{"id":24294,"date":"2025-02-20T00:51:10","date_gmt":"2025-02-19T21:51:10","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24294"},"modified":"2025-02-20T00:54:03","modified_gmt":"2025-02-19T21:54:03","slug":"spatii-culturale-nr-98-99-1","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24294","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 98-99 (1)"},"content":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU<\/strong>
\n\"\"

Mai comunic\u0103m?…<\/strong><\/p>\n

De\u0219i frecventat de mass media, de politicieni, sociologi, psihologi \u0219.a.m.d., dar \u0219i, mai ales. de scriitori \u0219i jurnali\u0219ti\/publici\u0219ti, termenul \u201ecomunicare\u201d pare a fi golit de sens, folosit automat, \u00een fluxul vorbirii, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai acopere vreo realitate. Declinul pare s\u0103 fi \u00eenceput din \u0219coli, odat\u0103 cu agrearea politicilor curriculare centrate pe formarea de competen\u021be, c\u00e2nd, teoretic, Rom\u00e2nia a deschis educa\u021biei zona de acces \u00een mileniul III, ca timp istoric marcat de pragmatism, cu miza evident\u0103 a construirii unui profil flexibil \u0219i adaptabil viitorului adult. Cuvinte mari, nu? Puternice pe h\u00e2rtie, fiindc\u0103 numai acolo viitorul adult are (sau ar trebui s\u0103 aib\u0103) competen\u021be de comunicare \u0219i un profil \u201eflexibil \u0219i adaptabil\u201d (nu se \u0219tie la ce), la procesul s\u0103u de formare a lui contribuind, din plin, zecile de hectare de h\u00e2rtie tip\u0103rit\u0103 cu obiective specifice privind comunicarea oral\u0103, lectura, elementele de construc\u021bie a comunic\u0103rii, elementele de interculturalitate etc. Nu cred c\u0103 transformarea orelor de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 \u00een \u201elimb\u0103 \u0219i comunicare\u201d, \u00een acord cu ceea ce se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 prin lume, a fost un lucru r\u0103u; rea a fost superficialitatea cu care s-a operat aceast\u0103 transformare; lipsa de coeziune a sistemului politic, succesiunea ame\u021bitoare a tot felul de persoane f\u0103r\u0103 preg\u0103tire \u00een domeniu la conducerea ministerului educa\u021biei, a inspectoratelor \u0219colare \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, a \u0219colilor, apoi oportunismul unor edituri, dispuse s\u0103 tip\u0103reasc\u0103 orice bazaconie cu condi\u021bia s\u0103 aib\u0103 \u00een titlu cuvinte-cheie ca \u201emetode de predare\u201d, \u201ecompeten\u021be de comunicare\u201d, \u201edezvoltarea limbajului\u201d \u0219.a.m.d., manualele stufoase \u0219i ilogice, apoi preg\u0103tirea precar\u0103 a noului val de profesori\/ educatori, rezisten\u021ba \u00een fa\u021ba noului a celor vechi \u0219i multe alte realit\u0103\u021bi dureroase \u0219i complet ignorate de clasa politic\u0103 au dus la situa\u021bia aberant\u0103 \u00een care, ca s\u0103 d\u0103m doar un exemplu, un elev, care tocmai a predat teza lui de bacalaureat, este incapabil s\u0103 spun\u0103 titlul poeziei (era vorba despre \u201eEu nu strivesc corola de minuni a lumii\u201d de Lucian Blaga), despre care i s-a cerut s\u0103 redacteze c\u00e2teva r\u00e2nduri; nu eseu, nu \u201eanaliz\u0103 literar\u0103\u201d, doar c\u00e2teva r\u00e2nduri \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 demonstreze competen\u021bele de \u00een\u021belegere a textului. Fiindc\u0103, nu-i a\u0219a?, \u00eenc\u0103 de la gr\u0103dini\u021b\u0103 bietul elev a fost antrenat \u00een activit\u0103\u021bi viz\u00e2nd dezvoltarea limbajului sub aspectele vocabularului, ale gramaticii, ale sintaxei, dar \u0219i ale \u00een\u021belegerii semnifica\u021biei mesajelor, ale comunic\u0103rii, cuprinz\u00e2nd abilit\u0103\u021bi de ascultare, comunicare oral\u0103 \u0219i scris\u0103, nonverbal\u0103\u2026 he! he!… \u0219i el nu \u0219tie s\u0103 r\u0103spund\u0103 corect nici m\u0103car la \u00eentrebarea \u201ece \u021bi-a c\u0103zut la bacalaureat?\u201d.
\nL\u0103muri\u021bi, c\u00e2t de c\u00e2t, \u00een privin\u021ba e\u0219ecului (s\u0103 nu generaliz\u0103m, probabil c\u0103 nu e\u0219ec total) suferit de \u0219coal\u0103 \u00een dezvoltarea competen\u021belor de comunicare, trecem \u0219i peste aproape inexistenta comunicare interpersonal\u0103 (\u0219tiut fiind c\u0103 \u201egenera\u021biile Z\/Alpha\/Beta\u201d stau fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu telefonul\/tableta\/calculatorul, nu cu persoane \u00een carne \u0219i oase) \u0219i ajungem acolo unde ne doare, adic\u0103 la literatura de ast\u0103zi. Mai comunic\u0103 ea ceva? Mai are interesul s\u0103 comunice? Un critic literar disp\u0103rut din manuale, Mihail Ralea, era optimist: \u201eOric\u00e2t se sus\u021bine \u00eentr-o estetic\u0103 ideal\u0103 c\u0103 artistul creeaz\u0103 pentru el \u00eensu\u0219i fiindc\u0103 are ceva de spus, \u00een realitate el scrie pentru o societate dat\u0103, adic\u0103 pentru un anumit public\u201d. La fel, Tudor Vianu, \u00een \u201eDubla inten\u021bie a limbajului \u0219i problema stilului\u201d, distingea \u00eentre inten\u021bia tranzitiv\u0103 \u0219i cea reflexiv\u0103 a limbajului, consider\u00e2nd c\u0103 cele dou\u0103 se afl\u0103 \u00een raport de invers\u0103 propor\u021bionalitate: \u201eOpera literar\u0103 reprezint\u0103 o grupare de fapte lingvistice reflexive prinse \u00eentr-o past\u0103 \u0219i purtate de valul expresiilor tranzitive ale limbii\u201d. Criticul pornea deci de la ideea c\u0103 acela care comunic\u0103 se \u0219i comunic\u0103, o face pentru al\u021bii \u0219i o face pentru el; prin limbaj se elibereaz\u0103 o stare sufleteasc\u0103 individual\u0103 \u0219i se organizeaz\u0103 un raport social. Judec\u00e2nd c\u00e2t de c\u00e2t obiectiv ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een literatura de ast\u0103zi, c\u00e2nd la fiecare dou\u0103 secunde se mai tip\u0103resc o carte de poezie, un roman fluviu \u0219i cel pu\u021bin trei-patru cronici de \u00eent\u00e2mpinare, num\u0103rul scriitorilor dep\u0103\u0219indu-l cu mult pe acela al cititorilor, trebuie constatat c\u0103 nu prea e \u00een regul\u0103, c\u0103 lucrurile nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 tocmai normal \u0219i eficient. Avem nenum\u0103ra\u021bi poe\u021bi tineri care se consider\u0103 genera\u021bie spontanee, \u201epoe\u021bi adamici\u201d, cum \u00ee\u0219i zic ei, fiindc\u0103 literatur\u0103 \u00eenaintea lor, chipurile, ori nu s-a scris, ori nu conteaz\u0103. Ei scriu pentru ei \u00een\u0219i\u0219i sau cel pu\u021bin a\u0219a declar\u0103, de\u0219i trimit grupaje la toate revistele \u0219i concursurile posibile, scot plachete \u00een format fizic sau virtual \u0219i umplu re\u021belele de socializare cu post\u0103ri lirice. Nu-i intereseaz\u0103 publicul, de\u0219i au preten\u021bia s\u0103 ajung\u0103 la el prin toate mijloacele puse la \u00eendem\u00e2n\u0103 de tehnologie. Nu-i citesc pe \u00eenainta\u0219i, ci, \u00een caz c\u0103 au nevoie de inspira\u021bie, se citesc unii pe al\u021bii \u0219i se dezvolt\u0103 \u00een colonii ca trifoiul negru cu floricele galbene din gr\u0103dinile patriei. Refuz\u0103 reflexivitatea din principiu, de\u0219i ceea ce scriu e o dare de seam\u0103 a programului zilnic de munc\u0103, distrac\u021bie \u0219i sex (nu \u00eentotdeauna \u00een aceast\u0103 ordine). Ce comunic\u0103 toate acestea despre ei? S\u0103 spun\u0103 cei care-i promoveaz\u0103, \u00eei premiaz\u0103 \u0219i-i aduc \u00een aten\u021bia unui public oricum cu deficien\u021be de aten\u021bie \u0219i educa\u021bie, cu minime competen\u021be de \u00een\u021belegere \u0219i comunicare \u0219i cu interes cultural ca \u0219i inexistent.<\/p>\n


\nPetrache PLOPEANU<\/strong>
\n\"\"

Sf\u00e2r\u0219itul istoriei=sf\u00e2r\u0219itul patriei=sf\u00e2r\u0219itul omului?<\/strong><\/p>\n

Motto:
\n\u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei, sf\u00eer\u0219itul omului? E oare serios s\u0103 ne g\u00eendim la a\u0219a ceva? – E vorba de evenimente \u00eendep\u0103rtate, pe care Anxietatea – avid\u0103 de nenorociri iminente – vrea s\u0103 le gr\u0103beasc\u0103 cu orice pre\u021b\u201d.
\n(Cioran, Silogismele am\u0103r\u0103ciunii, Humanitas, Bucure\u0219ti, 1992, p. 108)<\/em><\/p>\n

E o vreme, aceasta a noastr\u0103, care seam\u0103n\u0103 mult cu perioadele de recrudescen\u021b\u0103 ale mult clamatei Apocalipse, din Evul Mediu. Ne aducem aminte, e un laitmotiv la care se recurge deseori, de mul\u021bimile str\u00e2nse \u00een fa\u021ba bisericilor la anul 1000, mul\u021bimi care a\u0219teptau s\u0103 vin\u0103 aceast\u0103 pedeaps\u0103 absolut\u0103 care trebuia s\u0103-i selecteze odat\u0103 pentru totdeauna pe cei credincio\u0219i \u0219i puri de cei p\u0103c\u0103to\u0219i \u0219i s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it participarea la bucuriile\/bun\u0103t\u0103\u021bile Paradisului, pe de o parte, iar pe de alt\u0103 parte, la chinurile ve\u0219nice ale Iadului. \u00cen istorie au existat mai multe asemenea a\u0219tept\u0103ri\/frici ale mul\u021bimilor de oameni, nu neap\u0103rat aduna\u021bi \u00een jurul l\u0103ca\u0219elor de cult, ci \u00een jurul cur\u021bilor regale, ale armatelor, ale unor institu\u021bii politice, ale unor institu\u021bii financiare precum bursa modern\u0103.
\nA\u0219teptarea are o conota\u021bie pozitiv\u0103, sau cel pu\u021bin acesta este semnul pe care doresc s\u0103-l dau aici acestui termen, \u00een timp ce frica are o conota\u021bie negativ\u0103. Cu alte cuvinte, a\u0219teptarea este o dorin\u021b\u0103 a oamenilor, o ad\u0103ugare la ceva existent \u00een fiin\u021ba lor, acest existent \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-se, pe c\u00e2nd frica ia ceva din fiin\u021ba uman\u0103, adic\u0103 certitudinea \u0219i lini\u0219tea l\u0103s\u00e2ndu-i o lips\u0103, nelini\u0219tea, un alt termen care st\u0103 la baza fricii.
\nVremea noastr\u0103 este una a contrastelor, la fel ca lumea mentalit\u0103\u021bilor medievale. Contrariile reprezentau elementul reprezentativ al acestora, de la cele simple: frig-cald, pl\u0103cut-nepl\u0103cut, \u00eembuibat-fl\u0103m\u00e2nd, gol-\u00eembr\u0103cat, p\u00e2n\u0103 la cele politice \u0219i metafizice de tipul pace-r\u0103zboi, material-spiritual, Maria-Martha, om-Dumnezeu, lumin\u0103-\u00eentuneric etc., enumerarea put\u00e2nd continua. De ce spun c\u0103
\nlumea noastr\u0103 este una a contrastelor, f\u0103c\u00e2nd \u00een felul acesta o apropiere \u00eentre Evul Mediu \u0219i Epoca noastr\u0103 contemporan\u0103? Este suficient s\u0103 fii conectat la mass-media, dar \u00een acela\u0219i timp s\u0103 ai \u0219i capacitatea de a \u00een\u021belege, nu numai de a auzi ceea ce se comunic\u0103, pentru a-\u021bi da seama de contrarii. Mecanismul apari\u021biei contrariilor este simplu: apare o informa\u021bie care, aproape instantaneu sau dup\u0103 un foarte scurt timp, este negat\u0103 prezent\u00e2ndu-se versiunea opus\u0103. Fenomenul este permanent \u00een epoca noastr\u0103, mult mai rapid \u0219i mai insinuant dec\u00e2t \u00een Epoca medieval\u0103 datorit\u0103 internetului, televiziunii, ziarelor etc. \u0218i mai ales datorit\u0103 Inteligen\u021bei Artificiale tot mai prezent\u0103 \u0219i mai vie direct \u00een via\u021ba indivizilor \u0219i a mul\u021bimilor umane.
\nAscult chiar acum dezbaterea \u201ecapetelor vorbitoare\u201d la o televiziune despre demisia pre\u0219edintelui Klaus Johannis din func\u021bia respectiv\u0103. Comentatoarea are un ton alarmat, vorbitorii vorbesc despre ad\u00e2ncirea crizei politice, care \u201e\u00een mod sigur\u201d va fi urmat\u0103 de o criz\u0103 financiar\u0103, una economic\u0103 \u0219i de \u201esc\u0103derea credibilit\u0103\u021bii a Rom\u00e2niei pe pie\u021bele externe\u201d. O Apocalips\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, se pare! Imediat comentatoarea se adreseaz\u0103 unui \u201ereputat jurist\u201d, fost ministru al justi\u021biei, a\u0219tept\u00e2ndu-se ca acesta s\u0103-i confirme \u0219i tonul apocaliptic \u0219i ideile sumbre \u0219i panicarde. Dimpotriv\u0103, tonul juristului respectiv ilustreaz\u0103 cealalt\u0103 perspectiv\u0103: nimic nu s-a petrecut \u00een afara unor fenomene politice cunoscute, \u201eavem un guvern stabil\u201d, a\u0219adar nu trebuie s\u0103 ne alarm\u0103m. Iat\u0103 cele dou\u0103 contrarii determinate de \u0219tirea demisiei iminente a pre\u0219edintelui \u201erepublicii\u201d: pe de o parte Apocalipsa mass-mediatic\u0103, pe de alt\u0103 parte viziunea unor fapte politice banale, care nu ar trebuie s\u0103 fie exagerate \u0219i nici \u00eenc\u0103rcate cu o povar\u0103 milenarist\u0103.
\nDe fapt nu numai la noi este prezent mecanismul cre\u0103rii permanente a contrariilor, ci pretutindeni pe planet\u0103. Peste tot vedem ac\u021biuni, fenomene, evenimente care \u00ee\u0219i au reflectarea \u00een oglind\u0103: ceea ce este pozitiv devine negativ, ceea ce este negativ devine pozitiv, iar mul\u021bimile se hr\u0103nesc cu aceste contrarii. Ce altceva reprezint\u0103 ratingul atins de televiziunile care prezint\u0103 la o anumit\u0103 or\u0103 evenimente horror – accidente, conflicte, incendii, crime, violuri, r\u0103piri, dispari\u021bii -, iar la alt\u0103 or\u0103 telenovelele \u00eensiropate cu un romantism \u0219i un patetism gre\u021bos? Aceasta este hrana mul\u021bimilor. La fel trebuie privite \u0219i \u201econflictele\u201d politice, \u201eluptele\u201d pe \u201eprincipii\u201d pe \u201ereformarea\u201d cut\u0103rui \u0219i cut\u0103rui domeniu de activitatea social\u0103 (aici intr\u00e2nd cel politic, administrativ, social, cultural, militar, religios \u0219.a.). Oamenii sunt doritori \u00een mod exagerat s\u0103 vad\u0103 contrariile \u00een ac\u021biune \u0219i c\u00e2nd spun aceasta nu m\u0103 refer numai la ceea ce celebrul ideolog comunisto-post-comunist Silviu Brucan definea ca fiind \u201estupid people\u201d, ci \u0219i la cei care se autodefinesc ca intelectuali, oameni de cultur\u0103, oameni politici, exper\u021bi etc.
\nV\u0103d c\u0103 istoria se repet\u0103, chiar dac\u0103 \u00eentr-un alt decor, nu acela al catedralelor, ci acela al Mall-urilor, noile catedrale ale timpului nostru la care ne \u201e\u00eenchin\u0103m\u201d zilnic. Oamenii sunt avizi de spectacole pe care s\u0103 le poat\u0103 \u00een\u021belege. E greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 o pies\u0103 de teatru mai filozofic\u0103, o simfonie, o arie dintr-o oper\u0103 muzical\u0103, o pictur\u0103. Au \u0219i acestea contrariile lor, dar ele nu pot fi \u00een\u021belese de oricine \u0219i, \u00een acela\u0219i timp , ele au dep\u0103\u0219it nivelul \u00een\u021belegerii primitive, a instinctelor care au leg\u0103tur\u0103 cu nevoile primare. Contrariile timpului nostru, cele care au acaparat aten\u021bia, acceptul, al\u0103turarea, manifestarea direct\u0103 \u00een conformitate cu capacitate mul\u021bimilor, sunt legate de aceste nevoi primare. E tragic faptul c\u0103 de multe ori cei care au puterea \u0219i pot g\u00e2ndi f\u0103r\u0103 a pune \u00een balan\u021b\u0103 lupta contrariilor, se dovedesc a ac\u021biona conform dorin\u021belor mul\u021bimilor. Un exemplu \u00een acest sens se leag\u0103 de termenii din titlul acestui articol: \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei=sf\u00e2r\u0219itul patriei=sf\u00e2r\u0219itul omului?\u201d, adic\u0103 \u201esf\u00e2r\u0219it\u201d, \u201epatrie\u201d \u0219i \u201eom\u201d. Semnul \u00eentreb\u0103rii (?) are rolul de a face posibil\u0103 reflec\u021bia pe marginea acestui \u0219ir de egalit\u0103\u021bi (=).
\nEmil Cioran are \u00een corpul textului pe care l-am ales drept motto, doar \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d \u0219i \u201esf\u00e2r\u0219itul omului\u201d. Desigur, tangen\u021bial v\u0103 trimit din nou la Francis Fukuyama \u0219i la cartea sa cu titlul \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d. \u00cens\u0103 nu despre Fukuyama \u0219i despre cartea sa doresc s\u0103 scriu acum, ci despre ceva mai neao\u0219, mai rom\u00e2nesc, despre modul \u00een care percep rom\u00e2nii istoria (\u0219i geografia) ca disciplin\u0103 (obiect de studiu) \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Emil Cioran a scris \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d ca \u0219i Fukuyama \u0219i a ad\u0103ugat \u201esf\u00e2r\u0219itul omului\u201d \u00een ton cu pesimismul lui funciar. Eu am intercalat \u00eentre cele dou\u0103 egalit\u0103\u021bi \u00eenc\u0103 un factor, \u201esf\u00e2r\u0219itul patriei\u201d, realiz\u00e2nd \u0219irul de egalit\u0103\u021bi prezent \u00een titlu.
\nMai \u00eenainte de a analiza motivul intercal\u0103rii respective, modul \u00een care factorul \u201esf\u00e2r\u0219itul patriei\u201d rela\u021bioneaz\u0103 cu \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d \u0219i cu \u201esf\u00e2r\u0219itul omului\u201d, m\u0103 voi opri la \u201esilogismul\u201d propus nou\u0103 de c\u0103tre Cioran. Mai \u00eent\u00e2i c\u00e2teva observa\u021bii:
\n1.Cioran exclam\u0103 \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei, sf\u00eer\u0219itul omului? E oare serios s\u0103 ne g\u00eendim la a\u0219a ceva?\u201d. Prin aceast\u0103 exclama\u021bie relativ\u0103 la cele dou\u0103 expresii \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d\/\u201esf\u00e2r\u0219itul omului\u201d, filozoful surprinde ac\u021biunea prin care se formeaz\u0103 contrariile care \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103 omenirea. Pe de o parte ira\u021bionalitatea Apocalipsei dispari\u021biei istoriei\/omului, iar pe de alt\u0103 parte luciditatea filozofului care se \u00eentreab\u0103, cu g\u00e2ndul de a r\u0103spunde NU, dac\u0103 e o chestiune serioas\u0103 problema sf\u00e2r\u0219itului istoriei \u0219i a dispari\u021biei omului pe aceast\u0103 planet\u0103.
\n2. Faptul c\u0103 Cioran se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 dezbaterea asupra acestor probleme este serioas\u0103, face s\u0103 dispar\u0103 punerea \u00een contrarii a discu\u021biei \u0219i apari\u021bia unei posibilit\u0103\u021bi a unei noi abord\u0103ri a acestor aspecte.
\n3. Filozoful identific\u0103 \u0219i observ\u0103 cauza care determin\u0103 apari\u021bia acestor contrarii, adic\u0103 problema sf\u00e2r\u0219itului istoriei \u0219i a omului \u2013 neseriozitatea fenomenului abord\u0103rii acestor probleme \u00een \u201eAnxietatea\u201d care \u201eavid\u0103 de nenorociri iminente – vrea s\u0103 le gr\u0103beasc\u0103 cu orice pre\u021b\u201d; anxietatea omenirii, evident!
\n4. Este ca \u0219i cum avid\u0103 de \u201evizionarea\u201d nenorocirilor de tot felul, \u201eiminente\u201d, care a\u0219teapt\u0103 a\u0219adar la limita orizontului, omenirea vrea s\u0103 le gr\u0103beasc\u0103.
\n5. Omenirea poart\u0103 \u00een sine, prin primitivismul atrac\u021biei pentru satisfacerea acestor nevoi primare\/primitive cu spectacolele nenorocirilor germenul autodistrugerii. Pun\u00e2ndu-\u0219i problema sf\u00e2r\u0219itului istoriei \u0219i a sf\u00e2r\u0219itului omului, o problem\u0103 despre care Cioran se pronun\u021b\u0103 c\u0103 este neserioas\u0103, omenirea demonstreaz\u0103 ira\u021bionalitatea ei de a considera serioas\u0103 o problem\u0103 neserioas\u0103. De la aceast\u0103 linie nu mai este dec\u00e2t un pas p\u00e2n\u0103 la a demonstra c\u0103 \u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d este aproape, la fel ca \u0219i \u201esf\u00e2r\u0219itul omului\u201d.
\nAcum, \u00een logica cioranian\u0103 propozi\u021biile \u201epremiselor\u201d alc\u0103tuiesc, puse \u00eentr-o alt\u0103 ordine \u0219i cu unele modific\u0103ri, urm\u0103torul silogism:
\n\u201eSf\u00e2r\u0219itul istoriei, sf\u00eer\u0219itul omului? E oare serios s\u0103 ne g\u00eendim la a\u0219a ceva?\u201d
\nG\u00e2ndul la aceste probleme este unul neserios;
\n\u201eE vorba de evenimente \u00eendep\u0103rtate…\u201d
\n\u201eAnxietatea – [omenirii] avid\u0103 de nenorociri iminente – vrea s\u0103 le gr\u0103beasc\u0103 cu orice pre\u021b \u2013\u201d.
\n\u00cen spa\u021biul rom\u00e2nesc educa\u021bional, politic \u0219i cultural se duce \u00een acest moment dezbaterea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu modific\u0103rile \u00een planul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt la ciclul liceal \u00een leg\u0103tur\u0103 cu statutul istoriei Rom\u00e2niei (\u0219i al geografiei Rom\u00e2niei). Politicul prin Ministrul Educa\u021biei dore\u0219te s\u0103 se realizeze \u00een acest plan de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt o serie de schimb\u0103ri \u00een ceea ce prive\u0219te aceste dou\u0103 discipline, schimb\u0103ri interpretate printr-o prism\u0103 \u201eanxioas\u0103\u201d de c\u0103tre mediul academic, profesori, mass-media, ajung\u00e2ndu-se la ideea exprimat\u0103 \u00een mediul public c\u0103 aceste schimb\u0103ri vor duce la o \u00eendep\u0103rtare a elevilor de liceu de istoria Rom\u00e2niei, a patriei deoarece aceast\u0103 disciplin\u0103 realizeaz\u0103 \u00eentr-un mare grad educa\u021bia patriotic\u0103! Am pus semnul exclam\u0103rii pentru a sesiza anxietatea din spatele exprim\u0103rilor respective. Teama afi\u0219at\u0103 este c\u0103 nu va mai exista o surs\u0103 a educ\u0103rii patriotice a tinerilor rom\u00e2ni. \u00cen acela\u0219i timp ministrul \u0219i al\u021bi \u201eexper\u021bi\u201d din Minister\/ministere, argumenteaz\u0103 necesitatea schimb\u0103rilor deoarece elevii sunt supra\u00eenc\u0103rca\u021bi cu materii (nu se sus\u021bine deoarece au fost introduse dou\u0103 discipline suplimentare de anul trecut, Istoria Holocaustul \u0219i de la anul Istoria comunismului \u00een Rom\u00e2nia), deoarece trebuie \u201eschimbat\u0103 paradigma\u201d pred\u0103rii istoriei…
\n\u00centre timp, elevii nu se agit\u0103. Eu cunosc foarte bine mediul acesta pred\u00e2nd din 1986 p\u00e2n\u0103 \u00een 2024 la un liceu\/colegiu na\u021bional. Indiferent de ce schimb\u0103ri se vor face, de ce discipline se vor introduce sau se vor scoate, cum vor fi amestecate con\u021binuturile (curriculumul), de predarea modern\u0103 sau \u00eenvechit\u0103 a profesorului, ace\u0219ti tineri ai acestei prime jum\u0103t\u0103\u021bi de secol XXI nu mai pot fi forma\u021bi patriotic de \u0219coal\u0103, iar aceasta din mai multe motive:
\na. Ei nu mai sunt cet\u0103\u021beni ai unei patrii, ci cet\u0103\u021beni europeni \u0219i mai ales cet\u0103\u021beni ai lumii, adic\u0103 sunt cosmopoli\u021bi, iar cosmopolitismul presupune ca elementul cunosc\u0103tor s\u0103 cunoasc\u0103 ceva din toate \u0219i nimic \u00een mod serios, programatic. Asta dac\u0103 are capacitatea cognitiv\u0103, adic\u0103 dac\u0103 nu este analfabet func\u021bional (cauzele sunt multiple) sau analfabet sadea.
\nb. Ace\u0219ti tineri nu mai \u021bin de cultura tradi\u021bional\u0103, ci de postcultur\u0103 (vezi \u0219i articolul dr. Arv\u0103tescu, \u201eCultura degetului mare!\u201d, \u00een revista \u201eSalonul Literar\u201d \u0219i a subsemnatului \u00een ciclul de articole dedicate Postculturii \u00een paginile revistei \u201eSpa\u021bii Culturale\u201d), iar aceasta nu mai are leg\u0103tur\u0103 cu educa\u021bia tradi\u021bional\u0103 \u00een care cultura ideologic\u0103 \u00eei f\u0103cea pe tineri patrio\u021bi cu for\u021ba.
\nc. Tinerii liceeni de ast\u0103zi sunt pragmatici, vor bani c\u00e2t mai repede, vor cariere fulminante \u0219i aduc\u0103toare de bani, vor slujbe la institu\u021biile statului cu salarii \u201egrase\u201d, vor s\u0103 fie vedete la televiziuni \u0219i \u00een alte locuri…
\nd. Sunt \u0219i tineri care au nevoie de istorie \u0219i de geografie, dar care le \u00eenva\u021b\u0103 de nevoie \u0219i apoi cuno\u0219tin\u021bele se dilueaz\u0103 sau sunt \u00eenso\u021bite de pasiune \u0219i atunci nu este nevoie de ac\u021biunea cuiva pentru a face un t\u00e2n\u0103r s\u0103 fie patriot.
\ne. \u0218i discu\u021bia poate continua, dar conchid: patriotismul nu-l mai face \u0219coala, nu-l mai face biserica; poate lucra la conturarea acestui sentiment familia (vezi p\u0103rin\u021bii pleca\u021bi \u00een str\u0103in\u0103tate cu copiii \u00een Rom\u00e2nia), poate lucra mass-media onest\u0103 (care?), dar mai ales chiar ei, tinerii afla\u021bi \u00een comunit\u0103\u021bile lor numite g\u0103\u0219ti, grupuri, prieteni etc.
\nA\u0219a c\u0103, eu v\u0103d toat\u0103 aceast\u0103 discu\u021bie din societatea rom\u00e2neasc\u0103 despre introduceri, scoateri, schimb\u0103ri de curriculum, modificarea planului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, atitudinea intelectualilor de revolt\u0103, la fel \u0219i a sindicatelor profesorilor, a oamenilor \u0219colii lua\u021bi \u00een mod individual, ca un EXERCI\u021aIU DE STERILITATE!
\nUn lucru neserios, la urma urmei! La fel ca \u0219i clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 incapabil\u0103\/nedoritoare s\u0103 rezolve ceva pentru to\u021bi rom\u00e2nii \u00een noile condi\u021bii ale apartenen\u021bei la UE, ale apari\u021biei unei lumi interna\u021bionale cel pu\u021bin interesante (vezi blestemul chinez: S\u0103 tr\u0103ie\u0219ti vremuri interesante!), ale avansului Inteligen\u021bei Artificiale. Patriotismul trebuie \u00een aceste condi\u021bii s\u0103 treac\u0103 prin con\u0219tiin\u021ba de Cet\u0103\u021bean al Lumii \u0219i apoi s\u0103 revin\u0103 la matca sa na\u021bional\u0103.
\nA\u0219adar, exist\u0103 \u00eentr-adev\u0103r un sf\u00e2r\u0219it al patriei, dar al unei patrii tradi\u021bionale, iar titlul acestui articol trebuie citit invers: CREAREA OMULUI=CREAREA ISTORIEI=CREAREA PATRIEI, iar Patria este una universal\u0103, iar patriotismul trebuie s\u0103 fie unul universal.<\/p>\n


\nDan Bogdan HANU <\/strong>
\n\"\"

ALEG S\u0102 FIE ORBI<\/strong><\/p>\n

s\u00eengele coboar\u0103
\nse aude o cascad\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103
\ndegetele lor repet\u0103 suprafe\u021bele p\u00een\u0103 la orbire
\nrezerva\u021bi sau exuberan\u021bi \u00eentre cei doi versan\u021bi
\njocurile electrice \u0219ocurile de societate
\neu a\u021bintesc mai departe linia orizontului
\nprin luneta aburit\u0103 ca o oglind\u0103
\nscrumierele pline paharele goale
\nacolo e \u0219antierul p\u00eeinea virtual\u0103 o reverie \u0219i ea
\nprivirea une\u0219te \u00een\u0219iruirea punctelor de fug\u0103
\n\u00eel caut\u0103 pe cel slab ca s\u0103 pot \u00eencepe<\/p>\n

(ooo, acea alertezza a anilor amnezici
\nc\u00eendva le vor palpa trupurile vor recunoa\u0219te tot)<\/p>\n

\u0219i c\u00eeini negri se leag\u0103n\u0103 peste avenidas
\norfanii imen\u0219i \u00eenfia\u021bi de lumina \u00eeng\u0103duitoare
\nc\u00eeini negri prin\u0219i \u00een corzi bungee jumping
\npe un cer \u00eemp\u00eenzit de a\u0219chii metalice migratoare
\nc\u00eendva obi\u0219nuiam s\u0103 le numim p\u0103s\u0103ri
\ndar pe atunci privirea \u00eenc\u0103 s\u0103lta
\np\u00een\u0103 departe spre un etaj neclar
\nunde s\u0103lile de a\u0219teptare se golesc
\n\u00een ritm de suflu sistolic
\nundeva o cl\u0103dire uria\u0219\u0103 va deraia
\nun pachebot neprev\u0103zut ne va t\u0103ia calea
\no elegie o galerie \u00eenfundat\u0103 ne va opri
\nf\u0103r\u0103 \u00eensu\u0219iri
\nnu se va mai ascunde nimeni nu se va sfii
\na\u0219a ne vom desp\u0103r\u021bi
\nvoi fi \u00een apele mele vor apar\u021bine trecutului lor<\/p>\n

(iunie\/ 7.09.2021)<\/p>\n


\nCornel Simion GALBEN<\/strong>
\n\"\"

Remember Dimitrie Ghika-Com\u0103ne\u0219ti<\/strong><\/p>\n

N. 25 ianuarie 1840, \u00een Ia\u0219i \u2013 m. 1923, la Com\u0103ne\u0219ti. Magistrat, politician, diarist. Fiul mo\u0219ierului Nicolae Ghika-Com\u0103ne\u0219ti \u0219i al Ecaterinei (n. Plagino). \u00cendr\u0103gostit de
\nfrumuse\u021bile naturii \u00eenc\u0103 de copil, a str\u0103b\u0103tut \u021bara \u00een lung \u0219i \u00een lat, lu\u00e2nd parte la v\u00e2n\u0103tori de amploare, ce i-au adus trofee care l-au situat printre reprezentan\u021bii de marc\u0103 ai cinegeticii rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XIX-lea. M\u00e2nat de interese \u0219i de dorin\u021ba de a-\u0219i completa studiile, a c\u0103l\u0103torit, de asemenea, \u00een Austria, Fran\u021ba, Germania, Anglia \u0219i Italia, \u00eens\u0103 faima de explorator \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat-o dup\u0103 ce a \u00eentreprins, \u00een anii 1895 \u0219i 1896, expedi\u021bia spre \u201ecornul oriental al Africii\u201c. Viitorul doctor \u00een drept \u0219i consilier la Curte s-a preg\u0103tit intens, \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u Nicolae, pentru aceast\u0103 spectaculoas\u0103 aventur\u0103, urm\u00e2nd cursuri de topografie \u0219i botanic\u0103. Dorin\u021ba lor expres\u0103 era de a descoperi flora exotic\u0103 a unor teritorii necunoscute din regiunea \u00eenglobat\u0103 ast\u0103zi parte \u00een Somalia, parte \u00een sud-estul Etiopiei \u0219i de a o valorifica apoi prin muzeele rom\u00e2ne\u0219ti. Preg\u0103tirea expedi\u021biei a \u00eenceput \u00een Anglia, de unde \u0219i-au procurat echipamentele \u0219i aparatura necesar\u0103, \u00eembr\u0103c\u0103mintea, alimentele \u0219i medicamentele, \u00eembarcate separat, ei pornind, la 3 octombrie 1895, din portul Trieste, cu un vapor ce se \u00eendrepta spre India. Au str\u0103b\u0103tut Marea Mediteran\u0103, au traversat Canalul de Suez, debarc\u00e2nd la Aden, dup\u0103 ce mai \u00eent\u00e2i au luat contact \u0219i cu Marea Ro\u0219ie. Bagajele \u0219i personalul caravanei \u00eei a\u0219teptau la Berbera, unde au ajuns la 19 octombrie 1895, iar dup\u0103 un popas de trei zile au pornit spre regiunea Guban, urm\u00e2nd un traseu ce avea s\u0103 se \u00eentind\u0103 pe parcursul a 61 de zile. La 21 decembrie 1895, dup\u0103 ce au l\u0103sat \u00een urm\u0103 Golful Aden, Mun\u021bii Golis, r\u00e2ul Mandera, platoul Haud, Valea Jererului \u0219i r\u00e2ul Dogato, Mun\u021bii Djigo, precum \u0219i o mul\u021bime de localit\u0103\u021bi \u00een care au f\u0103cut scurte popasuri, au atins \u201eFluviul leoparzilor\u201c, traversat cinci zile mai t\u00e2rziu printr-un loc situat \u00een preajma v\u0103rs\u0103rii r\u00e2ului Madesso. De\u0219i se apropia Anul Nou, \u0219i-au continuat mar\u0219ul spre sud, la 1 ianuarie 1896 dep\u0103\u0219ind deja limita precedent\u0103 atins\u0103 de expedi\u021bia lui Hoys, iar la 3 ianuarie au ajuns \u00een apropierea localit\u0103\u021bii Delni, punctul final stabilit ini\u021bial. De\u0219i campaser\u0103 aici, o v\u00e2n\u0103toare de girafe i-a purtat \u0219i mai spre sud, colina atins\u0103 fiind apoi botezat\u0103 de Institutul Cartografic din Gotha cu numele de Lahovary, dup\u0103 cel de fat\u0103 purtat de Zoe Ghika, so\u021bia sa. Denumiri rom\u00e2ne\u0219ti aveau s\u0103 mai capete trec\u0103toarea peste Webi Shebeli (\u201eVadul Ghika\u201c), descoperit\u0103 de ei \u0219i folosit\u0103 \u0219i azi de indigeni, un munte de 1371 metri, escaladat \u0219i botezat Carol, ca un omagiu adus primului rege al Rom\u00e2niei, precum \u0219i alte obiective ce se reg\u0103sesc \u00een harta \u00eentocmit\u0103 de savantul german Philip Paulische dup\u0103 releveele celor doi expedi\u021bionari, care au f\u0103cut o descriere am\u0103nun\u021bit\u0103 a regiunilor prin care au trecut. \u00cen domeniul cartografiei Somaliei, expedi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 avea s\u0103 dea, de altfel, lucrarea cea mai important\u0103, a\u0219a cum \u00een domeniul botanicii cele 55 de specii de plante catalogate au scos la iveal\u0103 soiuri total necunoscute, studiate apoi se speciali\u0219ti de renume, precum G. Schwinfurt \u0219i G. Volkens. La propunerea acestora, o specie necunoscut\u0103 se nume\u0219te de atunci Sporobolus Ghikeea, alte dou\u0103 sunt cunoscute ca Justitia romaniae \u0219i Crotolaria comanestiana, dar acestora li se al\u0103tur\u0103 \u0219i alte denumiri rom\u00e2ne\u0219ti. Lor li se adaug\u0103 o bogat\u0103 recolt\u0103 cinegetic\u0103, \u00eensum\u00e2nd, dup\u0103 propriile descrieri, \u201e16 gazele Pelzini \u0219i Spekel, 3 m\u0103gari s\u0103lbatici, 24 gazele Walleri, 55 gazele Soemmerrigi, 25 Oryx Beisa, 8 dofari, 1 leu \u0219i 3 leoaice, 5 elefan\u021bi, 2 pantere, 8 Hartebeest (Bubalis Swaynei), 4 crocodili, 7 rinocero\u0219i, 11 Kudu de specie mic\u0103, 2 Kudu de specie mare, 5 hiene p\u0103tate \u0219i 2 hiene striate, 15 zebre, 4 antilope de ap\u0103 (Cobus Ellipsiprymnus) \u0219i 1 giraf\u0103\u201c. C\u00e2te dou\u0103 din capetele celor mai frumoase exemplare au fost preparate de naturalistul englez Rowland Ward, jum\u0103tate dintre ele, \u00eempreun\u0103 cu girafa \u0219i mul\u021bimea de reptile adunate \u00een cele patru luni de expedi\u021bie ajung\u00e2nd la Muzeul Na\u021bional de Istorie Natural\u0103 din Bucure\u0219ti, iar celelalte la castelul din Com\u0103ne\u0219ti, de unde au disp\u0103rut dup\u0103 1945, a\u0219a cum au fost sustrase alte importante comori apar\u021bin\u00e2nd familiei Ghikule\u0219tilor. Cei doi rom\u00e2ni au fost \u00eens\u0103 nu numai botani\u0219ti \u0219i v\u00e2n\u0103tori, ci au notat zilnic observa\u021bii meteorologice, legate de presiunea atmosferic\u0103, temperatura aerului ori viteza v\u00e2nturilor. Revenind \u00een \u021bar\u0103 pe un traseu ce a inclus Berbera, de unde au pornit la 22 februarie 1896, Adenul, Cairo, Marea Mediteran\u0103 \u0219i Marea Neagr\u0103, Constan\u021ba, cei doi \u0219i-au a\u0219ternut impresiile \u00een c\u0103r\u021bi de sine st\u0103t\u0103toare, cea semnat\u0103 de el purt\u00e2nd titlul O expedi\u021bie rom\u00e2n\u0103 \u00een Africa, Bucure\u0219ti, 1897 (reeditat\u0103 de Editura Polirom, Ia\u0219i, 2016). Magistrat, prefect (1 noiembrie 1871-4 mai 1876) \u0219i deputat de Bac\u0103u (1872-1896), a l\u0103sat \u00een urm\u0103 un tezaur demn de a fi explorat \u0219i readus \u00een aten\u021bia publicului. Asta \u00eentruc\u00e2t de numele lui mai sunt legate construc\u021bia Palatului Ghika (1890, proiectat de Albert Galleron), azi muzeu de etnografie, \u0219i exploatarea industrial\u0103 a c\u0103rbunelui, prin \u00eencheierea \u00een 1900 a conven\u021biei cu Joseph Rotter, care a primit acceptul s\u0103 extrag\u0103 c\u0103rbunele din subsolul mo\u0219iei sale. (\u00cen acel an produc\u021bia de c\u0103rbune a Com\u0103ne\u0219tiului a atins 10155 tone, ceea ce era foarte mult pentru economia de atunci.) Un omagiu t\u00e2rziu i-au adus com\u0103ne\u0219tenii la sf\u00e2r\u0219itul anului 1994, c\u00e2nd, la 6 decembrie, \u00een parcul din fa\u021ba Palatului, i-a fost dezvelit bustul sculptat \u00een piatr\u0103 de Cornel Pa\u0219cu.<\/p>\n


\nCenaclul poe\u021bilor din cer<\/strong><\/em><\/p>\n

Leonid DIMOV<\/strong>
\n(11 ianuarie 1926 \u2013 5 decembrie 1987)<\/p>\n

Continuum<\/strong><\/p>\n

Dureri lichide circul\u0103 prin oase
\n\u0218i pier \u00een mahalaua sufleteasc\u0103.
\nD\u0103 drumul bibilicelor nervoase
\nGr\u0103un\u021bele din cur\u021bi s\u0103 ciuguleasc\u0103.<\/p>\n

Nu te opri-n suburbie, de team\u0103
\nS\u0103 nu te-nchid\u0103 regii \u00een cetate:
\nE-n pragul u\u0219ii lor o criptogram\u0103
\n\u0218i-i \u021bine-n catifeluri \u0219i brocate.<\/p>\n

Nu m\u0103 privi de parc\u0103 nu-s acela
\nCe g\u00e2ndul t\u0103u aievea \u00eenfirip\u0103
\n\u0218i prins \u00een deget numai de nacela
\nBalonului de neguri \u0219i de-o clip\u0103<\/p>\n

Cum ne cuprinde v\u00e2rsta str\u00e2ns \u00een cle\u0219te,
\nStatornici\u021bi, z\u00e2mbind, \u00een m\u0103rginime.
\nMai termin\u0103, mai stai, mai odihne\u0219te
\nPrin \u00eenc\u0103peri cu tinda sinonime.<\/p>\n


\nAntimetafizic\u0103<\/strong><\/p>\n

Prin curtea cu ascunzi\u0219uri rotitoare
\nS-a r\u0103t\u0103cit un c\u0103\u021bel de v\u00e2n\u0103toare
\nP\u0103tat cu negru \u0219i coad\u0103 scurt\u0103,
\n\u00censcris cu macule trandafirii pe burt\u0103,
\nAv\u00e2nd urechile blegi \u0219i c\u0103rnoase,
\nSlab ca-nf\u0103\u021bi\u0219are, tare-n oase,
\nM\u0103 rog, un c\u0103\u021bel mic \u0219i neajutorat
\nIe\u0219it pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 la v\u00e2nat…
\nDar s\u0103 descriem \u00een am\u0103nun\u021bime
\nAcea curte de-o ne\u00eenchipuit\u0103 m\u0103rime
\nAv\u00e2nd nenum\u0103rate desp\u0103r\u021bituri enigmatice
\nPavate cu dale p\u0103tratice:
\nErau acolo marmure-nchipuiri bazaconii
\n\u0218i bazilici, cilindrice scobite-n calcedonii.<\/p>\n


\nErau sumbre cuie din fier forjat<\/strong><\/p>\n

Aduc\u00e2nd din ad\u00e2nc un fel de fluierat
\nPrecum c\u0103 alt\u0103dat\u0103
\nFoia \u00een subsol lume agramat\u0103.
\nErau metereze ivite f\u0103r\u0103 veste
\n\u0218i rotunde ridic\u0103turi modeste,
\nErau ambaze de beton \u0219i proptele
\nF\u0103cute pentru diferite meserii grele,
\nTriste paralelipipeduri ar\u0103mii
\nPictate cu privighetori \u0219i scatii,
\nFrontoane tulburi, parc\u0103-n ruin\u0103,
\nMirosind de departe a digitalin\u0103,
\nPortocali de v\u00e2sc \u00eenghe\u021ba\u021bi \u00een ere,
\nNecl\u0103tindu-se la nici o adiere
\n\u0218i-ncolo nimic: nici o vietate,
\nDec\u00e2t luminare \u0219i pustietate…
\n\u0218i-acum \u00eenchipui\u021bi-v\u0103 cum tresare
\nC\u0103\u021belul p\u0103tat de v\u00e2n\u0103toare,
\nCum sc\u00e2nce\u0219te c\u0103\u021belul r\u0103t\u0103cit!
\nCam at\u00e2t ar fi de povestit.<\/p>\n


\nDestin cu balan\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Era-n acel spoit laborator
\nCu ins celebru pus pentru decor
\nO ve\u0219nic\u0103 balan\u021b\u0103 Mohr\u2013Westphall
\nCu bra\u021b \u00eentins, cu tije de metal
\nCe sc\u00e2nteia-n amurg, \u00eensingurat\u0103
\nPe lespedea cu vine de agat\u0103,
\nDe sub cle\u0219tar, \u00een triburi, cete, secte,
\nLuceau al\u0103turi prinse-n ac, insecte
\n\u0218i-un tom deschis ivea p\u0103duri temute
\nLa pagina o mie patru sute.
\nNimic nu se clintea-n acea odaie
\nCu folii roz \u0219i flori de cium\u0103faie
\nCi numai \u00een duminici c\u00e2nd eleve
\nCu fruntea palid\u0103 \u0219i \u0219or\u021buri breve
\nLa dasc\u0103li \u0219lefui\u021bi \u00een negru stins
\nRosteau istorii cu vestitul ins,
\nSe apleca sub clopotu-i oval
\nCer, cump\u0103na balan\u021bei Mohr-Westphall.<\/p>\n


\nCrisp<\/strong><\/p>\n

Se-ncinge tabla dogor\u00e2nd la soare
\nDe pe acoperi\u0219uri s\u0103lt\u0103toare,
\nC\u0103ci salt\u0103-n ar\u0219i\u021b\u0103 ori mi se pare
\nC\u0103 toate suie-n salt ca s\u0103 coboare
\n\u0218i-i lini\u0219te-n uluci, at\u00e2t de mare,
\nC\u0103 scot \u0219i melcii coarne suitoare,
\nCleio\u0219i pe sub brusture la r\u0103coare…
\nDar lunecosul corn de v\u00e2n\u0103toare
\nA r\u0103sunat deodat\u0103-n dep\u0103rtare
\n\u0218i ne-ndrept\u0103m cu to\u021bii mic \u0219i mare,
\nSpre codrii de molift, f\u0103r\u0103 sc\u0103pare.<\/p>\n

Au \u0219i r\u00e2mat mistre\u021bii o c\u0103rare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valeria MANTA T\u0102ICU\u021aU Mai comunic\u0103m?… De\u0219i frecventat de mass media, de politicieni, sociologi, psihologi \u0219.a.m.d., dar \u0219i, mai ales. de<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24294"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24294"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24294\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24299,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24294\/revisions\/24299"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24294"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24294"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24294"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}