{"id":24301,"date":"2025-02-21T00:09:58","date_gmt":"2025-02-20T21:09:58","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24301"},"modified":"2025-02-21T00:09:58","modified_gmt":"2025-02-20T21:09:58","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-15-februarie-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24301","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 15 Februarie 2025"},"content":{"rendered":"

OMUL ESTE O PAS\u0102RE ALE C\u0102REI ARIPI, M\u00c2INILE, NECUNOSC\u00c2ND ZBORUL SCRIU ISTORIE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 februarie, Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc. Maior, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis, pentru momentul \u00een memoriam, dou\u0103 epigrame:
\n\t\u201e(Telefonul nelipsit) Am un obicei beton.\/ Nu pot …f\u0103r\u0103 telefon.\/ L\u00e2ng\u0103 mine st\u0103 planton\/ \u0218i-n baie, c\u00e2nd stau pe tron.
\n\t(Dependen\u021b\u0103) S\u0103 mai st\u0103m \u0219i noi de vorb\u0103,\/ Ne-adun\u0103m la c\u00e2te-o ciorb\u0103,\/ Dar buton\u00e2nd pe telefon,\/ S-a r\u0103cit ciorba-n castron. \u201d
\n\tDna prof. Ecaterina Chifu a lecturat la momentul in memoriam un material informativ: Omagierea lui Grigore Vieru la Cenaclul Alexandru Sihleanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat.
\n\t\u201eIeri, 14 februarie, la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d a avut loc omagierea poetului Grigore Vieru, la 90 de ani de la na\u0219terea sa. Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural \u0219i sponsorizat de prim\u0103ria municipiului R\u00e2mnicu S\u0103rat. C\u00e2\u021biva membrii ai Ligii Culturale a Rom\u00e2nilor de Pretutindeni din Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova au participat la eveniment \u0219i au vorbit de personalitatea lui Grigore Vieru, dup\u0103 cuv\u00e2ntul de deschidere al dlui primar Sorin C\u00eerjan.
\n\tElevii \u0218colii generale din Podgoria au prezentat un frumos spectacol, cu poezii \u0219i c\u00e2ntece pe versurile lui Grigore Vieru. C\u00e2\u021biva elevi de la \u0218coala popular\u0103 de Art\u0103 din Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d au interpretat c\u00e2ntece pe versurile poetului \u0219i dl Cornel Tudose a \u00eencheiat spectacolul, interpret\u00e2nd c\u00e2ntece inspirate de versurile poetului.
\n\t\u00cen parcul din fa\u021ba centrului cultural s-a f\u0103cut un TE DEUM \u00een memoria lui Grigore Vieru.
\n\tApreciez mult activitatea de la Centrul Cultural \u201eFlorica Cristoforeanu\u201d mai ales pentru c\u0103 \u00een sala de spectacol au fost invita\u021bi elevi de gimnaziu, s\u0103 li se fac\u0103 mai bine cunoscut\u0103 aceast\u0103 personalitate care s-a remarcat \u00een lupta pentru \u00eentregirea neamului rom\u00e2nesc.
\n\tSper c\u0103 la comemorarea mor\u021bii lui Eminescu, 15 iunie, s\u0103 se organizeze un spectacol omagial de mare amploare la care s\u0103 aib\u0103 invita\u021bi elevii de gimnaziu \u0219i de liceu, pentru a pune \u00een valoare importan\u021ba operei eminesciene \u0219i profunzimea genialului poet.<\/p>\n

\tAzi, 15 februarie, 2025, la Cenaclul \u201eAlexandru Sihleanu\u201d Eu, Ecaterina Chifu, am omagiat pe dragul nostru poet prin aceste cuvinte:
\n\t\u201eGrigore Vieru, din firul de iarb\u0103 a devenit un copac uria\u0219 care \u00ee\u0219i \u00eentinde ramurile peste ambele maluri ale Prutului peste Rom\u00e2nia Mare, s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 dragostea unui suflet arz\u0103tor, cel al poetului iubitor de neam \u0219i \u021bar\u0103. Grigore Vieru a \u00eempodobit literatura rom\u00e2n\u0103 cu perlele vorbirii limbii poporului rom\u00e2n, transpun\u00e2nd \u00een vers toat\u0103 frumuse\u021bea sufletului rom\u00e2nesc.
\n\t\u201eSuflet \u00een sufletul neamului\u201d rom\u00e2nesc, ca \u0219i George Co\u0219buc, Grigore Vieru este iubit \u0219i apreciat de iubitorii de poezie din lumea \u00eentreag\u0103. Poet al dorului de \u021bar\u0103, al iubirii de graiul rom\u00e2nesc, a fost jertfit pe altarul \u021b\u0103rii, el fiind un lupt\u0103tor pentru unirea tuturor rom\u00e2nilor. Grigore Vieru r\u0103m\u00e2ne \u00een con\u0219tiin\u021ba neamului rom\u00e2nesc, prin tr\u0103irile profunde \u0219i sentimentele alese, exprimate \u00een versurile sale\u201d.
\n\tDna prof. Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu a lecturat: \u201ePe 14 februarie, este firesc s\u0103 ne reamintim de poetul \u015fi patriotul rom\u00e2n, Grigore Vieru, care s-a n\u0103scut \u00een satul Pererita, din Rep. Moldova, \u00een anul 1935. Este fiul lui Pavel \u015fi al Evdochiei. \u00cenva\u0163\u0103 7 clase \u00een satul natal, \u015fcoala medie la Lipcani, apoi merge la Institutul Pedagogic, Ion Creang\u0103 din Chi\u015fin\u0103u. Este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie \u015fi Istorie (!958) A fost redactor la revistele: SC\u00c2NTEIA LENINIST\u0102 \u015fi T\u00c2N\u0102RUL LENINIST. A scris 18 c\u0103r\u0163i printre care: Alarma, Muzicu\u0163e, F\u0103t-Frumos, Curcubeul… V\u0103 lecturez poezia – LEG\u0102M\u00c2NT – dedicat\u0103 de poet lui Mihai Eminescu, poetul nostru na\u0163ional:
\n\t(LEG\u0102M\u00c2NT) Lui Mihai Eminescu: \u201e\u015etiu, c\u00e2ndva, \u00een miez de noapte\/ Ori la r\u0103s\u0103rit de soare,\/ Stinge-mi-s-or ochii mie\/ Tot deasupra c\u0103r\u0163ii tale.\/ Am s-ajung atuncea poate\/ La mijlocul ei aproape.\/ Voi s\u0103 nu \u00eenchide\u0163i cartea\/ Ca pe recile-mi pleoape!\/ S-o l\u0103sa\u0163i a\u015fa deschis\u0103,\/ Ca b\u0103iatul meu, ori fata,\/ S\u0103 citeasc\u0103 mai departe\/ Ce n-a reu\u015fit nici tata,\/ Iar de n-or s-aud\u0103 d\u00e2n\u015fii\/ Al str\u0103vechii slove bucium\/ A\u015feza\u0163i-mi-o ca pern\u0103,\/Cu to\u0163i codrii ei \u00een zbucium!\u201d
\n\tDl col. Mihai Doina a lecturat la momentul in memoriam: \u201eAm \u00eenceput de s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 s\u0103 prezint c\u00e2te o glum\u0103, precum procedau Matinc\u0103 \u0219i Aghean\u0103, aduc\u00e2ndu-ne bun\u0103 dispozi\u021bie \u00een cenaclu: nu am preten\u021bia c\u0103 reu\u0219esc la fel ca ei, dar dac\u0103 am \u00eenceput, am s\u0103 continui p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd dvs, colegii, ve\u021bi spune c\u0103 v\u0103 plictisesc \u2026sau p\u00e2n\u0103 va ap\u0103rea \u00een cenaclu un nou Aghean\u0103, ori Matinc\u0103, cu glumele la ei. Azi am preg\u0103tit o glum\u0103 apropiat\u0103 de spiritul cenaclului: \u201ecititul\u201d. Am citit c\u0103 tutunul d\u0103uneaz\u0103 grav s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii; de atunci m-am l\u0103sat de fumat! Am citit apoi c\u0103 alcoolul gr\u0103be\u0219te \u00eemb\u0103tr\u00e2ni ea; \u0219i m-am l\u0103sat de b\u0103ut alcool! Apoi am citit c\u0103 cercet\u0103torii chinezi au descoperit c\u0103 fiecare partid\u0103 de amor scurteaz\u0103 via\u021ba c\u00e2te o zi; de atunci m-am l\u0103sat de citit!\u201d
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl drd. Cristi Rusin cu eseul Metodologia Istoriei sau Despre Istorie \u0219i istorici. V\u0103 ofer lectura:
\n\u201eMetodologia Istoriei sau
\nDespre Istorie \u0219i istorici
\n\u201eCei care uit\u0103 trecutul sunt condamna\u021bi s\u0103-l repete.\u201d (George Santayana)
\n\u201eUn popor care nu-\u0219i cunoa\u0219te istoria e ca un copil care nu-\u0219i cunoa\u0219te p\u0103rin\u021bii.\u201d (Nicolae Iorga)
\n Ce este istoria \u0219i cine sunt istoricii? Este cazul s\u0103 r\u0103spundem acestor \u00eentreb\u0103ri. Cuv\u00e2ntul \u201eistorie\u201d vine din limba greac\u0103 (\u1f31\u03c3\u03c4\u03bf\u03c1\u03af\u03b1; historia) \u0219i se traduce ca \u201einvestiga\u021bie\u201d sau \u201eanchet\u0103\u201d. Altfel spus, istoria este domeniul ce se ocup\u0103 cu investigarea, anchetarea sau cercetarea trecutului. Cel care practic\u0103 aceast\u0103 profesie, acest tip de cercetare, se nume\u0219te istoric, iar obiectul s\u0103u de studiu este, evident, trecutul.
\n Trecutul este de trei feluri:
\n1. \u201eTrecutul global\u201d- se refer\u0103 la tot ceea s-a \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103, de la \u00eenceputurile timpului p\u00e2n\u0103 \u00een prezent.
\n2. \u201eTrecutul \u00een surse\u201d- se refer\u0103 doar la acele evenimente din \u201eTrecutul global\u201d care au fost consemnate \u00een scris sau la relicve.
\n3. \u201eTrecutul \u00een cercetare\u201d- se refer\u0103 la selec\u021bia informa\u021biilor disponibile din \u201eTrecutul \u00een surse\u201d expuse de c\u0103tre istoric.
\n Este limpede faptul c\u0103 nu putem \u0219ti tot ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut. V\u0103 dau un exemplu scandalos \u0219i banal \u00een acela\u0219i timp. Nu \u0219tim la ce or\u0103 s-a dus Napoleon la baie cu patru zile \u00eenainte de B\u0103t\u0103lia de la Waterloo din 1815. De ce nu \u0219tim? Pentru c\u0103 nu a fost consemnat. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 majoritatea acelor aspecte ce \u021bin de trecut nu pot fi cunoscute cu certitudine. Sigur, exemplul este unul c\u00e2t de poate de arbitrar \u0219i prostesc, dar cred c\u0103 a\u021bi prins ideea. Nu e mare pagub\u0103 c\u0103 nu \u0219tim c\u00e2nd a fost Napoleon la baie, dar cu siguran\u021b\u0103 exist\u0103 lucruri mult mai importante despre trecut pe care noi nu avem cum s\u0103 le afl\u0103m. Din nou se pune \u00eentrebarea: de ce? Motivele sunt dou\u0103:
\nPrimul- nu au fost consemnate niciodat\u0103.
\nAl doilea- au fost consemnate, dar sursa s-a pierdut.
\n Prin urmare, nu avem cum s\u0103 cunoa\u0219tem \u201eTrecutul global\u201d, adic\u0103 absolut orice eveniment \u0219i incident din trecut, ci suntem dependen\u021bi de surse. Aceste surse mai pot fi denumite \u0219i \u201eizvoare istorice\u201d, c\u0103ci ele ne furnizeaz\u0103 informa\u021bia despre trecut. Ele pot fi scrise sau nescrise. \u00cen cazul celor scrise lucrurile sunt clare. Vorbim de \u00eensemn\u0103ri, fragmente \u0219i texte scrise \u00een diferite limbi pe diferite materiale \u00een diferite perioade. Ele ne ofer\u0103 direct informa\u021bia, cu o condi\u021bie: s\u0103 \u0219tim limba \u00een care au fost scrise.
\n \u00cen cazul izvoarelor nescrise, ne referim la alte m\u0103rturii ce atest\u0103 existen\u021ba unor civiliza\u021bii sau anumite evenimente, despre care putem sau nu putem avea informa\u021bii din izvoarele scrise. Este vorba de obiecte de tot felul (vase, decora\u021biuni, armament etc) din orice fel de material (piatr\u0103, metal etc). Acestea sunt vestigii sau relicve. Trebuie s\u0103 mai \u00een\u021belegem ceva: nu toate izvoarele, fie ele scrise sau nescrise ajung p\u00e2n\u0103 la noi. Multe texte din trecut, scrise mai ales pe material perisabil, au fost distruse. La fel \u0219i relicvele. Ceea ce a ajuns p\u00e2n\u0103 la noi este foarte pu\u021bin comparativ cu ceea ce ar fi putut exista \u00een realitate.
\n Istoricul este dependent de aceste surse. Nu poate investiga trecutul f\u0103r\u0103 ele. Din acest punct pot ap\u0103rea multe alte probleme. Izvoarele scrise ar putea furniza anumite informa\u021bii exagerate sau care nu sunt conforme cu ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een realitate. De exemplu, un text ne spune c\u0103 \u00eentr-o mare b\u0103t\u0103lie au murit 100.000 de oameni \u0219i au ars 10 ora\u0219e. Cum ar trebui s\u0103 proced\u0103m pentru a verifica informa\u021bia? Exist\u0103 dou\u0103 eventuale solu\u021bii:
\nPrima- s\u0103 compar\u0103m cu alte izvoare scrise similare. Este posibil s\u0103 avem la dispozi\u021bie \u0219i ale texte ale unor al\u021bi autori, cronicari sau martori ai evenimentului.
\nA doua- s\u0103 ne folosim de arheologie pentru a vedea dac\u0103 exist\u0103 un mare num\u0103r de oseminte \u0219i relicve, dac\u0103 au existat ora\u0219ele respective \u0219i urme de distrugere ale lor prin foc.
\n \u00cen foarte multe cazuri, \u00een special c\u00e2nd vorbim de istoria antic\u0103, aceast\u0103 verificare \u00een doi pa\u0219i este imposibil\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 beneficiem strict de existen\u021ba unui singur izvor scris \u0219i nimic altceva. Informa\u021biile nu corespund cu ceea ce exist\u0103 pe teren. Atunci sunt trei variante:
\n1. Respingem textul integral.
\n2. Accept\u0103m textul de bun.
\n3. Alegem o solu\u021bie intermediar\u0103, emi\u021b\u00e2nd diferite teorii cu privire la text.
\n Primii istorici ar fi fost grecii Hecateu din Milet (cca.550-475 \u00ee.Hr) \u0219i Herodot din Halicarnas (cca.484-425 \u00ee.Hr). Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 istoria este o disciplin\u0103 foarte veche ce \u0219i-a dezvoltat, \u00een timp, o metodologie proprie, iar \u00een ultimele decenii a \u00eenceput s\u0103 aib\u0103 rela\u021bii conexe cu alte domenii. Cu toate acestea, cheia de cercetare a istoricului r\u0103m\u00e2n cele cinci \u00eentreb\u0103ri fundamentale:
\n1. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n2. C\u00e2nd s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n3. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n4. Unde s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n5. De ce s-a \u00eent\u00e2mplat?
\n Acestea cinci sunt \u00eentreb\u0103rile fundamentale cu ajutorul c\u0103rora istoricul cerceteaz\u0103 \u0219i interpreteaz\u0103 trecutul. Concluziile sale sunt publicate \u00een diferite studii, articole \u0219i volume \u0219i constituie \u201eTrecutul \u00een cercetare\u201d, adic\u0103 ceea ce s-a cercetat \u0219i s-a publicat din ceea ce putem afla din surse. Nu toate sursele au fost cercetate p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen plus, zilnic se fac noi descoperiri de mai mare sau mai mic\u0103 \u00eensemn\u0103tate. Unele descoperiri pot da peste cap vechile studii \u0219i concluzii ale istoricilor. Apar noi interpret\u0103ri, abord\u0103ri \u0219i teorii. Sursele vechi pot fi reexaminate. Se pot propune noi traduceri pentru anumite texte vechi. Sunt multe scenarii ce arat\u0103 c\u0103 istoria r\u0103m\u00e2ne un domeniu foarte activ \u0219i de necesitate.
\n De ce este important\u0103 istoria? R\u0103spunsul poate fi rezumat \u00een felul urm\u0103tor: Istoria ca \u0219tiin\u021b\u0103 ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem trecutul. Cunosc\u00e2nd trecutul ajungem s\u0103 \u00een\u021belegem cum (\u0219i de ce) s-a schimbat societatea \u0219i lumea \u00een care tr\u0103im. Ne ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem cum (\u0219i de ce) s-a ajuns la problemele din ziua de ast\u0103zi. De asemenea, ne ajut\u0103 s\u0103 g\u0103sim corespondente ale problemelor actuale din lume \u0219i posibile solu\u021bii la acestea, dar \u0219i s\u0103 g\u0103sim modele de urmat \u0219i s\u0103 ne \u00een\u021belegem propria identitate. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, ne ajut\u0103 s\u0103 cunoa\u0219tem gre\u0219elile \u00eenainta\u0219ilor \u0219i s\u0103 nu le mai repet\u0103m.
\n Istoria este una dintre disciplinele umaniste pe care le putem numi \u201eidentitare\u201d. Matematica, biologia, chimia, fizica sau informatica sunt discipline extrem de importante, dar nu au nicio valoare identitar\u0103. No\u021biunile cu ajutorul c\u0103rora opereaz\u0103 aceste domenii sunt universale. De exemplu, din punct de vedere matematic, 2+2=4 indiferent unde te-ai afla pe planet\u0103. Dac\u0103 vorbim de fizic\u0103, c\u00e2nd scapi telefonul din m\u00e2n\u0103, conform legii gravita\u021biei, va c\u0103dea, indiferent de continentul pe care te afli. Exemplele pot continua la nesf\u00e2r\u0219it. Ideea e simpl\u0103: disciplinele \u00eencadrate \u00een ramura real\u0103 nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu identitatea unui popor. Prin aceste discipline un popor nu se poate distinge de altul. Atunci? Care sunt disciplinele ce dau identitatea? Simplu. Cele umaniste. Cele pe care le putem numi identitare: istoria, geografia, limba \u0219i literatura, muzica, artele plastice \u0219i religia. Fiecare popor se define\u0219te \u0219i se distinge de celelalte printr-o istorie proprie, o geografie na\u021bional\u0103 sau local\u0103, o limb\u0103 \u0219i o literatur\u0103, o religie \u0219i artele specifice (muzic\u0103, pictur\u0103, sculptur\u0103 etc). De aceea istoria, care face conexiunea \u00eentre toate disciplinele, este at\u00e2t de important\u0103.
\n Ar mai trebui s\u0103 stabilim un lucru. Cine este istoric? Sunt mul\u021bi care au impresia c\u0103 dac\u0103 au citit c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de popularizare sau articole din reviste ori de pe internet \u0219i au v\u0103zut vreo patru-cinci documentare sunt\u201e istorici\u201d. Sunt al\u021bii care cred c\u0103 dac\u0103 \u0219tiu anii c\u00e2nd au domnit to\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bii Romei, regii Fran\u021bei \u0219i domnitorii \u021a\u0103rilor rom\u00e2ne \u0219i c\u00e2nd au avut loc anumite b\u0103t\u0103lii \u0219i evenimente sunt \u201eistorici\u201d. Nu. Aceste persoane, a c\u0103ror preocupare \u0219i atrac\u021bie este l\u0103udabil\u0103, sunt doar \u201epasiona\u021bi de istorie\u201d, oameni cu o \u201ecultur\u0103 general\u0103\u201d \u0219i \u201ecu bun\u0103 memorie\u201d. Nu sunt istorici. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu ai nevoie de Facultatea de Istorie pentru a memora 1.000 de date. O po\u021bi face citind \u0219i cu ajutorul memoriei. Asta nu te va face \u00eens\u0103 niciodat\u0103 istoric. Istoricul este altceva, iar scopul Facult\u0103\u021bii de Istorie nu este s\u0103 te \u00eenve\u021be s\u0103 re\u021bii o sum\u0103 de date.
\n Facultatea de Istorie este cea care preg\u0103te\u0219te istoricii, adic\u0103 cercet\u0103torii, anchetatorii \u0219i investigatorii trecutului. Este imposibil s\u0103 po\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba \u00eentreaga istorie universal\u0103 \u00een detaliu. Facultatea ofer\u0103 un cadru general de informa\u021bii de baz\u0103 despre trecut, care trebuie obligatoriu completate prin bibliografie \u0219i lecturi suplimentare. De exemplu, cursul despre Istoria Romei dureaz\u0103 un semestru. \u00centr-un semestru nu ai cum s\u0103 \u00eenve\u021bi \u00eentreaga istorie a Romei antice \u00een detaliu, cu toate subtilit\u0103\u021bile ei. Cei care vor s\u0103 se specializeze pe studiul istoriei romane trebuie s\u0103 citeasc\u0103 bibliografia suplimentar\u0103 a cursului, dup\u0103 ce au primit deja baza elementar\u0103 \u00een acel semestru. A\u0219a func\u021bioneaz\u0103 lucrurile. Dup\u0103 ce va citi \u0219i bibliografia, va \u00eenv\u0103\u021ba limba latin\u0103 (pe care o poate studia un an \u00eentreg \u00een facultate, m\u0103car elementele de baz\u0103, continu\u00e2nd apoi singur) \u0219i va absolvi facultatea, primind titlul de \u201eistoric\u201d sau \u201elicen\u021biat \u00een istorie\u201d, acesta va putea cerceta singur sursele, va putea veni cu noi interpret\u0103ri \u0219i va realiza noi studii \u0219i lucr\u0103ri relevante. Acesta este un istoric. Cel care \u00ee\u0219i aduce contribu\u021bia proprie \u00een cercetare cu scopul de a veni cu o nou\u0103 raz\u0103 de lumin\u0103 \u00een bezna trecutului sau de a clarifica anumite aspecte, nu un \u201epapagal\u201d care memoreaz\u0103 liste cu date \u0219i apoi le reproduce.
\n Cam at\u00e2t despre istorie \u0219i istorici. Restul e istorie pentru istorici\u201d.
\n\tEseul de ast\u0103zi este cuv\u00e2ntul unui om con\u0219tient de el \u0219i de lumea \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Felicit\u0103ri, dle drd. Cristi Rusin \u0219i succes \u00een activitatea profesional\u0103!
\n\t\u201eEste l\u0103udabil\u0103 ini\u021biativa lui Cristi Rusin de a ne prezenta acest eseu despre metodologia istoriei, despre istorie \u0219i istorici. Importan\u021ba studierii istoriei este o problem\u0103 dezb\u0103tut\u0103 la nivel na\u021bional, c\u0103ci prin acest obiect de studiu \u00een \u0219coal\u0103 se face educa\u021bie patriotic\u0103, istoria ajut\u00e2nd la cunoa\u0219terea identit\u0103\u021bii na\u021bionale \u0219i p\u0103strarea ei prin diferite mijloace: tradi\u021bii, obiceiuri, art\u0103 popular\u0103, cultura neamului \u0219i lupta pentru formarea con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale. Educa\u021bia elevilor pentru pre\u021buirea valorilor neamului trebuie s\u0103 se fac\u0103 pe tot parcursul form\u0103rii \u0219colare. Apreciez faptul c\u0103 drd. Cristi Rusin ne-a vorbit de trecut ca studiu global al istoriei omenirii (faptele, evenimentele petrecute \u00een trecut). Acest trecut poate fi cunoscut din surse, consemn\u0103ri pe diferite materiale (texte scrise, memoria pietrei, corelarea \u00eentre aceste informa\u021bii) toate au ca scop cercetarea pentru cunoa\u0219terea adev\u0103rului istoric. Este necesar ca s\u0103 fie o tratare obiectiv\u0103 a acestor informa\u021bii, c\u0103 multe cronici pot fi scrise la comanda mai marilor zilei \u0219i adesea sunt subiective \u0219i tratate a\u0219a ca un lauda\u021bium al personalit\u0103\u021bii care a comandat scrierea. Arheologia men\u021bionat\u0103 de c\u0103tre Cristi Rusin ofer\u0103 informa\u021bii despre trecutul \u00eendep\u0103rtat, dar cercet\u0103torii trebuie s\u0103 se aplece asupra veridicit\u0103\u021bii lor, s\u0103 creeze \u0219ansele scrierii unei istorii universale unice. Mi-a pl\u0103cut metoda de cercetare, propus\u0103 de Cristi Rusin, care respect\u0103 curba lui Gauss: c\u00e2nd, unde, cum, de ce s-a \u00eent\u00e2mplat. Eu \u00eel felicit c\u0103 a dat curs acestui eseu \u0219i \u00eel a\u0219tept cu noi eseuri. \u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201eAscult\u00e2nd prezentarea dlui drd. Cristi Rusin surprinderea mea e mare: azi am f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu literatura de specialitate. Lectorul ne-a prezentat studiul Metodologia Istoriei sau Despre Istorie \u0219i istorici. O lucrare literar\u0103 de specialitate nu accept\u0103 comentarii! Nu pot fi comentate regulamentele \u0219i instruc\u021biunile de tot felul. Dar lectorul a prezentat materialul \u00eentr-o manier\u0103 accesibil\u0103 nou\u0103, cei din exteriorul sferei de referin\u021b\u0103 a subiectului eseului. Materialul prezentat azi este unul special pentru mine \u0219i pentru activit\u0103\u021bile Asocia\u021biei locale Cultul Eroilor, care ne va ajuta la organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea ac\u021biunilor. Materialul ascultat azi m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 pre\u021buiesc corect istoria. \u0218i declar c\u0103 apreciez \u0219i modul frumos de prezentare! Apreciez mult moto-ul \u201eUn popor care nu-\u0219i cunoa\u0219te istoria este ca un copil care nu-\u0219i cunoa\u0219te p\u0103rin\u021bii\u201d. Cred c\u0103 am s\u0103 realizez un benner cu acest con\u021binut \u0219i-l voi folosi la toate activit\u0103\u021bile asocia\u021biei. Din lectura de azi am re\u021binut provenien\u021ba numelui Istoriei \u0219i domeniile ei de activitate. M-am l\u0103murit cu cele trei feluri ale timpului, precum \u0219i cu necesitatea verific\u0103rii tuturor informa\u021biilor \u00eenainte de a le folosi. Am mai re\u021binut c\u0103 Istoria face conexiuni cu toate disciplinele educa\u021biei. Evenimentele studiate de Istorie sunt desf\u0103\u0219urate \u00een timp, de la crearea vie\u021bii pe planet\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. \u00cen minte \u00eemi imaginez o diagram\u0103 prin care putem vizualiza timpul ca dimensiune pe o ax\u0103, reprezentat\u0103 de o s\u0103geat\u0103 cu v\u00e2rful \u201e\u00eenainte\u201d. Axa marcheaz\u0103 timpul \u0219i con\u021bine cele trei componente ale acestuia: trecutul, prezentul \u0219i viitorul neamului nostru. Originea axei reprezint\u0103 \u00eenceputul timpului, deci a trecutului. Pe m\u0103sur\u0103 ce s-au aprofundat cercet\u0103rile viz\u00e2nd originea timpului, s-a demonstrat c\u0103 Istoria a ap\u0103rut odat\u0103 cu omul. Omul este m\u0103sura timpului \u0219i logic timpul va dispare odat\u0103 cu omul. Din Biblia cunoa\u0219tem c\u0103 \u00eenainte de crearea lui Adam, Dumnezeu a creat Soarele, planetele, mun\u021bii, apele, plantele \u0219i toate vie\u021buitoarele. Abia \u00een ziua a \u0219asea a fost creat Adam. Primele cinci zile pe diagram\u0103 marcheaz\u0103 Preistoria, reprezentat de segmentul axei limitat \u00eentre na\u0219terea unei vie\u021bi omene\u0219ti \u0219i limita vie\u021bii contemporane acesteia. Viitorul este reprezentat de segmentul de via\u021b\u0103 al omului, care poate \u00eemplini destinul \u00een lume, conform aspira\u021biilor sale \u00een societate pentru a-\u0219i atinge orizonturi mai largi. Probabil c\u0103 Biblia lui Moise a condus la numirea teritoriului Rom\u00e2niei \u201eGr\u0103dina Maicii Domnului\u201d. Istoria omenirii este un cumul de dovezi scrise, arheologice \u0219i culturale despre trecutul \u0219i prezentul oamenilor pe Terra. Mul\u021bumesc, dle drd. Cristi Rusin, pentru studiul prezentat. Rog Divinitatea s\u0103 v\u0103 ajute \u00een tot ce \u00eentreprinde\u021bi!\u201d (Mihai Doina)
\n\t\u201eZiua de s\u00e2mb\u0103t\u0103 este o bucurie pentru mine, iar anumite zile de s\u00e2mb\u0103t\u0103 le consider perla coroanei. Aceasta este s\u00e2mb\u0103ta \u00een care dl drd Cristi Rusin ne prezint\u0103 materiale foarte interesante. Consider c\u0103 materialul de ast\u0103zi este o aporie. Ascult\u00e2ndu-l pe dl drd Cristi Rusin, \u00eemi vine \u00een minte un citat: dubito cogito sum. S\u0103 m\u0103 explic: istoria este at\u00e2t de minunat\u0103 \u0219i at\u00e2t de par\u0219iv\u0103. \u00cenc\u0103put\u0103 pe m\u00e2inile unor istorici buni istoria este extraordinar\u0103, dac\u0103 este \u00een m\u00e2inile altor istorici, de ex. istoricii germani care c\u0103utau s\u0103 dovedeasc\u0103 superioritatea rasei lor. Consider c\u0103 istoria este pl\u0103cut\u0103, c\u00e2nd este antic\u0103. Istoria modern\u0103 este un teren destul de fragil. \u00cemi place \u00een materialul dlui drd. Cristi Rusin (aici cred c\u0103 este vorba despre mine), c\u00e2nd arat\u0103 c\u0103 sunt persoane care acumuleaz\u0103 date \u0219i momente istorice, av\u00e2nd preten\u021bia c\u0103 sunt istorici. A\u0219 ad\u0103uga c\u0103 \u00eemi plac pasajele \u00een care vorbe\u0219te despre persoanele care nu sunt istorici, dar r\u0103scolesc istoria, de ex: Heinrich Schliemann, care prin deduc\u021bie, citind despre Troia a g\u0103sit-o. \u00cemi pare r\u0103u c\u0103 dl drd. Cristi Rusin nu ne prezint\u0103 \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103 c\u00e2te un material. A\u0219 pleca mult mai de\u0219tept. V\u0103 mul\u021bumesc!\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201eAcest complex de metodologie se dovede\u0219te a fi o veritabil\u0103 fresc\u0103 a esen\u021bei istoriei, ca disciplin\u0103 identitar\u0103, a istoriei ca suflare vie a oric\u0103rei na\u021biuni. Iatoria este marmura din care se sculpteaz\u0103 chipul societ\u0103\u021bii actuale. Acest eseu eviden\u021biaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 ampl\u0103 imensele dificult\u0103\u021bi ale unei cercet\u0103ri istorice veritabile. Un istoric are datoria de a ilumina bezna trecutului prin flac\u0103ra nepieritoare a cercet\u0103rii, iar dl drd. Cristi Rusin a purtat exemplar tor\u021ba cunoa\u0219terii, precum un atlet la jocurile olimpice. \u00cel felicit pe dl dr. Cristi Rusin pentru crea\u021bia de ast\u0103zi \u0219i a\u0219tept s\u0103 audiez lucr\u0103rile viitoare.\u201d (Alexandru Gabriel Dinu)
\n\t\u201eStudiul prezentat ast\u0103zi de dl drd. Cristi Rusin aduce o l\u0103murire asupra no\u021biunilor de istorie \u0219i istoric. Nu oricine care re\u021bine date legate de trecutul istoric, nu poate r\u0103spunde la cele cinci \u00eentreb\u0103ri: ce, cum, unde, c\u00e2nd, de ce? Trebuie urmat\u0103 o \u00eentreag\u0103 metodolocie. Rolul istoricului este de a descoperi faptele cu ajutorul cercet\u0103rii. \u00cel felicit pe Cristi Rusin pentru materialul prezentat \u0219i a\u0219tept s\u0103 aduc\u0103 \u0219i alte scrieri.\u201d (Adriana Plugaru)
\n\t\u201eDe fiecare dat\u0103, c\u00e2nd \u00een cadrul \u0219edin\u021belor de cenaclu a fost lector dl drd. Cristi Rusin, ne-a prezentat eseuri \u0219i lucr\u0103ri literare bine structurate, bine alc\u0103tuite. \u00centotdeauna am considerat c\u0103 fiecare dintre membrii Cenaclului literar Alexandru Sihleanu \u00ee\u0219i alege teme din domeniul \u00een care este mai bine preg\u0103tit. A\u0219a, ca \u0219i ast\u0103zi, lectorul nostru ne-a prezentat un eseu pe tem\u0103 de istorie Metodologia Istoriei. Analizat cu aten\u021bie, am constatat c\u0103 acest eseu poate constitui \u201edesf\u0103\u0219urarea ac\u021biunii\u201d dintr-un plan de de lec\u021bie de istorie. \u021ain\u00e2nd cont de con\u021binutul eseului, care se refer\u0103 la explicarea no\u021biunilor de istorie \u0219i istoric, dar \u0219i de izvoarele istorice ce stau la baza descoperirii istoriei \u201e\u021bin\u00e2nd cont de trecut\u201d. Aceste informa\u021bii neap\u0103rat trebuie s\u0103 fie cuprinse \u021bn primele lec\u021bii de istorie. La toate clasele \u00eencep\u00e2nd cu cls a IV-a inclusiv cls a XII-a. Mul\u021bumesc dlui Cristi Rusin pentru materialul prezentat \u0219i \u00eei urez succes \u00een tot ce \u00eentreprinde!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 22 februarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Vasile Ghinea. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

OMUL ESTE O PAS\u0102RE ALE C\u0102REI ARIPI, M\u00c2INILE, NECUNOSC\u00c2ND ZBORUL SCRIU ISTORIE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 15 februarie, Sf. Ap. Onisim; Sf. Mc.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24301"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24301"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24301\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24303,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24301\/revisions\/24303"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24301"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24301"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24301"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}