\u0103ri:
\n -Da, sunt Dan Popescu, so\u021bul Dorei Popescu… de fapt, o cheam\u0103 Teodora… Teodora Popescu…
\n-Trebuie s\u0103 semna\u021bi ni\u0219te documente. Sunt medicul chirurg Ali Tayildiz. Voi intra acum \u00een sala de opera\u021bie, al\u0103turi de echipa de la chirurgie pentru interven\u021bia la care va fi supus\u0103 doamna Popescu. Va dura ceva…
\n-E grav?
\n-Da, dar are \u0219anse mari de recuperare. E o persoan\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103. Va lupta s\u0103 \u00ee\u0219i revin\u0103, sunt sigur. V\u0103 las cu o coleg\u0103 s\u0103 v\u0103 explice mai multe am\u0103nunte \u0219i s\u0103 semna\u021bi c\u0103 v\u0103 da\u021bi acordul pentru procedur\u0103 \u00een totalitatea sa.
\n-Bine\u00een\u021beles, b\u00e2igui Dan… mul\u021bumesc, domnule doctor, via\u021ba Dorei este \u00een m\u00e2inile dumneavoastr\u0103. \u00cei str\u00e2nse m\u00e2na \u0219i inima lui b\u0103tea mai repede, pun\u00e2ndu-\u0219i toate speran\u021bele \u00een acest medic str\u0103in. Parc\u0103 \u00eel \u0219tia de undeva, parc\u0103 era cobor\u00e2t dintr-o alt\u0103 lume, totul i se construia \u00een minte ca un film care \u00eencepuse de c\u00e2teva zeci de minute, odat\u0103 cu sosirea poli\u021bistului la u\u0219a apartamentului familiei Popescu.
\n-Domnule Popescu, v\u0103 rog s\u0103 m\u0103 urma\u021bi s\u0103 st\u0103m de vorb\u0103 despre accidentul so\u021biei. Ce pute\u021bi spune despre dumneaei, \u0219tia\u021bi s\u0103 fie \u00een conflict cu cineva, se certase cu cineva? Cu ce se ocup\u0103 doamna Popescu?
\n-Este profesoar\u0103 de limba englez\u0103…
\n-A…. da, acum \u00een\u021beleg de ce mi se p\u0103rea familiar\u0103, este profesoara fiului meu, ad\u0103ug\u0103 poli\u021bistul. Atunci \u0219ti\u021bi cumva dac\u0103 se certase cu vreun coleg, vreun elev? O amenin\u021ba cineva?
\n-Nu, nu, nu \u0219tiu. Dora nu se ceart\u0103 cu nimeni niciodat\u0103.
\n-Dar care sunt rela\u021biile dintre dumneavoastr\u0103 \u0219i so\u021bie? \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 v\u0103 pun aceast\u0103 \u00eentrebare, dar e necesar s\u0103 \u0219tim dac\u0103 e o \u00eent\u00e2mplare nefericit\u0103 sau a avut un mobil acest incident, care s-a soldat cu v\u0103t\u0103marea doamnei profesoare.
\n-Nu ne cert\u0103m, suntem ca orice familie. \u0218i nu pentru cine duce gunoiul, este o chestiune casnic\u0103, amiabil\u0103… de\u0219i era r\u00e2ndul meu s\u0103 \u00eel duc la ghen\u0103, ea a vrut s\u0103 ias\u0103… venise de la liceu, era deja \u00eembr\u0103cat\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103l\u021bat\u0103 adecvat… nu ar fi trebuit s\u0103 duc\u0103 ea, c\u0103 era r\u00e2ndul meu, a\u0219a facem, cu r\u00e2ndul… \u00een\u0219ir\u0103 Dan ideile care \u021b\u00e2\u0219neau din mintea lui haotic\u0103…<\/p>\n

-Bine, a spus poli\u021bistul. O s\u0103 v\u0103 las acum, v\u0103 mai chem\u0103m la sec\u021bie s\u0103 da\u021bi o declara\u021bie. Nimic deranjant. Sta\u021bi lini\u0219tit. A\u0219a este procedura. \u00cens\u0103n\u0103to\u0219ire doamnei profesoare!
\n-Mul\u021bumesc, \u0219opti Dan neputincios.
\nR\u0103mas singur pe holul spitalului, Dan se sim\u021bea r\u0103v\u0103\u0219it, distrus. Mama copilului s\u0103u, so\u021bia sa, era dincolo de u\u0219\u0103, suferind, trec\u00e2nd prin momente critice. Numai o minune o mai putea salva. El nu o putea ajuta. Se sim\u021bea umil, mic, nesemnificativ. Pe nea\u0219teptate, se g\u00e2ndi la divinitate, de\u0219i nu era un credincios fervent: Dumnezeu e mare! Trebuie s\u0103 se roage! Pentru prima dat\u0103, Dan \u00eencerca s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 o cale de a se apropia de Tat\u0103l Ceresc \u0219i a cere salvarea Dorei. Cuvintele din rug\u0103 erau simple, dar curgeau ca un \u0219uvoi interior, ca \u0219i lacrimile lui.
\nA\u0219teptarea e cea mai lung\u0103 lec\u021bie, la care este supus un om. Dup\u0103 vreo trei ore, a ie\u0219it o asistent\u0103 din sal\u0103 \u0219i i-a spus c\u0103 totul decurge bine. Dar mai e de a\u0219teptat. Abia dup\u0103 miezul nop\u021bii, pe la ora dou\u0103, doctorul ochelarist a ie\u0219it \u0219i el pe hol, c\u0103ut\u00e2ndu-l pe Dan.
\n-Pacienta este stabilizat\u0103. A avut o lovitur\u0103 puternic\u0103 la cap, care a produs un hematom. A fost nevoie s\u0103-l \u00eendep\u0103rt\u0103m chirurgical. Mai sunt c\u00e2teva coaste rupte, mandibula fisurat\u0103, o dubl\u0103 fractur\u0103 de clavicul\u0103. Urm\u0103toarele 48 de ore sunt importante, va fi monitorizat\u0103 cu aten\u021bie. \u0218i, dac\u0103 decurge favorabil situa\u021bia, totul va fi bine. Vreau s\u0103 fi\u021bi optimist. Ave\u021bi copii?
\n-Da, un b\u0103ie\u021bel.
\n-Atunci, s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 subcon\u0219tientul lucreaz\u0103 \u0219i pacienta va reg\u0103si \u00eentr-o motiva\u021bie \u00een plus s\u0103 se refac\u0103. Sunt sigur c\u0103 va lupta s\u0103 revin\u0103 rapid acas\u0103 la familie \u0219i s\u0103 uite de accident. Vom vedea pe parcurs dac\u0103 sunt pierderi de memorie… deocamdat\u0103 sunt mul\u021bumit de interven\u021bia echipei. So\u021bia dumneavoastr\u0103 este salvat\u0103.
\n-Mul\u021bumesc din suflet, domnule doctor! se \u00eenro\u0219i Dan. M-am rugat s\u0103 reu\u0219i\u021bi s\u0103 \u00eei salva\u021bi via\u021ba. Dumnezeu s\u0103 \u00eei dea putere s\u0103 se \u00eens\u0103n\u0103to\u0219easc\u0103 repede. Ea este at\u00e2t de bun\u0103, nu a f\u0103cut nim\u0103nui r\u0103u niciodat\u0103… nu pricep cum s-a \u00eent\u00e2mplat…
\n-Soarta… \u0219ti\u021bi cum e… uneori ne afl\u0103m \u00een locul nepotrivit, la momentul nepotrivit… complet\u0103 doctorul Ali Tayildiz.
\n– A\u0219 putea intra s\u0103 o v\u0103d, m\u0103car cinci secunde, v\u0103 rog?!
\n– Da. Desigur. Dar s\u0103 nu v\u0103 speria\u021bi, este sedat\u0103. Abia peste 24 de ore putem s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 a trecut pericolul. Vom \u021bine leg\u0103tura permanent.
\n– Bine\u00een\u021beles, domnule doctor. Dan \u00eei str\u00e2nse cu putere m\u00e2na fragil\u0103 a doctorului salvator. Via\u021ba Dorei depinsese de m\u0103iestria \u0219i priceperea acestui om, dar \u0219i de voin\u021ba lui Dumnezeu.
\nDan intr\u0103 \u00een salonul ATI, unde era o \u00eemp\u0103r\u021bire strict\u0103 a spa\u021biului, delimit\u00e2nd fiecare pat cu o perdea albastr\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t pacien\u021bii s\u0103 nu se vad\u0103 \u00eentre ei. Dora era \u00eentins\u0103 pe al doilea pat de la u\u0219\u0103. Putea vedea fire \u0219i tuburi, bandaje \u0219i pungi cu medicamente cum o \u00eenconjurau, iar fa\u021ba ei <\/p>\n

palid\u0103 str\u0103juit\u0103 de p\u0103rul str\u00e2ns \u00eentr-un coc alb ca un turban str\u0103lucea sub lumina fluorescent\u0103 a unor l\u0103mpi. Se observa cum pe o parte era tuns\u0103 \u0219i bandajat\u0103. Piuitul unui monitor \u00eel trezi din aceast\u0103 imagine de film – respira normal, tensiunea arterial\u0103 era \u00een parametri normali. Parc\u0103 nu ar fi fost Dora cea \u00eentins\u0103 pe pat, ci un manechin care sem\u0103na cu so\u021bia sa.
\n Lacrimile \u00eei \u0219iroiau pe obraji, p\u00e2n\u0103 sub b\u0103rbie. Dan abia o atinse pe m\u00e2n\u0103 \u0219i atunci asistenta, care era ca un str\u0103jer de paz\u0103 l\u00e2ng\u0103 patul bolnavei, \u00eel aten\u021bion\u0103 c\u0103 nu are voie s\u0103 se apropie. Masca albastr\u0103 aproape c\u0103 \u00eel sufoca, mai arunc\u0103 o privire spre so\u021bia sa, suspin\u00e2nd dintr-o respira\u021bie:
\n -Dora!!!
\nDan a sprijinit pere\u021bii de pe holul spitalului. Nu sim\u021bea oboseala, somnul, foamea. Nimic. Un gol. Sunase la socrii lui s\u0103 le spun\u0103 despre accidentul Dorei. Ace\u0219tia erau dispera\u021bi de ceea ce auzeau la telefon. Vlad era singur acas\u0103, \u00eel vor lua la ei p\u00e2n\u0103 se \u00eentorcea Dan acas\u0103 de la spital. Urma s\u0103 le dea ve\u0219ti mai bune \u00een zori.
\nAcest accident le d\u0103dea toat\u0103 via\u021ba peste cap.
\nDiminea\u021ba l-a prins \u00een parcarea din curtea Spitalului Mare. A\u021bipise cu capul pe volan. Capul \u00eel durea. Urechile \u00eei zv\u00e2cneau. Sunetele din jur \u00eel luau prin surprindere, erau ca ni\u0219te ecouri surde ale unor silabe de ne\u00een\u021beles.
\n-S\u0103 n-am parte de nevasta mea, d\u0103-mi \u0219i mie un leu de-o p\u00e2ine… auzi Dan deodat\u0103. L\u00e2ng\u0103 geamul ma\u0219inii se lipise un cer\u0219etor, care nu era nici b\u0103tr\u00e2n, nici t\u00e2n\u0103r… \u0219i nici neputincios nu p\u0103rea, dar prefera s\u0103 cear\u0103, invoc\u00e2nd mila celorlal\u021bi, p\u0103r\u00e2nd foarte nefericit.
\n Dan se dezmetici repede din starea de l\u00e2ncezeal\u0103 \u0219i, ca la comand\u0103, hipnotizat, a b\u0103gat m\u00e2na \u00een buzunar, a scos o h\u00e2rtie de un leu, verde, \u0219i a \u00eentins-o petentului… mog\u00e2ldea\u021ba disp\u0103ru ca prin farmec…<\/p>\n


\nDoi oameni \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi<\/strong><\/p>\n

\u00cembr\u0103\u021bi\u0219area \u00eemi r\u0103m\u00e2ne \u00een carne
\ne\u0219ti \u00eenalt
\naproape atingi cerul
\nsunt \u00een fa\u021ba ta dezgolit\u0103 de frunzele iubirii<\/p>\n

Atingerile au puterea unui desc\u00e2ntec
\npromit s\u0103 nu m\u0103 las dezvr\u0103jit\u0103
\nde u\u0219ile care \u00eemi stau \u00een cale<\/p>\n


\nPerechea <\/strong><\/p>\n

Noe ne-a iubit pe to\u021bi
\nne-a l\u0103sat mo\u0219tenire arca
\nne-a l\u0103sat mo\u0219tenire ramura de m\u0103slin
\nsub care
\noamenii caut\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 perechea<\/p>\n


\nRadu ULMEANU<\/strong>
\n\"\"

xxx<\/p>\n

Murmurul f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it
\nal legendelor<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Mor\u021bii \u00een mantale
\nsub ploi de cenu\u0219\u0103
\na \u00eengerilor<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Tac florile
\n\u00een culori
\nmuzicale<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Bancuri f\u0103r\u0103 perdea
\npe drumul din urm\u0103<\/p>\n

xxx<\/p>\n

M\u0103sur\u0103 a lucrurilor
\npe c\u00e2ntar de lumin\u0103<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Trec o\u0219tirile iadului
\n\u00een pas caden\u021bat
\npe timpanele mele<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Vocea lui Dumnezeu
\n\u00een c\u00e2ntecul greierilor<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Rechinii valseaz\u0103
\n\u00een unde
\ndup\u0103 muzica pr\u0103zii<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Dup\u0103 o via\u021b\u0103,
\nc\u00e2nd lampa fileaz\u0103<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Fum de t\u0103m\u00e2ie
\npe umerii toamnei
\npraf de aur
\npe bra\u021bul iubitei<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Narcise solemne
\n\u00een bra\u021bele \u00eendr\u0103gostitului<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Toamna
\nc\u00e2ntec \u0219optit
\nsub geamul meu<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Metal \u00eencins
\npe obrazul
\nb\u0103tut de v\u00e2nt<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Bizar.
\nDumnezeu \u0219i-a r\u0103stignit
\nFiul.<\/p>\n

xxx<\/p>\n

\u00cenv\u0103luie-m\u0103 Doamne-n
\nmantia ta de aur
\nce-o dai acestei toamne
\nca pe-un ceresc tezaur<\/p>\n

xxx<\/p>\n

Stau cu propriul craniu
\n\u00een m\u00e2n\u0103
\n\u0219i \u00eel contemplu<\/p>\n


\nRamona M\u0170LLER <\/strong>
\n\"\"

Ecouri andine: Pove\u0219ti din Laguna
\n Esmeralda \u0219i Muntele Chaquini<\/strong><\/p>\n

\u00cen fiecare pic\u0103tur\u0103 de ap\u0103, o poveste; \u00een fiecare v\u00e2rf de munte, o lec\u021bie a timpului.<\/p>\n

14.10.2024 Bolivia, La Paz <\/strong><\/p>\n

Str\u0103batem 500 m, de la Hotel El Rey p\u00e2n\u0103 la Hotel Europa, unde ne \u00eent\u00e2lnim cu Renato, ghidul nostru, la ora 8:30. Ca \u0219i la celelalte ture \u0219i excursii organizate, turi\u0219tii sunt prelua\u021bi din diverse loca\u021bii prestabilite. Suntem doar 5 persoane, un cuplu t\u00e2n\u0103r din UK, o elve\u021bianc\u0103 \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste , care a lucrat pentru Bolivia vreo 3 ani \u0219i noi doi, eu \u0219i Dimi. Urmeaz\u0103 prezent\u0103rile de rigoare \u0219i indica\u021biile pentru traseu. Azi vom vizita Laguna Esmeralda (5024 m) din Muntele Chaquirni (5390 m). O bun\u0103 parte din drum este cea pe care am parcurs-o ieri, c\u00e2nd am urcat pe Muntele Chaqaltaia (5421m). Timpul este frumos, senin \u0219i cald. \u0218oferul gone\u0219te, devor\u00e2nd drumul. De altfel, cam peste tot \u00een America de Sud se circul\u0103 destul de agresiv \u0219i cu vitez\u0103. Suntem oarecum familiariza\u021bi cu traseul. L\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 La Paz-ul \u0219i ne \u00eendrept\u0103m spre El Alto, al doilea ora\u0219 ca m\u0103rime din Bolivia, situat \u00een vestul \u021b\u0103rii, un ora\u0219 destul de t\u00e2n\u0103r. \u00cen traducere ar \u00eensemna \u201dCel \u00cenalt\u201d fiind situat la 4150 m. Prima oprire pe un platou cu un punct de belvedere la Gilarada, de unde putem admira Mun\u021bii Huayna Potos\u00ed (6.088 m) \u00eenz\u0103pezit, \u0219i Chacaltaya, dar \u0219i c\u00e2teva lacuri intens colorate datorit\u0103 mineralelor (borax, cupru, nichel, staniu). Aici Renato ne ofer\u0103 c\u00e2teva informa\u021bii. Vale un Potosi \u00een limba spaniol\u0103 se traduce ca valorezi o avere. Din acest munte s-au extras pentru spanioli 41.000 t de argint \u00een perioada 1556-1783. Se spune c\u0103 s-a extras at\u00e2ta bog\u0103\u021bie \u00eenc\u00e2t s-ar fi putut construi un pod de argint din ora\u0219ul Potosi p\u00e2n\u0103 \u00een Madrid \u0219i tot mai r\u0103m\u00e2nea destul s\u0103 fie transportat \u0219i peste pod p\u00e2n\u0103 \u00een Spania. Urmeaz\u0103 o scurt\u0103 lec\u021bie de geologie referitoare la formarea Mun\u021bilor Anzi \u0219i Podi\u0219ului Andin (Altiplano), cel mai \u00eenalt platou de pe P\u0103m\u00e2nt dup\u0103 Tibet. Am admirat \u00eentotdeauna la ghizii din aceste \u021b\u0103ri buna preg\u0103tire \u00een domeniu, r\u0103spund la fiecare \u00eentrebare.
\nDup\u0103 ce ne regrup\u0103m, ne relu\u0103m excursia, p\u0103r\u0103sind vastitatea Altiplano-ului. Drumul \u0219erpuie\u0219te prin peisajul arid, iar \u0219oferul nostru conduce cu precizie, \u00eenghi\u021bind kilometri, de parc\u0103 ar vrea s\u0103 ajung\u0103 mai repede la destina\u021bie. Urm\u0103toarea oprire este un loc aparte, cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 profund\u0103, Cimitirul Alto Milluni. La prima vedere, cimitirul seam\u0103n\u0103 cu un mic sat. Mormintele, construite sub forma unor c\u0103su\u021be, par s\u0103 fie locuin\u021bele eterne ale celor care \u0219i-au pierdut via\u021ba aici. Detaliile fiec\u0103rui morm\u00e2nt spun o poveste distinct\u0103. Cruci drepte din piatr\u0103 marcheaz\u0103 locurile de odihn\u0103 ale b\u0103rba\u021bilor, rozetele delicate simbolizeaz\u0103 femeile, iar mormintele \u00een form\u0103 de barc\u0103 \u00eei onoreaz\u0103 pe copii. Renato, ghidul nostru, explic\u0103 legenda potrivit c\u0103reia sufletele celor mici trebuie s\u0103 curg\u0103 asemenea unui r\u00e2u cristalin, purtate de ape spre serenitatea ve\u0219niciei. Pe m\u0103sur\u0103 ce Renato \u00ee\u0219i continu\u0103 povestea, uimirea \u0219i triste\u021bea mea cresc simultan:
\n – Milluni a fost c\u00e2ndva un centru minier, cu 5.000 de locuitori, dintre care 530 erau mineri. Era o comunitate prosper\u0103, cu \u0219coal\u0103, teatru, radio \u0219i chiar un spital unde se n\u0103\u0219teau copiii lor. Totul s-a schimbat \u00een 1965, c\u00e2nd generalul Ren\u00e9 Barrientos a ordonat ocuparea cu for\u021ba a centrelor miniere care refuzau s\u0103 se \u00eenchid\u0103. Minerii, organiza\u021bi \u00een sindicate, au rezistat, dar lupta lor a fost curmat\u0103 de un masacru s\u00e2ngeros. Popula\u021bia \u00eentreag\u0103 a fost exterminat\u0103, iar acest loc, odat\u0103 plin de via\u021b\u0103, a devenit un simbol al rezisten\u021bei \u0219i al sacrificiului.
\nVocea lui Renato tremur\u0103 u\u0219or \u00een timp ce nume\u0219te aceast\u0103 tragedie un Leningrad al Boliviei. Cu fiecare cuv\u00e2nt, imaginea unei comunit\u0103\u021bi care a dat dovad\u0103 de curaj, lupt\u00e2nd \u00eempotriva dictaturii militare se contureaz\u0103 mai clar \u00een mintea mea. Contemplu cimitirul \u00een timp ce v\u00e2rfurile \u00eenz\u0103pezite ale muntelui Huayna Potos\u00ed stau de veghe, martori t\u0103cu\u021bi ai acelei epoci de suferin\u021b\u0103. De\u0219i locul este acum declarat Patrimoniu Cultural Turistic al ora\u0219ului El Alto, sentimentul de triste\u021be m\u0103 cople\u0219e\u0219te. Fiecare morm\u00e2nt, fiecare piatr\u0103 spune o poveste despre curaj, despre vie\u021bi \u00eentrerupte \u0219i despre o lupt\u0103 care nu trebuie uitat\u0103. Un loc al odihnei ve\u0219nice devine o piatr\u0103 de hotar \u00een istoria Boliviei, un testament al luptei pentru dreptate social\u0103 \u0219i un mesaj pe care genera\u021biile viitoare trebuie s\u0103-l poarte mai departe.
\nNu apuc s\u0103 m\u0103 dezmeticesc complet din impactul emo\u021bional al pove\u0219tii de la Cimitirul Milluni, c\u00e2nd, la doar c\u00e2teva sute de metri dup\u0103 ce ne-am reluat drumul, o apari\u021bie nea\u0219teptat\u0103 \u00eemi atrage aten\u021bia. \u00cen fa\u021ba microbuzului, pe marginea drumului pr\u0103fuit, st\u0103 ea: Femeia Milluni.
\nCu un gest abia schi\u021bat, mai mult o privire intens\u0103 dec\u00e2t o mi\u0219care a m\u00e2inii, face semnul binecunoscut de \u201eIa-m\u0103, nene!\u201d. E de necrezut \u2013 \u00een pustietatea absolut\u0103 a acestor locuri, unde p\u00e2n\u0103 \u0219i umbrele sunt rare, apare aceast\u0103 femeie. M\u0103 uit \u00een jur. Nu se vede nicio urm\u0103 sau umbr\u0103 de via\u021b\u0103, doar piatra aspr\u0103 \u0219i mun\u021bii t\u0103cu\u021bi. Cine ar putea tr\u0103i aici, \u00een mijlocul nic\u0103ieri-ului?
\nRenato, ghidul nostru, opre\u0219te microbuzul f\u0103r\u0103 ezitare \u0219i, spre surprinderea mea, pare s-o cunoasc\u0103. \u00cencep s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentr-un amestec de spaniol\u0103 \u0219i quechua, r\u00e2z\u00e2nd \u0219i schimb\u00e2nd vorbe de parc\u0103 ar fi prieteni de-o via\u021b\u0103. Femeia urc\u0103, a\u0219ez\u00e2ndu-se l\u00e2ng\u0103 Dimi, iar eu o privesc cu o curiozitate aproape copil\u0103reasc\u0103, ca pe o ar\u0103tare dintr-o alt\u0103 lume. Are tr\u0103s\u0103turi ascu\u021bite, iar nasul acvilin, at\u00e2t de specific rasei creole din Anzi, domin\u0103 chipul ei marcat de vreme \u0219i de soare. Pe umeri poart\u0103 un dublu ve\u0219m\u00e2nt, unul colorat, iar cel\u0103lalt, simplu, pare \u021besut din in. P\u0103tura viu colorat\u0103 este prins\u0103 deasupra hainelor ei de zi cu zi, complet\u00e2nd imaginea unei femei care pare mai degrab\u0103 o pas\u0103re \u00een zbor dec\u00e2t o fiin\u021b\u0103 ancorat\u0103 \u00een aceast\u0103 pustietate. Probabil a fost la vreo pia\u021b\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 ceva marf\u0103 \u0219i acum se \u00eentoarce acas\u0103. \u00cencerc s\u0103 surprind momentul, s\u0103 p\u0103strez ceva din aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire at\u00e2t de nea\u0219teptat\u0103. Scot telefonul \u0219i fac trei poze. \u00cemi dau seama c\u0103 \u00een spatele acestei femei, pline de voio\u0219ie, se ascunde o via\u021b\u0103 grea, dar \u0219i o for\u021b\u0103 interioar\u0103 incredibil\u0103. Pe marginea drumului, c\u00e2teva case r\u0103sfirate, abia 2 sau 3, \u00eemi atrag aten\u021bia. Sunt simple, din chirpici, cu acoperi\u0219uri care par s\u0103 fi v\u0103zut mai bine de o jum\u0103tate de secol. Probabil au fost construite pe vremea c\u00e2nd Mina Milluni era \u00een plin\u0103 exploatare.
\nNe lu\u0103m r\u0103mas-bun, iar z\u00e2mbetul ei cald \u0219i buna dispozi\u021bie \u00eemi aduc aminte de oamenii C.A.P-urilor de alt\u0103dat\u0103. Munc\u0103 grea, cu m\u00e2inile cr\u0103pate de trud\u0103, dar cu suflete u\u0219oare \u0219i pline de voie bun\u0103. \u00cemi r\u0103m\u00e2ne \u00een minte aceast\u0103 femeie, un simbol al supravie\u021buirii \u0219i al bucuriei de a tr\u0103i, chiar \u0219i \u00een cele mai aspre condi\u021bii.
\nAjungem \u00eentr-o cl\u0103dire unde ghidul achit\u0103 pentru to\u021bi taxa de intrare de 20 Bolivianos\/persoan\u0103. Suntem la Centro Gastronomico y Artesanale. Sala nu este mare, dar este bine compartimentat\u0103: o mic\u0103 buc\u0103tarie func\u021bional\u0103, c\u00e2teva mese, un spa\u021biu destinat comercializ\u0103rii m\u0103rfurilor tradi\u021bionale \u0219i toaletele. C\u00e2teva femei andreleaz\u0103 m\u0103nu\u0219i. Pe sus at\u00e2rn\u0103 c\u00e2teva fuioare. Pleduri de l\u00e2n\u0103. M\u0103 simt ca la o \u0219ez\u0103toare. Un manechin cu dou\u0103 traiste colorate, at\u00e2rnate simetric, de-o parte \u0219i de alta, ca \u0219i cum ar fi gata s\u0103 plece la drum. Pe rafturi mici obiecte sugestive, roabe minuscule cu minereu, pietre, obiecte decorative sau textile, m\u0103nu\u0219i, fulare etc. Ne cunoa\u0219tem, bem ceai de coca, ne punem \u00een mi\u0219care.
\nL\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103 culmile de culoarea ciocolatei care ne-au \u00eenso\u021bit pe drum \u0219i parc\u0103m \u00eentr-o zon\u0103 depresionar\u0103. Aerul pare mai rarefiat aici, la 4.600 de metri altitudine, iar un indicator ne informeaz\u0103 c\u0103 am ajuns \u00een Campo Base \u2013 tab\u0103ra de baz\u0103. Renato se apropie de grup cu o pungu\u021b\u0103 de frunze \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i, ca de obicei, \u00eencepe s\u0103 ne ofere indica\u021bii:
\n \t– De aici, mergem mai \u00eent\u00e2i pe o por\u021biune plat\u0103, dup\u0103 care urc\u0103m p\u00e2n\u0103 la 5.024 de metri, la obiectivul principal, Laguna Esmeralda. Pentru cei care vor, am aici ni\u0219te frunze de coca. Le mesteca\u021bi u\u0219or cu saliv\u0103. Au un efect anestezic, nu creeaz\u0103 dependen\u021b\u0103 \u0219i ajut\u0103 la suportarea altitudinii. Cine nu dore\u0219te, nu e obligat s\u0103 ia.
\nUn amestec de curiozitate \u0219i scepticism str\u0103bate grupul. Cu \u00een\u0103l\u021bimile de 5.000 m deja suntem obi\u0219nui\u021bi, cu toate c\u0103 ne mi\u0219c\u0103m uneori alene. Elve\u021bianca refuz\u0103 categoric, dar eu decid s\u0103 \u00eencerc. Ron\u021b\u0103i c\u00e2teva frunze, le mestec \u00eencet, a\u0219a cum ne-a indicat Renato. Gustul e u\u0219or acri\u0219or, dar surprinz\u0103tor de revigorant. \u00cen timp ce \u00eenaint\u0103m, simt cum falca st\u00e2ng\u0103 \u00eemi amor\u021be\u0219te treptat, iar durerea din bra\u021bul st\u00e2ng dispare complet. O durere pe care o resimt de c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la c\u0103z\u0103tura de pe cal. Pentru o clip\u0103, \u00eemi vine s\u0103-i cer lui Renato \u00eenc\u0103 dou\u0103 frunze \u2013 efectul lor are ceva aproape magic \u0219i tonifiant.
\nTraseul \u00eencepe cu o c\u0103rare pietruit\u0103 care \u0219erpuie\u0219te prin bofedales, acele regiuni umede formate din apa de topire a ghe\u021barilor. \u00centinderea lor verde contrasteaz\u0103 cu pantele acoperite de grohoti\u0219uri ce \u00eembrac\u0103 mun\u021bii la poale. V\u0103l\u0103tuci de nori \u00een dep\u0103rtare se adun\u0103 ca vata de zah\u0103r pe un b\u0103\u021b invizibil, \u00een timp ce noi, ca ni\u0219te furnici, \u00eenaint\u0103m \u00eentr-un mare mu\u0219uroi gri-cafeniu. Pe m\u0103sur\u0103 ce urc\u0103m, cea\u021ba se las\u0103 \u00eencet, acoperind peisajul cu un voal alb. Vizibilitatea scade rapid, la mai pu\u021bin de 30 de metri, \u0219i suntem obliga\u021bi s\u0103 ne mi\u0219c\u0103m cu pruden\u021b\u0103. Dimi, mai lent, r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103, dar eu \u00eel a\u0219tept, f\u0103c\u00e2nd mici popasuri. \u00cel urm\u0103resc din priviri, asigur\u00e2ndu-m\u0103 c\u0103 este \u00een siguran\u021b\u0103, \u00een timp ce perdelele de z\u0103pad\u0103 se aga\u021b\u0103 de st\u00e2ncile de granit \u00een falduri andine.
\nDup\u0103 aproape dou\u0103 ore de urcu\u0219, \u00een care muntele pare s\u0103 se fi jucat cu r\u0103bdarea noastr\u0103, \u00eel v\u0103d pe Renato ap\u0103r\u00e2nd calm din spatele unei st\u00e2nci. M\u0103 opresc, surprins\u0103:
\n–\tCe faci aici? Ne a\u0219tep\u021bi pe noi? Unde sunt ceilal\u021bi?
\nRenato z\u00e2mbe\u0219te misterios.
\n–\tAici, spune el simplu.
\n–\tUnde \u201eaici\u201d? \u00eentreb, u\u0219or iritat\u0103 de ambiguitatea lui.
\n–\tAm ajuns.
\n–\tAm ajuns? \u0218i laguna? Unde este Laguna Esmeralda?
\nRenato ridic\u0103 m\u00e2na \u0219i o \u00eentinde spre dreapta, unde, dincolo de valurile de cea\u021b\u0103, se ghice\u0219te conturul lini\u0219tit al apei. M\u0103 uit uimit\u0103. Laguna este chiar l\u00e2ng\u0103 noi, o oglind\u0103 verde-smarald ascuns\u0103 \u00een mantia de cea\u021b\u0103.
\nS\u0103 fi fost de la anestezie sau de la altceva, dar nu simt efortul \u00een compara\u021bie cu alte ascensiuni de mare altitudine. Cea\u021ba \u00eemi blocheaz\u0103 privirea. Ajunge \u0219i Dimi. L\u0103s\u0103m be\u021bele de trakking. O simfonie glaciar\u0103 \u00eenconjoar\u0103 t\u0103cerea locului. La c\u00e2\u021biva metri deslu\u0219esc marginea lacului. Oglinda apei l\u0103ptoas\u0103. Ceilal\u021bi parteneri de drum caut\u0103 \u00een zadar un strop de senin pentru \u0219edin\u021bele foto. Nu-mi dau seama de m\u0103rimea lacului. Fac c\u00e2\u021biva pa\u0219i. Descop\u0103r ni\u0219te st\u00e2nci uimitoare. Laguna Esmeralda a fost descoperit\u0103 \u00een timpul pandemiei, la fel ca \u0219i alte locuri neb\u0103nuite pe care La Paz le p\u0103streaz\u0103 cu gelozie \u00een mun\u021bii s\u0103i. Guvernul \u00eencearc\u0103 s\u0103 limiteze num\u0103rul de turi\u0219ti de la 1000 la 30 \u00een timpul zilelor de weekend pentru a evita deteriorarea zonei. Renato continu\u0103, cu un ton melancolic:
\n–\tPrivesc \u00een jur \u0219i observ cum ghe\u021barii Jallallku \u0219i Charquini, cu altitudini de peste 5300 de metri, \u00ee\u0219i trimit toboganele de z\u0103pad\u0103 direct spre lagun\u0103. Topirea lor este o realitate dureroas\u0103, un proces care dep\u0103\u0219e\u0219te acest loc \u0219i devine o oglind\u0103 a schimb\u0103rilor climatice globale. \u00cen 2050, ghe\u021barul probabil va disp\u0103rea. C\u00e2nd eram copil \u0219i veneam aici, ghea\u021ba era de dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t acum. Din 1980 Bolivia a pierdut jum\u0103tate din ghe\u021barii s\u0103i. Deoarece bolivienii nu au putut c\u0103l\u0103tori \u00een alt\u0103 parte din cauza pandemiei de Covid-19, ei au ajuns la poalele acestui ghe\u021bar, care se afl\u0103 la 5.340 de metri deasupra nivelului m\u0103rii.
\nTopirea unui ghe\u021bar nu este un fenomen local. Este probabil cel mai clar indicator a tot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planet\u0103. \u0218i deodat\u0103, la fel ca ieri pe Chacaltaya, zeii inca\u0219i \u0219i duhurile muntelui se \u00eendur\u0103, par s\u0103-l fi auzit pe Renato. Ca \u00eentr-un r\u0103spuns tainic la rug\u0103ciunea sa, \u0219i a noastr\u0103,a tuturor, cea\u021ba \u00eencepe s\u0103 se risipeasc\u0103, iar norii se destram\u0103. Un petic de senin curat, albastru, o fereastr\u0103 \u00een cer. \u00cen fa\u021ba noastr\u0103 se dezv\u0103luie Gigantul Alb – Chaquini, maiestuos \u0219i impun\u0103tor. Turcoazul mat al lagunei Esmeralda devine limpede, spiritul ei se treze\u0219te pentru c\u00e2teva clipe. Este momentul perfect. Scoatem telefoanele \u0219i aparatele foto, iar \u00een c\u00e2teva minute surprindem selfie-uri, o fotografie de grup \u0219i una cu drapelul Rom\u00e2niei. Timpul pare s\u0103 se opreasc\u0103 \u00een loc, dar natura \u00ee\u0219i aminte\u0219te de ritmul ei. Ca la un semn, fulgii de z\u0103pad\u0103 \u00eencep s\u0103 cad\u0103 \u2013 mari, apo\u0219i, \u0219i din ce \u00een ce mai abunden\u021bi. Nu ne mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne retragem pe acela\u0219i traseu. Cobor\u00e2m \u00een grab\u0103. Din c\u00e2nd mai privesc \u00een urm\u0103, ca la o amintire vie. Sunt norocoas\u0103 c\u0103 am privilegiul de a fi aici. Ghe\u021barii pl\u00e2ng din cauza noastr\u0103. Peisajul \u00ee\u0219i schimb\u0103 anotimpurile \u0219i hainele la fiecare pas, iar noi ne gr\u0103bim, fugind de ninsoare \u0219i frig.
\nAjungem la microbuz, flea\u0219c\u0103 din cap p\u00e2n\u0103-n picioare. \u00centindem hainele ude peste scaunele libere, sper\u00e2nd s\u0103 le usc\u0103m p\u00e2n\u0103 la urm\u0103toarea oprire. Soarele ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 mai jos, \u00een altitudini mai prietenoase. Ne oprim la Centrul Artizanal, unde ceaiul fierbinte de frunze ne \u00eenc\u0103lze\u0219te \u0219i ne adun\u0103 laolalt\u0103 pentru c\u00e2teva clipe de r\u0103gaz. \u00centre vorbe \u0219i gust\u0103ri eu g\u0103sesc o traist\u0103 roz care m\u0103 obsedeaz\u0103 instantaneu. O cump\u0103r f\u0103r\u0103 ezitare, convins\u0103 c\u0103 va deveni un mic simbol al c\u0103l\u0103toriei din aceast\u0103 zi.
\nNinsoarea st\u0103ruie mai sus, iar noi continu\u0103m spre La Paz. Dimi, curios ca \u00eentotdeauna, m\u0103 \u00eentreab\u0103 despre tot felul de cuvinte \u00een spaniol\u0103. \u00ce\u0219i construie\u0219te fraze hilare, jum\u0103tate \u00een spaniol\u0103, jum\u0103tate \u00een francez\u0103, dar spiritul de explorator lingvistic e molipsitor. \u00cemi amintesc de \u00eenceputurile c\u0103l\u0103toriei noastre prin America de Sud, c\u00e2nd \u0219i pentru mine totul era un ghiveci de limbi latine \u2013 italian\u0103, francez\u0103 \u0219i spaniol\u0103. Fiecare zi ne-a adus \u00eens\u0103 un pas mai aproape de \u00een\u021belegerea acestei lumi fascinante. Pe drum, meditez la pove\u0219tile spuse de Renato \u0219i de ceilal\u021bi ghizi. \u00cel rog s\u0103-mi scrie pe telefon c\u00e2teva denumiri importante din credin\u021bele bolivienilor: Mama q\u02b9ota \u2013 \u201emadre agua,\u201d Achachila \u2013 \u201eDios monta\u00f1a,\u201d \u0219i Pachamama \u2013 \u201emadre tierra.\u201d Este o Sf\u00e2nt\u0103 Treime veche de c\u00e2nd lumea, r\u0103d\u0103cina spiritualit\u0103\u021bii lor. \u00cen mitologia inca\u0219\u0103, Mama Cocha (sau Mama Qucha \u00een Quechua modern\u0103) era zei\u021ba tuturor apelor. Ea st\u0103p\u00e2nea m\u0103rile, lacurile, r\u00e2urile \u0219i izvoarele. Copiii ei erau considera\u021bi surse de ap\u0103, iar fiecare pic\u0103tur\u0103 purta povestea ei. Toate aceste trei elemente \u2013 ap\u0103, p\u0103m\u00e2nt, soare \u0219i lun\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 existe \u00een perfect\u0103 armonie, fuzion\u00e2nd \u00eentr-un echilibru sacru, pentru a p\u0103stra esen\u021ba cosmosului. Aceste principii fundamentale, \u00eenr\u0103d\u0103cinate \u00een \u00een\u021belepciunea str\u0103veche a poporului Quechua, sunt continuate ritmic, indiferent de c\u00e2t de mult omul \u00eencearc\u0103 s\u0103 intervin\u0103 asupra naturii. Ayni, adic\u0103 reciprocitatea, ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 suntem cu to\u021bii interconecta\u021bi, iar kawsay \u2013 via\u021ba \u2013 este un dar divin ce se afl\u0103 \u00een toate fiin\u021bele. Pachamama, Mama P\u0103m\u00e2nt, este izvorul tuturor for\u021belor vitale, fiind \u00eens\u0103\u0219i sursa acestui ciclu etern.
\nDar, \u00een ciuda acestui leg\u0103m\u00e2nt sacru, asist la un ritual contemporan care fr\u00e2nge \u0219i r\u0103sfr\u00e2nge leg\u0103turile dintre om \u0219i natur\u0103. Omul modern, \u00eentr-o goan\u0103 iresponsabil\u0103, distruge credin\u021bele \u0219i legile naturale, ne\u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 nici el, nici universul s\u0103u interior nu vor mai fi niciodat\u0103 ceea ce au fost. Schimb\u0103rile profunde sunt dureroase \u0219i sunt resim\u021bite de cei care \u00eenc\u0103 p\u0103streaz\u0103 leg\u0103tura cu natura \u0219i tradi\u021biile. Durerea este real\u0103, este palpabil\u0103 \u0219i \u00ee\u021bi r\u0103v\u0103\u0219e\u0219te sufletul, pentru c\u0103 \u0219tim ce am pierdut \u0219i ce se va mai pierde. Sunt recunosc\u0103toare pentru binele tr\u0103it, dar \u00een acela\u0219i timp, m\u0103 confrunt cu declinul iminent. Totul dispare treptat: ghe\u021barii, lagunele glaciare, echilibrul natural ce p\u0103rea ve\u0219nic. \u00centr-un viitor apropiat, aceste miracole ale naturii vor fi doar amintiri. Cum putem oare s\u0103 \u00eei \u00eenv\u0103\u021b\u0103m pe tinerii de ast\u0103zi s\u0103 \u00eenghe\u021be clima Anzilor, s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 soarta acestor mun\u021bi care au fost c\u00e2ndva via\u021ba lor? Aceasta este \u00eentrebarea care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103, pentru c\u0103 r\u0103spunsul nu mai este \u00een m\u00e2inile noastre, ci \u00een m\u00e2inile lor. Ei sunt cei care vor modela viitorul, dar oare vor \u00een\u021belege adev\u0103rata valoare a leg\u0103turii dintre om \u0219i natur\u0103 sau vor l\u0103sa ca lumea noastr\u0103 s\u0103 se topeasc\u0103, precum ghe\u021barii ce dispar \u00een fa\u021ba ochilor no\u0219tri?
\nAjungem \u00een Pia\u021ba San Francisco, punctul terminus al excursiei noastre, dar mintea mea r\u0103m\u00e2ne suspendat\u0103
\n\u00eentre ghe\u021barii care pl\u00e2ng \u0219i femeia Milluni. \u00centre aceste locuri \u0219i fapte, timpul curge altfel, inseparabil de oameni. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Camelia Manuela SAVA Al doilea v\u0103l Capitolul 15 \u2013 Accidentul De ce \u00eent\u00e2rzie Dora? Oare o fi p\u0103\u021bit ceva? A<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24351"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24351"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24351\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24352,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24351\/revisions\/24352"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}