{"id":24288,"date":"2025-02-19T19:45:25","date_gmt":"2025-02-19T16:45:25","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24288"},"modified":"2025-02-19T19:45:25","modified_gmt":"2025-02-19T16:45:25","slug":"ora-de-muzica-2-his-country","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24288","title":{"rendered":"Ora de muzic\u0103 2 &#8211; His country"},"content":{"rendered":"<p>        Inten\u021bie minim\u0103, de o perioad\u0103 \u00eencoace, s\u0103 pun engleza pe locul \u00eent\u00e2i. Vinovat este codul procedurilor civile \u00een instan\u021b\u0103.<br \/>\n       Prin simpatie, am uitat s\u0103 mai antetez \u0219i rom\u00e2ne\u0219te articolele. Numai reluarea r\u0103sfoirii celor peste o sut\u0103 de pagini m-a readus cu picioarele pe plaiurile limbii materne, s\u0103 v\u0103d c\u0103 nu acesta era f\u0103ga\u0219ul pe care pornisem.<br \/>\n       An nou, munc\u0103 mai mult\u0103, filme la care Stewart a primit noi mandate pentru coloana sonor\u0103. Horse Opera deschide lista anului 1993, ecranizare de televiziune, unde regizor este Bob Baldwin. Trecem la c\u0103ut\u0103ri, neav\u00e2nd alocat un link cu informa\u021bii in Wikipedia. Trailerul este o coloan\u0103 sonor\u0103 de musical, iar textura instrumental\u0103 m-a \u00eentors cu g\u00e2ndul la cel pu\u021bin trei ani \u00een urm\u0103 din cariera de movie-sountrack-ist a lui Copeland. Sunetele acelea ciudate care azi le mai g\u0103se\u0219ti doar pe claviaturi de juc\u0103rie. Fiind \u0219i vis, \u0219i western, \u0219i comedie, se putea anticipa care va fi parcursul sound-ului. Trailerul con\u021bine vreo trei piese, astfel c\u0103 lipitura \u00eentre ele, bun\u0103, tot bizar\u0103 pare. \u00cent\u0103rit\u0103 de banjo-ul sintetic care nu se las\u0103 o secund\u0103 din strunire, \u00eens\u0103 nu a\u0219a cum v-a\u021bi obi\u0219nuit cu arpegii normale, e un SiM7 &#8211; septima mic\u0103, nu ca \u00een cifrajele jazz, unde ceea ce am indicat poate fi perceput ca si major cu septim\u0103 mare sau si major \u0219apte plus -, \u0219i o trecere prin treptele superioare &#8211; la octav\u0103 &#8211; ale ter\u021bei \u0219i cvartei, uzate de altfel, dar \u00eentr-o succesiune f\u0103r\u0103 urcu\u0219uri de acest fel, \u00eencadrabile doar \u00een prima octav\u0103 a tonicii. Oricum, ciudate. Inclusiv liniile melodice ale actan\u021bilor vocali. Ba am recunoscut \u0219i un glas apropiat de al lui Sting, execut\u00e2nd o urcare la ter\u021b\u0103 graseiat\u0103 leit. \u00cens\u0103, oric\u00e2t de multe ciud\u0103\u021beniile auditive, este suficient contrapunct, chiar prea mult, c\u00e2t s\u0103 avem o oper\u0103, care, de ar fi beneficiat de mai multe elemente \u201eserioase\u201d, expunerea sa ar fi devenit una de pus \u00een ram\u0103. Apar voci \u00een tot spectrul: pi\u021big\u0103iate, consacrate, de oper\u0103, n\u0103t\u0103fle\u021be, alintate, nevinovate, persuasive, de tot felul. Totu\u0219i cred c\u0103 a exagerat cu sunetele instrumentele, prea stridente \u0219i mult prea \u00eengr\u0103m\u0103dite, afect\u00e2nd foarte mult peisajul sonor pe care cel ce urm\u0103re\u0219te un astfel de material de imagine \u0219i sunet \u00eel deranjeaz\u0103. Revin secven\u021bele \u00een care sunt inserate sunete de viori suprapuse cromatic, al\u0103turate la secunde mici. Este un mixaj de diverse nuan\u021be, interpret\u0103ri ce tot revin &#8211; o voce pavarottian\u0103 \u00een spectru median tenorial -, c\u00e2te o not\u0103 sus\u021binut\u0103 poate \u0219i patru timpi&#8230;. Libretul asigurat de Jonathan Moore. Poveste&#8230;. Unui func\u021bionar ce lucreaz\u0103 la taxe \u00een Nottingham, ce aspir\u0103 s\u0103 scrie o important\u0103 nuvel\u0103 despre cowboys \u0219i viseaz\u0103, evident, noaptea.<br \/>\n       Al doilea din cinci. The Wide Sargossa Sea. Film c\u0103ruia i s-au cam pus mici opreli\u0219ti pentru con\u021binutul sexual. Sunt, \u00eentr-adev\u0103r, c\u00e2teva secven\u021be, dar nu mai vulgare \u0219i mai explicite ca altele din urm\u0103torul mileniu. Deh, ac\u021biunea se petrece printre na\u021biile cu pielea neagr\u0103, c\u0103ldurile interioare tind s\u0103 explodeze. Ele \u00eensele au menirea, parc\u0103, a \u00eenceputurilor omenirii, dezbr\u0103cate, dezrobite (de\u0219i \u201epapua\u0219ii\u201d \u00eenc\u0103 mai m\u0103n\u00e2nc\u0103 p\u00e2inea sclaviei) de reguli, de re\u021bineri, de pudicitate. Nuvela dup\u0103 care este preluat scenariul este a madamei Jean Rhys, titlu eponim, la r\u00e2ndul ei prelu\u00e2nd o parte din ac\u021biunea \u0219i personaje din cunoscutului roman Jane Eyre de Charlotte Br\u00f6nte (Eduard Rochester). Pe noi \u00eens\u0103 \u201etextura\u201d muzical\u0103 ne intereseaz\u0103, ce a mai n\u0103scocit Copeland \u0219i aici. Mai bine pic\u00e2ndu-i la socoteal\u0103 elementul civiliza\u021biilor plantifere, lucrurile stau un dram diferit. A \u00een\u021beles c\u0103 fondul cu partituri de corzi \u00een josul spectrului, difuz prin ad\u0103ugarea unui reverb prelung, dincolo de o simpl\u0103 sal\u0103 de concert, catedralic, stadionard, creeaz\u0103 premisele unei baze nimerite pentru tonul de nai al locurilor, cu intervale specifice. \u0218i nu m-a \u00een\u0219elat auzul. La debutul coloanei sonore, parc\u0103 mocnind \u00een a\u0219teptare, un sitar \u00ee\u0219i dezv\u0103luie corzile z\u0103ng\u0103nite, dar ponderate \u00een strumming, pe fundalul \u00eenfundat al unui pad \u0219i cu inser\u0103ri de misterioase voci vorbite feminine, imaginile fiind \u00een apa oceanului, printre alge uria\u0219e. Sunt pasaje de muzic\u0103 clasic\u0103 de secol 17-18, un cvartet de coarde. Nu lipsesc \u00eempreun\u0103rile de note \u00een secunde pentru a reda mai bine suspansul. Nici chestii ritmice, tribale, foarte rapid executate unele dintre ele, \u00eenso\u021bind dansurile specifice slujba\u0219ilor negri. De regie s-a ocupat Jon Duigman, de asemenea scenarist \u0219i totodat\u0103 australian, cu o list\u0103 de filme ce pornesc din 1971 &#8211; ca actor \u00een rol principal (Bonjour Balwyn) \u0219i se termin\u0103 \u00een 2012, azi la 76 de ani. Actori de marc\u0103 \u00een pelicula de fa\u021b\u0103: Michael York, Nathaniel Parker, Karina Lombard \u0219i Rachel Ward.<br \/>\n         Airborne are iz de dram\u0103 comedioas\u0103 sau comedie dramatic\u0103. Cu tineri. De la regizor, la primul lui film \u00een aceast\u0103 postur\u0103, Rob Bowman, dar nu ultimul \u0219i cel mai pu\u021bin important. Star Trek Next generetion, serialul de televiziune \u00eei apar\u021bine. \u0218i mai ce crede\u021bi? The X-Files, cu Mulder \u0219i Scully. A fost ultra nominalizat \u0219i premiat pentru filmul Castle. De la Emmy \u00een jos \u0219i \u00een sus: 23 de nominaliz\u0103ri, 26 de premii c\u00e2\u0219tigate. Adolescen\u021bi pe role &#8211; la noi le pupai pe toate p\u0103r\u021bile de \u021bi le f\u0103cea cineva cadou \u00een 1993; nici n-am fi \u0219tiut s\u0103 mergem pe ele -, unul dintre ei pornind s\u0103 povesteasc\u0103, precum \u201edama\u201d din Wide Sargossa&#8230;, dintru debut, despre valuri, despre mama natur\u0103 \u0219i chem\u0103rile lor, pe al c\u0103rui fundal, cloce\u0219te sonor zgomotul de uria\u0219e talazuri perceput de ureche din apropierea oglinzii oceanului, amestecat cu paduri \u0219i un subtil sunet de fluier caraibean, do \u0219i si bemol, care se continu\u0103 \u00eentr-un alt plan, al cursei actorului principal \u0219i prietenului, pe role, p\u00e2n\u0103 la mare. Tensiunea premerg\u0103toare startului adaug\u0103 o chitar\u0103 cu distorsion \u00een preg\u0103tire cu flajeolete din pana\u021bie, suite de triluri, extensii de coard\u0103, iar dup\u0103 debut, un solo acompaniat \u00een stil pop-hard rock &#8211; o selec\u021bie de tipare de linii melodice dintre cele mai titrate \u00een acei ani -, cu o schimbare de tonalitate la patru m\u0103suri, o calmare dup\u0103 \u00eenc\u0103 alte patru, revine fluiera\u0219ul, descriind cursa \u00een prag de asfin\u021bit, se mai tensioneaz\u0103 pe ici-colo materialul muzical \u0219i se \u021bine apoi \u00een suspans melodia, ajun\u0219i \u00een ap\u0103 cu pl\u0103cile de surfing, \u0219i-ntr-un final de pasaj, Copeland ne scufund\u0103 iar \u0219i personajele le scoate la liman fericite pe asfalt \u00eenapoi c\u0103tre cas\u0103, descul\u021bi, fredon\u00e2nd un c\u00e2ntec. \u00cen general soundtrack-urile se \u00eenv\u00e2rt \u00een cercul celor dou\u0103 ipostaze muzicale, c\u00e2nd bl\u00e2nde, c\u00e2nd nervoase. Nu lipsesc piesele celebre de la acel moment &#8211; I&#8217;m to sexy for my&#8230; &#8211; \u0219i disputele tinere\u0219ti. Interesant, revigorant, o lec\u021bie.<br \/>\n        O nou\u0103 colaborare cu regizorul Ken Loach, pune muzica lui Stewart pe pelicula Raining Stones, a treia. A patra afi\u0219are din 1993. Apar din nou sunetele \u201esintetice\u201d, are o chitar\u0103 care din fa\u0219\u0103 este \u201edefectuoas\u0103\u201d, materialul sonor din care a fost conceput\u0103 este un wave scurt, \u201e\u00eempr\u0103\u0219tiat\u201d pe mai multe note, ceea ce la notele mai \u00eenalte face ca el s\u0103 se scurteze \u0219i mai tare, iar la notele mai joas\u0103 s\u0103 capete un soi de tremurat nefiresc. Dar nu ne punem noi cu voin\u021ba creatorului, al c\u0103rui mod de a \u00eembina \u0219i alege sunete are premisele bizareriilor muzicale. Numai el \u0219tie care au fost criteriile dup\u0103 care le-a mixat. Chitara, doar ca exemplu, \u00een\u0219iruie pe p\u0103trimi la, do, mib, mi, fa, fa#, sol, sol# \u0219i coboar\u0103 cu mi, sol, sib; dup\u0103 o m\u0103sur\u0103 mi, sol, sib, si, do, do#, re, re#, la \u0219i coboar\u0103 spre la, do, la. Peste, pianul, \u00een octava superioar\u0103, c\u00e2nt\u0103 un fel de solo de rock and roll, prin pentatonice pe \u0219aisprezecimi. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 cum sun\u0103 cu sol, la, do, sol, la, do, mib, re, do, la \u00eempreunate cu notele de chitar\u0103 fa#, sol# \u0219i mi. Dubios, dac\u0103 se \u00eentretaie cu mib \u0219i cu la.<br \/>\n       O a\u0219a replic\u0103 din partea actorului din rolul principal la primele secven\u021be de dup\u0103 enumerarea celor mai importan\u021bi \u00een economia peliculei Bank Robber: \u201eO, shit!\u201d. Patrick Dempsey. Asem\u0103n\u0103ri cu cele dou\u0103 din urm\u0103&#8230;. Valuri, ape&#8230;. \u0218i apuc\u0103turi compozi\u021bionale de la filmul western. Un muzician cu voce de tenor \u00eenaintat spre altist, ajunge, pe voce de piept la re de pe linia a patra a portativului cheii sol, care interpreteaz\u0103 persiflant partitura, voit, apoi schimbare de tonalitate pe care se pliaz\u0103 o trompet\u0103 cu urdin\u0103, acompaniate ambele de chitar\u0103 \u0219i paduri provenite din sunete de pian electric rhodes, cu pendul\u0103ri \u00eentre notele de ter\u021be. Luat grosso modo, materialul se aseam\u0103n\u0103 mult cu majoritatea temelor copelandiene. \u201eMulge\u201d \u0219i chitara electric\u0103 nervos, cu pasaje sacadate \u00eenainte de jaful bancar. Avem \u0219i orgi, avem \u0219i saxofon, \u0219i-un pic de blues-achi, \u0219i-un n\u0103i\u0219or \u00een spectru notelor sale mai joase. Spre final, cu 15 minute \u00eenainte, \u0219i-a propus s\u0103 amestece toate instrumentele \u0219i tonalit\u0103\u021bile, intervalele m\u0103rite \u0219i mic\u0219orate.<br \/>\n         De terminare, dup\u0103 trei zile de concepere, fiindc\u0103 s-au l\u0103sat greu cele cinci filme la sinopticul muzical, propun, exist\u00e2nd pe Bank Robber \u00een lista de alte muzici dec\u00e2t ale lui Copeland, trupa Ozric Tentacles (loc prin care trecu \u0219i fiul lui Roger Waters de la Pink Floyd pentru un turneu \u00een 2004) &#8211; ca s\u0103 mai vede\u021bi cum se poate \u0219i altfel \u0219i cam de unde se mai inspir\u0103 psihedelicii no\u0219tri neao\u0219i muzicieni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Inten\u021bie minim\u0103, de o perioad\u0103 \u00eencoace, s\u0103 pun engleza pe locul \u00eent\u00e2i. Vinovat este codul procedurilor civile \u00een instan\u021b\u0103. Prin<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":10495,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,116],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24288"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24288"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24288\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24289,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24288\/revisions\/24289"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/10495"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24288"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24288"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24288"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}