{"id":24324,"date":"2025-02-25T00:21:09","date_gmt":"2025-02-24T21:21:09","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24324"},"modified":"2025-02-25T00:23:20","modified_gmt":"2025-02-24T21:23:20","slug":"spatii-culturale-nr-98-99-6","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24324","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 98-99 (6)"},"content":{"rendered":"

Leo BUTNARU <\/strong>
\n\"\"

Din r\u0103zboiul civil<\/strong><\/p>\n

Genus irritabile vatum*.
\nHoratius<\/p>\n

\u00cen mine dureaz\u0103 un r\u0103zboi civil
\ndintre poe\u021bi.
\nMuzele
\ncu cruci ro\u0219ii pe baticuri
\nsurori de caritate miloase
\n\u00eencearc\u0103 s\u0103 salveze din foc
\ngrav r\u0103nitele manuscrise de odinioar\u0103
\nsau harduri de computere \u00eenfierb\u00e2ntate.
\nDou\u0103 muze-sanitare
\nse zbat s\u0103 scoat\u0103 din fl\u0103c\u0103ri volumul doi al poemului
\n\u201eSuflete moarte\u201d
\n\u00eens\u0103 o alta
\nce se crede mai c\u0103poas\u0103
\nle spune c\u0103 \u0103la nu e dec\u00e2t un roman sut\u0103 la sut\u0103
\n\u0219i nicidecum poem
\ncum scrisese Gogol pe pagina de titlu
\nastfel c\u0103 surorile de caritate privesc nedumerite cum
\n\u00een fl\u0103c\u0103ri
\nca \u0219i condamnat\u0103 la moarte
\nse face scrum continuarea \u201eSufletelor moarte\u201d.
\nHomer
\n\u0219i adjunctul s\u0103u Pan
\ncu sau f\u0103r\u0103 aeroplan
\nsunt la contraspionaj
\ndin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd constat\u00e2nd intruziunea vreunui critic
\nce tr\u0103deaz\u0103 cauza poeziei
\n\u0219i deferindu-l tribunalului parnasian.
\nIar eu
\n\u00een r\u0103gazul dintre dou\u0103 b\u0103t\u0103lii
\nm\u0103 surprind \u2013 vis\u0103tor \u2013 la g\u00e2ndul interogativ
\nmai mult sau mai pu\u021bin nelini\u0219tit:
\nOdat\u0103 ce pentru acest r\u0103zboi<\/p>\n

au fost mobiliza\u021bi \u0219i rezervi\u0219tii – destui poe\u021bi nemuritori –<\/p>\n

b\u0103t\u0103lia ar putea s\u0103 nu aib\u0103 sf\u00e2r\u0219it?…<\/p>\n

… Numai c\u0103 pare-se
\ninteroga\u021bia deja nu mai are rost
\ndeoarece r\u0103zboiul civil dintre irritabile vatumn
\nnu mai e cum a fost
\nci e cam pe sf\u00e2r\u0219ite
\npe \u00eemp\u0103care – deja
\ndec\u00e2t pentru moarte
\nmai abitir e pentru ne-
\nmoarte
\nc\u00e2nd poe\u021bii
\nca \u0219i solda\u021bii
\n(vorba lui St\u0103nescu)
\nse ridic\u0103 din tran\u0219eele ca ieri inamice \u0219i
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 fie secera\u021bi
\nf\u0103r\u0103 s\u0103 pice
\nalearg\u0103 unii \u00eentru \u00eent\u00e2mpinarea celorlal\u021bi
\n\u00eent\u00e2lnindu-se
\ncuprinz\u00e2ndu-se
\n\u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2ndu-se a \u00eenfr\u0103\u021bire.
\nIar prin tran\u0219ee
\npe parapetele lor nemair\u0103m\u00e2n\u00e2nd dec\u00e2t muzele-sanitare
\npe frunte
\npe baticurile \u00eensemnate cu cruci ro\u0219ii
\nmilostivele surori de caritate \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 mai salveze
\nce se mai poate salva
\ndup\u0103 r\u0103zboiul civil dintre…
\nEi
\n\u0219tiu domniile voastre dintre cine
\n\u0219i cine…
\nNervo\u0219ii…
\nA\u0219a ceva…
\nUra!<\/p>\n

______________
\n*Neamul sup\u0103r\u0103cios al poe\u021bilor (lat.)<\/p>\n


\nStan BREBENEL <\/strong>
\n\"\"

\u00ceN \u021aARA OAMENILOR \u00ceNAL\u021aI<\/strong><\/p>\n

Ohrid<\/strong><\/p>\n

Ohridul ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu o vreme posomor\u00e2t\u0103. Soarele se ascunde dup\u0103 norii care dau semne de ploaie. Afl\u0103m c\u0103 acest ora\u0219 este locuit din antichitate sub denumirea de Lychnis, care ar \u00eensemna ora\u0219ul luminii. Renumele provine din cuv\u00e2ntul din limba greac\u0103 Lychnos – lamp\u0103, lumin\u0103 portabil\u0103. \u00cen Primul \u021barat bulgar, care a avut capitala aici, scriitorii bizantini \u00eel men\u021bionau sub numele de Achrida. Din anul 879 d.H. se nume\u0219te Ohrid. Denumirea ora\u0219ului are un mic istoric. Se spune c\u0103 solda\u021bii care c\u0103rau piatr\u0103 pentru construc\u021bia cet\u0103\u021bii lui Samuil sau Samuel, exclamau: Oh rid! (oh, dealule!). Studiind mai temeinic afl\u0103m c\u0103 aceste locuri au o istorie \u00eendelungat\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een anul 1912 a fost sub st\u0103p\u00e2nire otoman\u0103 c\u00e2nd a fost eliberat de s\u00e2rbi. A mai fost sub ocupa\u021bie bulgar\u0103 timp de patru ani, \u00eentre 1941 \u0219i 1944, c\u00e2nd a fost ocupat pe timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Din anul 1991 a f\u0103cut parte din Republica Macedonia, iar din anul 2019 din Republica Macedonia de Nord. Pitorescul ora\u0219 are o popula\u021bie de aprox. 38.800 locuitori \u0219i se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe malul lacului Ohrid, \u00een partea lui nord estic\u0103. Ohridul mai este denumit \u201eIerusalimul Balcanilor\u201d deoarece erau, la un moment dat, 365 de biserici, c\u00e2te una pentru fiecare zi a anului. Lacul, monumentele, bisericile \u0219i casele pitore\u0219ti constituie o atrac\u021bie pentru turi\u0219tii din toat\u0103 lumea, turismul fiind principala ocupa\u021bie a locuitorilor. Aici se confec\u021bioneaz\u0103 celebrele perle de Ohrid care, se spune \u0219i nu am avea nici un motiv s\u0103 nu credem, c\u0103 sunt mult mai rezistente \u00een timp dec\u00e2t perlele naturale. Dac\u0103 cele naturale dureaz\u0103 cam 150 de ani, cele de Ohrid sunt pentru totdeauna. Dou\u0103 familii sunt celebre care produc aceste perle: Filev \u0219i Talev. Ace\u0219tia de\u021bin secretul unui produs \u00eencorporabil: r\u0103\u0219ina. Ei au aflat tehnica confec\u021bion\u0103rii perlelor de la un imigrant rus \u0219i tehnica este transmis\u0103 prin viu grai. Aceste perle se produc, dup\u0103 opera\u021biuni deloc simple, din urm\u0103toarele ingrediente: solzi de pe\u0219te (de la p\u0103str\u0103vul de Ohrid), oase de pe\u0219te \u0219i r\u0103\u0219in\u0103. Se produc astfel: ingredientele se transform\u0103 \u00een bile de dimensiuni diferite, dup\u0103 care se adaug\u0103 opt straturi ale unei emulsii secrete. Fiecare strat trebuie s\u0103 se usuce timp de 45 la 60 de minute, dup\u0103 care se aplic\u0103 stratul urm\u0103tor. \u00cen ziua de ast\u0103zi exist\u0103 mai mul\u021bi produc\u0103tori, \u00eens\u0103 secretul r\u0103\u0219inii nu a fost dezv\u0103luit. Cei mai noi produc\u0103tori folosesc o r\u0103\u0219in\u0103 sintetic\u0103 produs\u0103 \u0219i adus\u0103 din China, dar care nu d\u0103 acelea\u0219i rezultate.<\/p>\n

Lacul Ohrid<\/strong><\/p>\n

I se mai spune \u0219i marea interioar\u0103 a Macedoniei de Nord \u0219i a Albaniei. Acest lac este grani\u021ba natural\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Este unul dintre cele mai vechi \u0219i ad\u00e2nci lacuri din Europa (aproximativ 4 milioane de ani) . C\u00e2teva dintre dimensiunile sale: suprafa\u021ba = 358 km2, lungime = 30,4 km., l\u0103\u021bimea medie: 14.8 km., ad\u00e2ncimea maxim\u0103 = 288 m \u0219i altitudinea este de 693 m de la nivelul m\u0103rii. Apele sale g\u0103zduiesc un ecosistem acvatic unic, cu peste 200 de specii endemice, printre care p\u0103str\u0103vul de Ohrid. Acest lac pare un imens lighean. De jur \u00eemprejur este \u00eenconjurat de mun\u021bi care se oglindesc \u00een apele sale. \u00cen anul 1979 at\u00e2t lacul c\u00e2t \u0219i ora\u0219ul au fost declarate parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Pe malurile lacului s-au amenajat plaje \u00een care nu numai localnicii dar \u0219i turi\u0219tii se r\u0103sfa\u021b\u0103 \u00een undele sale ale c\u0103ror temperaturi medii, \u00een sezon, sunt de 24-25 de grade. Pentru turi\u0219ti se g\u0103sesc nenum\u0103rate locuri de cazare care satisfac toate gusturile \u0219i preten\u021biile. Din acest foarte pitoresc ora\u0219 pornim cu un vapora\u0219 \u00eentr-o croazier\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een partea sudic\u0103, pentru a vizita M\u0103n\u0103stirea Sf. Naum. Croaziera dureaz\u0103 cam o or\u0103. Dup\u0103 30 de minute de mers vapora\u0219ul opre\u0219te \u00eentr-o mic\u0103 lagun\u0103, cu numele \u201eGolful oaselor\u201d, unde sunt amenajate locuin\u021be lacustre, din stuf \u0219i chirpici, sprijinite pe st\u00e2lpi de lemn, deasupra apei. Popasul e de 30 de minute dup\u0103 care ne continu\u0103m c\u0103l\u0103toria.<\/p>\n

M\u0103n\u0103stirea Sf. Naum<\/strong><\/p>\n

Aflat\u0103 la aprox. 30 de km de Ohrid, pe uscat, m\u0103n\u0103stirea se g\u0103se\u0219te \u00een apropierea grani\u021bei cu Albania. Este ortodox\u0103 \u0219i poart\u0103 numele Sf\u00e2ntului care a \u00een\u0103l\u021bat acest l\u0103ca\u0219 \u00een anul 905. Sf. Naum este \u00eenmorm\u00e2ntat aici din anul trecerii sale la cele ve\u0219nice, \u00een 910. El a fost ucenicul sfin\u021bilor Chiril \u0219i Metodiu, fiind contemporan cu Sf. Clement. El s-a n\u0103scut \u00een anul 843 \u00een Imperiul Bizantin. Ca ucenic al Sf. Chiril \u0219i Metodiu a mers cu ei \u00een misiuni duhovnice\u0219ti \u00een regiuni ale Europei Centrale. \u00cen anul 867 sau 868 este hirotonit preot la Roma. Sf. Naum este unul dintre \u00eentemeietorii \u0218colii de Literatur\u0103 de la Pliska, lucr\u00e2nd aici \u00eentre anii 886-893. Dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103 ajunge la \u0218coala de Literatur\u0103 de la Ohrid, ocazie cu care \u00eentemeiaz\u0103 m\u0103n\u0103stirea care-i poart\u0103 numele. Biserica m\u0103n\u0103stirii are hramul Sfin\u021bilor Arhangheli Mihail \u0219i Gavril. Biserica nu mai are nici un fragment din fresca din epoca Sf. Naum. Frescele actuale sunt realizate \u00een perioada p\u0103rintelui \u0218tefan, \u00een jurul anului 1806. Credincio\u0219ii consider\u0103 c\u0103 Sf. Naum este vindec\u0103tor al bolnavilor psihic, sfintele sale moa\u0219te f\u0103c\u00e2nd adev\u0103rate minuni. Conform unor surse, pe la 1662 func\u021biona \u00een cadrul m\u0103n\u0103stirii un spital pentru asemenea pacien\u021bi. Dup\u0103 ce vizit\u0103m biserica m\u0103n\u0103stirii, admir\u0103m frescele \u0219i ne rug\u0103m \u00een lini\u0219te. Apoi avem timp cam o or\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vapora\u0219ul ne va duce \u00eenapoi la Ohrid s\u0103 explor\u0103m \u00eemprejurimile. Apoi ne \u00eentoarcem la Struga unde putem s\u0103 facem cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu frumosul ora\u0219 aflat \u00een nordul (capul) lacului Ohrid, nu pentru mult timp, pentru c\u0103 ultima parte a zilei este dedicat\u0103 \u201eSerii macedonene\u201d la un restaurant din Ohrid, cu bucate \u0219i b\u0103uturi tradi\u021bionale, dar \u0219i cu un spectacol folcloric macedonean.<\/p>\n

Obiectivele turistice \u0219i religioase din Ohrid<\/strong><\/p>\n

Ultima zi a \u0219ederii noastre este destinat\u0103 exclusiv vizit\u0103rii acestui ora\u0219 deosebit. De aceast\u0103 dat\u0103 vremea \u021bine cu noi. E senin, e cald. Pe str\u0103zile \u0219i str\u0103du\u021bele sale care duc spre lac sunt construite case deosebit de pitore\u0219ti. Ora\u0219ul estre un imens amfiteatru, cu \u00een\u0103l\u021bimi nu prea mari, care se mic\u0219oreaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce ajung la luciul apei. Pornim pe str\u0103zi \u00eenguste, \u00een u\u0219oar\u0103 urcare, \u00eentr-un tur pietonal cu numeroase obiective de vizitat. Primele elemente care ne sunt prezentate, din mers, este Biserica Sf. Sofia (care a avut \u0219i o bolni\u021b\u0103) \u0219i cl\u0103direa Muzeului ora\u0219ului. Biserica Sf. Sofia este cea mai veche biseric\u0103 din Ohrid, construit\u0103 din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie. Nu dup\u0103 mult timp ajungem la primul obiectiv al zilei: Teatrul antic sau amfiteatrul. Este o construc\u021bie ce dateaz\u0103 din perioada elenistic\u0103, mai exact secolul al II-lea. Amfiteatrul este un monument istoric, cultural \u0219i arhitectural, put\u00e2nd s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 4.000 de spectatori. \u0218i \u00een zilele noastre au loc spectacole de teatru, alte evenimente culturale \u0219i concerte. Unele afi\u0219e ar\u0103tau c\u0103 aici au avut loc manifest\u0103ri prilejuite de zilele ora\u0219ului. Continu\u0103m urcu\u0219ul \u0219i ajungem la unul dintre impresionantele obiective din Ora\u0219ul Vechi: Cetatea Ohrid sau Cetatea lui Samuel. Este situat\u0103 \u00een v\u00e2rful unui deal \u0219i de aici, \u00een fa\u021ba ochilor, se deschide o priveli\u0219te deosebit\u0103: ora\u0219ul \u0219i lacul. Cetatea este cea mai veche fortifica\u021bie din regiune \u0219i are o arhitectur\u0103 impresionant\u0103. A fost construit\u0103 \u00een secolul X de regele Samuel al Bulgariei pentru c\u0103 dorea s\u0103 locuiasc\u0103 aici, deoarece \u00eendr\u0103gise tare mult aceste locuri. Din cetatea de odinioar\u0103 mai exist\u0103 funda\u021bia \u0219i p\u0103r\u021bi mari ale zidului. Apoi ne deplas\u0103m la Biserica \u201eSf\u00e2ntul Clement \u0219i Sf\u00e2ntul Pantelimon\u201d. Ea a fost construit\u0103 de Sf. Clement la cererea lui Boris I, \u021bar al Bulgariei. Actuala biseric\u0103 a fost reconstruit\u0103 pe ruinele bisericii ce a fost ridicat\u0103 \u00een secolul al IV-lea \u0219i a alteia din secolul al IX-lea, \u00een anul 2002. \u00cen biseric\u0103 se g\u0103sesc moa\u0219tele Sf. Clement, ucenic, ca \u0219i Sf. Naum, al Sfin\u021bilor Chiril \u0219i Metodiu. Majoritatea arheologilor cred c\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 se afl\u0103 pe locul unde primii studen\u021bi ai lui Clement au \u00eenv\u0103\u021bat alfabetul glagolitic. Acest alfabet a fost folosit pentru a traduce Biblia \u00een slavona veche. Din anul 2004 este \u00een Patrimoniul UNESCO. Despre ace\u0219ti doi sfin\u021bi am scris la \u00eenceputul acestor note de c\u0103l\u0103torie. Din acest punct al turului pietonal \u00eencepe aventura cobor\u00e2rii spre un obiectiv la fel de impresionant \u0219i deosebit. Este vorba de \u201eM\u0103n\u0103stirea cea Preafrumoas\u0103\u201d sau Biserica \u201eSf\u00e2ntului Ioan Teologul, Kaneo\u201d, aflat\u0103 pe o st\u00e2nc\u0103, la mic\u0103 \u00een\u0103l\u021bime fa\u021b\u0103 de luciul apei lacului Ohrid. Este ortodox\u0103 \u0219i ai impresia, dac\u0103 te apleci pu\u021bin, c\u0103 atingi lacul cu m\u00e2na. Ea dateaz\u0103 din secolul al XIII-lea \u0219i are hramul Sf\u00e2ntului Apostol \u0219i Evanghelist Ioan. Biserica a fost ridicat\u0103 spre cinstirea Sf\u00e2ntului Jovan Kaneo \u00een stilul arhitectural armean. Interiorul nu este mare. Ferestrele cu vitralii \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 vie\u021bile sfin\u021bilor. Pe pere\u021bii interiori sunt c\u00e2teva fresce vechi \u0219i icoane pictate. De o valoare deosebit\u0103 sunt Icoana Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul \u0219i icoana celor Patruzeci de Mucenici. Ceea ce mai atrage aten\u021bia sunt cele trei altare, unul principal cu sculptura de marmur\u0103 a Fecioarei Maria, \u0219i dou\u0103 secundare \u00een care se afl\u0103 sculpturile \u00een lemn de nuc ale Sfin\u021bilor Apostoli Mihai \u0219i Gavril. Foarte mul\u021bi consider\u0103 c\u0103 este cel mai fotografiat loc din Macedonia de Nord. Ne convingem u\u0219or. Imaginile pe care le vedem sunt cu adev\u0103rat, folosind un cli\u0219eu foarte uzitat, acelea care ne taie respira\u021bia. \u0218i num\u0103rul pelerinilor este impresionant. De aici pornim individual, urm\u00e2nd malul lacului, spre zona portuar\u0103. Avem timp vreo or\u0103, nu mai mult, s\u0103 mergem agale pe str\u0103du\u021bele comerciale pentru a cump\u0103ra diferite suveniruri sau celebrele perle de Ohrid. Sau de a admira frumuse\u021bea acestui mirific spa\u021biu.<\/p>\n

Bitola<\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 o noapte binemeritat\u0103 de odihn\u0103 ne punem \u00een mi\u0219care c\u0103tre capitala Skopje. Un drum lung dar care se va \u00eentrerupe, pentru o vizit\u0103, \u00een ora\u0219ul Bitola, aflat cam la or\u0103 de mers cu autocarul. Bitola, denumit \u0219i ca \u201eora\u0219ul consulilor\u201d, este cunoscut ca un ora\u0219 cu o mare concentrare de arom\u00e2ni. De fapt, \u0219i aici, \u0219i \u00een Struga, c\u00e2nd nu am reu\u0219it s\u0103 ne \u00een\u021belegem cu unii comercian\u021bi ne-au s\u0103rit \u00een ajutor localnicii, arom\u00e2ni. Este cunoscut ca Bitolia sau Monastir (dup\u0103 greci), iar \u00een arom\u00e2n\u0103 i se spune Bitule sau Bituli. Etimologia numelui ar fi din latin\u0103 unde b\u00eatula \u00eenseamn\u0103 mesteac\u0103n. Se afl\u0103 \u00een partea de sud-vest a Macedoniei de Nord pe malul r\u00e2ului Dragor. Popula\u021bia sa este de aprox. 100.000 de locuitori. Grani\u021ba cu Grecia se afl\u0103 la doar 14 km. Am mai aflat c\u0103 este al doilea, dup\u0103 unii, sau al treilea ora\u0219, ca m\u0103rime din \u021bar\u0103. Este un important centru industrial, agricol, comercial, educa\u021bional \u0219i cultural. De ce i se mai spune \u0219i \u201eora\u0219ul consulilor\u201d? Pentru c\u0103 \u00een timpul domina\u021biei otomane erau \u00een ora\u0219 consulate din 12 \u021b\u0103ri. Istoria acestui spa\u021biu vine din perioada antichit\u0103\u021bii \u0219i are continuitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre.
\nMai afl\u0103m de la ghida noastr\u0103 c\u0103 o serie de personalit\u0103\u021bi, arom\u00e2ne, care au leg\u0103tur\u0103 cu \u0219tiin\u021ba \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103, s-au n\u0103scut \u00een acest ora\u0219: Constantin Maimuca (jurist rom\u00e2n, 1896-1962), Floria Capsali (maestr\u0103 de balet din Rom\u00e2nia, 1900-1982) \u0219i Florica Bagdasar (medic, ministru \u00een Rom\u00e2nia, 1901-1978). Oprim autocarul \u00een marea parcare a unui supermarket \u0219i ne deplas\u0103m pe jos pe principala arter\u0103 pietonal\u0103 a ora\u0219ului, la biserica Sf. Dumitru. Strada se nume\u0219te Shirok Sokak \u0219i de-a lungul ei afl\u0103m diferite cl\u0103diri colorate, hoteluri de lux, restaurante, cafenele, taverne \u0219i magazine. Stilurile arhitecturale ale acestor cl\u0103diri este romantic \u0219i neoclasic. Localnicii \u00eei spun strada Bitola – Promenada, \u00eens\u0103 oficial se cheam\u0103 Mare\u0219alul Tito. Denumirea de Shirok Sokak al str\u0103zii dateaz\u0103 din perioada Imperiului Otoman \u0219i se traduce, din turc\u0103, \u00een Aleea S\u0103lbatic\u0103. Ea porne\u0219te din Pia\u021ba Magnolia \u0219i se termin\u0103 la ie\u0219irea din Parcul Ora\u0219ului, av\u00e2nd o lungime de 910 metri. Noi am mers \u00een sens invers. Este locul de \u00eent\u00e2lnire al localnicilor \u0219i un reper important pentru turi\u0219ti. \u00cen zona acestei str\u0103zi se afl\u0103 \u0219i azi consulatele a zece \u021b\u0103ri, inclusiv al Rom\u00e2niei. Ne vom deplasa pe aceast\u0103 arter\u0103 dus \u0219i \u00eentors p\u00e2n\u0103 la singurul obiectiv din program: Biserica Sf. Dumitru, ortodox\u0103. Ea a fost construit\u0103 \u00een secolul al XIX-lea. Anul ar fi 1833 pe funda\u021bia unei alte biserici \u00eenchinate tot lui Sf. Dumitru. Cl\u0103direa bisericii este \u00een totalitate din piatr\u0103, av\u00e2nd dou\u0103 etaje. \u00cen interiorul bisericii exist\u0103 un iconostas sculptat din lemn \u0219i pe ziduri se afl\u0103 c\u00e2teva icoane pictate. Iconostasul, realizat la mijlocul secolului al XIX-lea, a fost aurit ulterior. Dup\u0103 ce admir\u0103m frumoasa biseric\u0103, ne \u00eenchin\u0103m \u0219i ne rug\u0103m, fiecare \u00een felul s\u0103u, p\u0103r\u0103sim locul. Avem la dispozi\u021bie 45 de minute s\u0103 admir\u0103m cl\u0103dirile de pe aceast\u0103 minunat\u0103 strad\u0103, s\u0103 facem cump\u0103r\u0103turi \u0219i s\u0103 ne regrup\u0103m la autocar. Ne a\u0219teapt\u0103 un drum de aprox. 175 km. p\u00e2n\u0103 \u00een capitala Skopje cu cazare la acela\u0219i hotel. A doua zi diminea\u021b\u0103, dup\u0103 micul dejun, pornim spre \u021bar\u0103, pe acela\u0219i traseu pe care am venit. Ne lu\u0103m la revedere de la o \u021bar\u0103 frumoas\u0103, de la o \u021bar\u0103 cu oameni primitori \u0219i \u00een care ne-am sim\u021bit bine.<\/p>\n


\nCristina \u0218TEFAN <\/strong>
\n\"\"

Micile defec\u021biuni ale jocului<\/strong><\/p>\n

Suntem un joc virtual
\nInteligen\u021ba ne e dat\u0103 diferit
\ntocmai ca repere \u00een joc
\n\u0219i sentimentele, la fel.
\nDefec\u021biunile jocului: r\u0103zboaie, molime,
\nvicii, crime, accidente \u0219i multe cataclisme
\nfac strategia evolu\u021biei pe termen lung.
\n\u00cen echilibru, artele, pictura muzica, poezia
\nsunt frumuse\u021bea jocului
\nc\u0103ci binele \u0219i r\u0103ul \u00een jocul lumii noastre
\nse lupt\u0103 ca-n basme.
\nAzi, \u00een zori, m-am defectat pu\u021bin…
\nAm v\u0103zut… era un d\u00e8ja-vu,
\ndesigur, o mic\u0103 sc\u0103pare a programului,
\neram tot eu, acela\u0219i loc \u00een cazemat\u0103,
\naceea\u0219i or\u0103, aceea\u0219i iubire, acela\u0219i s\u0103rut.
\nA fost o atingere \u00eent\u00e2mpl\u0103toare
\na unui bit \u00eemb\u0103tr\u00e2nit.
\nA\u0219tepta\u021bi… reset\u0103m.<\/p>\n


\nIar altfel<\/strong><\/p>\n

\u00een ora\u0219ul meu
\nsemnele de circula\u021bie pentru poe\u021bi
\nsunt bine \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2nt
\neu nu le respect
\nnici m\u0103car \u00een parc
\npe aleea scriitorilor
\nm\u0103 opresc la marele necunoscut
\nla statuia himer\u0103
\n\u0219i-i desenez pe nisipul din jur
\ncea mai frumoas\u0103 recenzie…<\/p>\n

…de fiecare carte,
\nla finalul lecturii,
\nm-am desp\u0103r\u021bit
\nca o plecare de-acas\u0103…<\/p>\n


\nJoc de nivel<\/strong><\/p>\n

Acest univers
\nca un joc de nivel
\ncu fiin\u021be umane
\npioni \u00een atac
\nsau defensivi
\ncu s\u00e2nge ro\u0219u curg\u00e2nd
\ndintr-o valoare \u00een alta
\nc\u0103ut\u00e2nd particula lui Dumnezeu
\nca pe o \u021bint\u0103 final\u0103.
\nDeja \u00eemprumut\u0103m
\nmarea noastr\u0103 inteligen\u021b\u0103
\nunor robo\u021bi
\ndeocamdat\u0103 neataca\u021bi de viru\u0219i.
\n\u0218i ei ne vor imita \u00een cur\u00e2nd
\n\u00een marea curgere s\u00e2ngeroas\u0103
\npentru c\u0103 acest univers
\nca un joc de nivel
\nne \u0219tie de intru\u0219i
\n\u00een folderele sale.<\/p>\n


\nSiaj<\/strong><\/p>\n

Era malul cu s\u0103lcii b\u0103tr\u00e2ne
\nvasul de tractare scotea fum
\namestecat cu mirosul greu de pe\u0219te
\n\u0219i apa grea a Deltei
\nv\u00e2scoas\u0103 \u00ee\u0219i clipea spuma
\n\u00een soarele moale.
\nCuvintele se pierdeau din ochi
\n\u00een n\u0103voade, printre fr\u00e2nghii…ancora!
\nPe punte c\u0103lcau lini\u0219ti
\n\u00een umbrele apei
\nstafii
\n\u00ee\u0219i l\u0103sau urma
\n\u00een timpul r\u0103mas,
\n\u00eenchiz\u00e2nd imediat valul.
\nCurgeau p\u00e2cloase spre un \u021b\u0103rm inexistent
\ndin lumea plaurilor unde nimic nu \u00eencepea
\nnimic nu se sf\u00e2r\u0219ea –
\nun vis acvatic al statuilor de egrete.
\nP\u0103r\u0103sind pontonul,
\ntangajul se \u00eentrona \u00een trup
\no uitare a apei
\nexact ca amintirea unui om
\nprintre al\u021bi oameni vii \u2013 un siaj.<\/p>\n


\nIanus<\/strong><\/p>\n

Nu \u00eemi place ce-am fost
\n\u0219i nu scriu trecutul.
\n\u00cen fa\u021ba st\u00e2ng\u0103 st\u0103 ascuns chipul
\nde cerc \u00eenalt
\ncu el zbor \u0219i nor
\ncu el scriu pe azi nu pe ieri,<\/p>\n

ridic momentul viu.
\nPe partea dreapt\u0103 scriu cuvintele
\n\u00een\u021belese de mine teluric
\nde ce-a\u0219 sofistica metafora
\ncelor dou\u0103 chipuri?
\nE o ploaie rece
\n\u00een zborul prin alunii mei
\n\u0219i frunzele se desprind
\ndin \u00eencopcierea lor
\nca via\u021ba.<\/p>\n


\nJocul de-a prim\u0103vara<\/strong><\/p>\n

A venit vremea scurtei bucurii.
\nPoate chiar de secund\u0103.
\nN-am a\u0219teptat-o
\ndar e toamn\u0103 bolnav\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt.
\nAm mintea sf\u0103r\u00e2mat\u0103
\nde suferin\u021ba omenirii
\n\u0219i totu\u0219i scurta \u0219i egoista bucurie
\nm\u0103 face mai bun\u0103
\nacum c\u00e2nd nu mai vine nimic
\ndec\u00e2t \u201eboemia\u201d unui \u201efost\u201d
\ncu trenuri \u0219i p\u0103pu\u0219i
\ncu \u0219arete \u0219i cai abra\u0219i
\ncu dealuri \u0219i cimbri\u0219or.
\n\u0218i din moment ce au fost
\nnealese de mine, nechemate de mine
\ndar reale, lucide, puternice,
\naceast\u0103 plag\u0103 prezent\u0103
\nnu are efect.
\nMai este prim\u0103var\u0103!<\/p>\n


\nHaret<\/strong><\/p>\n

dealuri la orizont
\nsub salc\u00e2mi \u00eentuneric
\nc\u00e2te inimi \u00eennoptate str\u00e2ng r\u0103d\u0103cinile
\nosuarul r\u0103zboiului ar cufunda ochii
\n\u00eentr-o c\u0103dere nesf\u00e2r\u0219it\u0103
\nbr\u00e2ncu\u0219ian\u0103 \u00een \u00eentuneric
\ncoloana ia drumul \u00een jos
\nvremea sap\u0103 lumina<\/p>\n

od\u0103jdiile au sarea febrei
\nm\u00e2n\u0103stirile s-au golit
\nclopotele tac
\ncine-i mai \u0219tie jos
\ncine-i mai pl\u00e2nge
\nnoi r\u0103m\u00e2nem oglinzi nev\u0103z\u0103toare
\n\u00eemp\u0103r\u021bind vina
\nunui amurg de lume pustie<\/p>\n


\n\u00cen joaca Siretului de-a plaja <\/strong><\/p>\n

Unde-mi sunt poeziile?
\nca Siretul ce-n var\u0103
\nau luat-o pe dincolo
\nde p\u00e2lcul de s\u0103lcii…
\ndegeaba m\u0103 duc la plaja cunoscut\u0103
\nmai ani \u2013 a disp\u0103rut r\u00e2ul!
\nAu r\u0103mas prundi\u0219uri
\n\u0219i dune de nisip blajine
\nici-colo ivesc r\u0103d\u0103cini uscate
\n\u00een care alte furnici
\n\u00eenal\u021b\u0103 mu\u0219uroaie.
\nAi, Siret, Siret…
\ncum pleci tu pe alte f\u0103ga\u0219uri
\n\u0219i m\u0103 ui\u021bi!<\/p>\n

\u0218i c\u00e2t te-am iubit!
\nte priveam \u00een und\u0103
\nla fiecare cotitur\u0103
\ncum sculptai lutul
\ncum aduceai trunchiuri mici
\n\u0219i f\u0103ceai baraje tu singur
\ns\u0103 m\u0103 b\u0103l\u0103cesc eu
\n\u00een golfuri imaginare
\ns\u0103-mi \u00een\u021bepi t\u0103lpile cu pietre colorate,
\nle colec\u021bionam- \u021bi-aminte\u0219ti?
\nApoi, lucrai tu c\u00e2te o delt\u0103
\n\u00een care se-ascundeau ra\u021be s\u0103lbatice
\nca s\u0103 cuib\u0103reasc\u0103…
\nErai un artist!<\/p>\n

Acum dispari sup\u0103rat
\ndar te consolezi
\n\u00een libertatea ta nebuneasc\u0103
\nn-au reu\u0219it s\u0103 te st\u0103p\u00e2neasc\u0103,
\ntu \u00ee\u021bi alegi drumul
\n\u0219i eu, sora ta copil\u0103roas\u0103, te-am urmat
\n\u0219i-acum nu-mi mai g\u0103sesc poezia.
\nI-a plecat p\u00e2n\u0103 \u0219i somnul
\nfurat de ghearele valului t\u0103u.<\/p>\n

Ceva s-a-nt\u00e2mplat
\ncu apele tale netrecute
\n\u00een v\u00e2rtejul vremurilor
\ne\u0219ti bucla timpului dobor\u00e2t.<\/p>\n

(Din \u201eMicile defec\u021biuni ale jocului\u201d \u2013 volum \u00een lucru)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Leo BUTNARU Din r\u0103zboiul civil Genus irritabile vatum*. Horatius \u00cen mine dureaz\u0103 un r\u0103zboi civil dintre poe\u021bi. Muzele cu cruci<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24324"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24324"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24324\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24328,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24324\/revisions\/24328"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24324"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24324"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24324"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}