{"id":24234,"date":"2025-02-06T18:00:45","date_gmt":"2025-02-06T15:00:45","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24234"},"modified":"2025-02-06T18:19:19","modified_gmt":"2025-02-06T15:19:19","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-1-februarie-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24234","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu &#8211; 1 Februarie 2025"},"content":{"rendered":"<p><strong>DRUMURILE \u00ceN VIA\u021a\u0102 SUNT MARCATE DE ZESTREA GENETIC\u0102<br \/>\n\u0218I EDUCA\u021aIA \u00ceN TIMP<\/strong><\/p>\n<p>\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 februarie, \u00cenainte-pr\u0103znuirea \u00cent\u00e2mpin\u0103rii Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua \u0219i Felicitas, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!<br \/>\n\tDe la N\u0103vodari, dna Safta Leaut\u0103 a trimis pentru momentul in memoriam poezia  (Pe cine s\u0103 dau vina? \u2013 \u00een memoria lui Matinc\u0103 Costea): \u201ePe cine s\u0103 dau vina\/ C\u0103 mor b\u0103tr\u00e2nii singuri,\/ Cu dor, ca-ntotdeauna\/ \u0218i multe griji \u00een g\u00e2nduri?\/\/ Pe cine s\u0103 dau vina\/ C\u00e2nd neputin\u021ba-nvinge\/ \u0218i ca \u00eentotdeauna\/ Lacrima tot curge?\/\/ Pe cine s\u0103 dau vina\/ C\u0103 anii su trecut\/ \u0218i ca \u00eentotdeauna\/ Mi-e dor de cei de la-nceput?\/\/ C\u00e2nd vine ceasul mor\u021bii,\/ N-ai unde fugi,\/ E tras z\u0103vorul por\u021bii,\/ Nu-i timp s\u0103 te mai rogi.\/\/ Pe cine s\u0103 dau vina\/ C\u00e2nd inima \u00eemi pl\u00e2nge\/ \u0218i ca \u00eentotdeauna\/ Tot moartea ne \u00eenvinge?\u201d \u00cei mul\u021bumim \u0219i \u00eei dorim mult\u0103 s\u0103n\u0103tate al\u0103turi de cei dragi!<br \/>\n\tDl Dumitru Hangu a lecturat la momentul in memoriam trei epigrame: \u201e(Vorbe-n v\u00e2nt) Avem mul\u021bi ce zilnic toarn\u0103!\/ Lumii fac acum ocol,\/ Totu\u0219i fiind \u00een plin\u0103 iarn\u0103,\/ Unii sunt \u201ecu capul gol\u201d. (Lichide) Peste tot, la noi \u00een sat,\/ Ap\u0103 bea cel \u00eensetat,\/ Doar c\u00e2\u021biva, (pe care-i \u0219tiu),\/ Toat\u0103 ziua beau \u2026rachiu! (Ur\u0219ii educa\u021bi) Circulau prin sat odat\u0103,\/ \u00censo\u021bi\u021bi de l\u0103utari,\/ Acum \u00eens\u0103 o fac lat\u0103!\/ Merg \u00een sat f\u0103r&#8217; de \u2026ursari.\u201d<br \/>\n\tA continuat lectorul de serviciu dl drd. Cristi Rusin cu un eseu intitulat \u201eF\u0103urarii \u00een fantasticul rom\u00e2nesc\u201d. V\u0103 ofer lectura:<br \/>\n\t\u201e\u00cen anul 1956, Mircea Eliade (1907-1986) publica la editura Flammarion din Paris volumul \u201eForgerons et alchimistes\u201d (\u201eF\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti\u201d), tradus pentru prima dat\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 la editura Humanitas \u00een anul 1997. Lucrarea, deosebit de interesant\u0103 pentru un cercet\u0103tor \u00een domeniul istoriei religiilor \u0219i nu numai, este structurat\u0103 \u00een cincisprezece capitole \u00een care autorul ne prezint\u0103 vechile concep\u021bii cu privire la meteori\u021bi \u0219i metale, ritualuri metalurgice \u0219i alchimice. De fapt, prin aceast\u0103 lucrare, Eliade \u00ee\u0219i continu\u0103 cercet\u0103rile \u00een domeniu \u00eencepute \u00eenc\u0103 din perioada \u00een care se afla \u00een Rom\u00e2nia. M\u0103 refer aici, evident, la lucr\u0103rile \u201eAlchimia asiatic\u0103\u201d (1935) \u0219i \u201eCosmologie \u0219i alchimie babilionian\u0103\u201d (1937), ambele publicate la Bucure\u0219ti. Revenind la \u201eF\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti\u201d, o surs\u0103 important\u0103 la care autorul apeleaz\u0103 pentru a-\u0219i sus\u021bine explica\u021biile \u0219i teoriile prin exemple concrete o reprezint\u0103 mitul. Astfel, Eliade adun\u0103 laolalt\u0103 numeroase mituri, legende, pove\u0219ti \u0219i basme din mitologia sau folclorul unor diverse popoare de pe mapamond, de la babilonieni, asirieni, per\u0219i, chinezi, indieni, egipteni, greci sau scandinavi, p\u00e2n\u0103 la popula\u021biile Africii Subsahariene, indonezienii din Java sau aborigenii din Australia. Foarte interesante din acest punct de vedere sunt capitolele IX-X, intitulate \u201eF\u0103urari divini \u0219i Eroi Civilizatori\u201d \u0219i \u201eF\u0103urari, r\u0103zboinici, mae\u0219tri ai ini\u021bierii\u201d. \u00cen paralel cu prezentarea unor tipare comune ale acestor f\u0103urari, fierari sau fauri ce se reg\u0103sesc \u00een mai toate miturile lumii, Eliade aduce exemple concrete din mitologie \u0219i folclor. Din p\u0103cate, \u00een ciuda bog\u0103\u021biei \u0219i diversit\u0103\u021bii materialului, nu aduce niciun exemplu din folclorul, mitologia sau din literatura fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u021ain\u00e2nd cont de acest fapt, m-am \u00eencumetat s\u0103 caut \u00een basmele \u0219i pove\u0219tile noastre diferi\u021bi f\u0103urari, \u00eencadr\u00e2ndu-i \u00een tiparele prezentate de c\u0103tre Eliade, pentru a suplini aceast\u0103 lacun\u0103, dar \u0219i pentru a demonstra c\u0103 acelea\u0219i concep\u021bii universale se reg\u0103sesc \u0219i \u00een folclorul \u0219i \u00een mitologia rom\u00e2neasc\u0103. A\u0219a a luat na\u0219tere acest succint studiu, compus din mai multe \u00eensemn\u0103ri pe care le-am f\u0103cut dup\u0103 o lectur\u0103 atent\u0103 a basmelor \u0219i a povestirilor. Evident, studiul nu are preten\u021bii de exhaustivitate, iar complet\u0103rile sunt oportune.<br \/>\n       \u00cen lucrarea sa, Eliade ne spune c\u0103 \u00een unele culturi, precum cea javanez\u0103, prin\u021bul mo\u0219tenitor \u0219i fierarul regal erau considera\u021bi fra\u021bi. Rolul acestui f\u0103urar era de acela crea armele monarhului cu ajutorul c\u0103rora \u00ee\u0219i \u00eenvingea inamicii. Mitologiile lumii abund\u0103 de fierari fantastici care au creat arme fermecate pentru zei (ex: Hefaistos la greci, Ptah la etgipteni, Tvastri la hindu\u0219i etc). De cele mai multe ori, armele erau folosite pentru a ucide diver\u0219i mon\u0219tri, balauri \u0219i alte f\u0103pturi supranaturale r\u0103uvoitoare.<br \/>\n       \u00cen folclorul rom\u00e2nesc, basmul \u201eGreuceanu\u201d, cules de Petre Ispirescu (1830-1887), reflect\u0103 foarte bine toate aceste tipare men\u021bionate de Eliade: \u00eenfr\u0103\u021birea eroului cu faurul, confec\u021bionarea armelor \u0219i sprijinul pe care \u00eel ofer\u0103 \u00eempotriva fiin\u021belor r\u0103uvoitoare (zmeii): \u201eGreuceanu lu\u0103 cu d\u00e2nsul \u0219i pe fratele s\u0103u \u0219i merse, merse, merse cale lung\u0103, dep\u0103rtat\u0103, p\u00e2n\u0103 ce ajunse la Faurul-p\u0103m\u00e2ntului, cu care era frate de cruce. Acest faur, fiind cel mai mare me\u0219ter de pe p\u0103m\u00e2nt, era \u0219i n\u0103zdr\u0103van. Aici se oprir\u0103 \u0219i poposir\u0103. Trei zile \u0219i trei nop\u021bi au stat \u00eenchi\u0219i \u00eentr-o c\u0103mar\u0103 Greuceanu cu Faurul-p\u0103m\u00e2ntului \u0219i se sf\u0103tuir\u0103. \u0218i, dup\u0103 ce se odihnir\u0103 c\u00e2teva zile \u0219i mai pl\u0103nuir\u0103 ceea ce era de f\u0103cut, Greuceanu \u0219i frate-s\u0103u o luar\u0103 la drum. \u00cendat\u0103 dup\u0103 plecarea Greuceanului, Faurul-p\u0103m\u00e2ntului se apuc\u0103 \u0219i f\u0103cu chipul lui Greuceanu numai \u0219i numai din fier, apoi porunci s\u0103 arz\u0103 cu\u0219ni\u021ba ziua \u0219i noaptea \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 chipul acesta f\u0103r\u0103 curmare \u00een foc.\u201d<br \/>\n       \u0218tim c\u0103 acest chip din fier al lui Greuceanu realizat de Faurul-p\u0103m\u00e2ntului a fost folosit pentru uciderea zmeoaicei. Mai mult de at\u00e2t, Eliade ne spune \u00een lucrarea sa c\u0103 \u00een diverse culturi, faurul sau fierarul, \u00een calitate de me\u0219ter \u0219i m\u00e2nuitor al metalelor, era asociat cu \u0219amanii, vr\u0103jitorii \u0219i cu preo\u021bii. \u00cen unele triburi africane, fierarii formau confrerii cu ini\u021bieri stricte \u0219i nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau profanilor secretele lor privind prelucarea metalelor. Toate aceste credin\u021be sunt legate de proprietatea magic\u0103 atribuit\u0103 focului \u0219i metalelor din care se confec\u021bionau amulete, idoli \u0219i obiecte de cult. Dac\u0103 faurul realiza aceste obiecte, atunci munca sa era una sacr\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, la popula\u021biile din stepelele mongole, se credea c\u0103 faurii cunosc \u0219i ei tainele \u0219amanilor despre care se \u0219tie c\u0103 de\u021bin puterea de a se transforma \u00een p\u0103s\u0103ri \u0219i alte animale. A\u0219a se face c\u0103 \u00een basmul lui Greuceanu, Faurul-p\u0103m\u00e2ntului cunoa\u0219te modalitatea de transfigurare a eroului din om \u00een animal, la fel ca \u0219amanii asiatici: \u201eDac\u0103 ajunse aici, Greuceanu se dete de trei ori peste cap \u0219i se f\u0103cu un porumbel.Vezi c\u0103 el ascultase n\u0103zdr\u0103v\u0103niile ce-l \u00eenv\u0103\u021base Faurul-p\u0103m\u00e2ntului. F\u0103c\u00e2ndu-se porumbel, Greuceanu zbur\u0103 \u0219i se puse pe un pom care era tocmai \u00een fa\u021ba caselor.\u201d Observ\u0103m c\u0103 basmul respect\u0103 elementele conturate de c\u0103tre Eliade \u00een lucrarea sa \u0219i exemplificate prin miturile \u0219i credin\u021bele universale.<br \/>\n       Puterile supranaturale atribuite fierarului sunt consemnate \u0219i \u00een \u201eCapra cu Trei Iezi\u201d de Ion Creang\u0103 (1837-1889). El are puterea de a sub\u021bia vocea lupului: \u201eLupul, auzind aceste, se duse la un ferar \u0219i puse s\u0103-i ascut\u0103 limba \u0219i din\u021bii, pentru a-\u0219i sub\u021bia glasul, \u0219-apoi, \u00eentorc\u00e2ndu-se, \u00eencepu iar: Trei iezi cucuie\u021bi (&#8230;).\u201d Acest episod fantastic, privit din perspectiva studiilor lui Eliade, cap\u0103t\u0103 mai mult sens. Prin activitatea pe care o \u00eentreprinde, fierarul este de\u021bin\u0103torul unor taine \u0219i are puterea supranatural\u0103 de a modifica vocea lupului.<br \/>\n       Tot Eliade afirm\u0103 faptul c\u0103 nu de pu\u021bine ori, \u00een unele mituri, eroul civilizator \u00ee\u0219i asum\u0103 temporar func\u021bia de f\u0103urar sau este direct asociat cu aceasta pe \u00eentreg parcursul misiunii sale. \u00centr-adev\u0103r, avem astfel de exemple \u00een mitologiile lumii, dar avem \u0219i \u00een basmele rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen basmul \u201ePr\u00eeslea cel voinic \u0219i merele de aur\u201d, cules de Petre Ispirescu, eroul, re\u00eentors din Lumea de Dincolo, \u00ee\u0219i asum\u0103 func\u021bia temporar\u0103 de f\u0103urar \u00een slujba argintarului. Din aceast\u0103 pozi\u021bie, Pr\u00eeslea reu\u0219e\u0219te s\u0103 ob\u021bin\u0103 obiectele magice pe care \u0219i le dorea fata \u00eemp\u0103ratului: o furc\u0103 cu caierul \u0219i fusul cu totul de aur care s\u0103 toarc\u0103 singur\u0103 \u0219i o clo\u0219c\u0103 cu pui cu totul \u0219i cu totul de aur. \u00cen procesul de ob\u021binere a acestora prin intermediul m\u0103rului furat de la zmeu, Pr\u00eeslea sparge alune pe nicoval\u0103: \u201eArgintarul \u00eei ducea grija, fiindc\u0103, ascult\u00e2nd pe la u\u0219e, n-auzea alta dec\u00e2t cum sp\u0103rgea la alune pe nicoval\u0103!\u201d.<br \/>\n       Eliade ne vorbe\u0219te \u00een lucrarea sa \u0219i despre ritualurile metalurgice \u00een care era implicat\u0103 nicovala. De exemplu, c\u00e2nd un f\u0103urar din triburile bakitara din Africa de Est \u00ee\u0219i confec\u021bioneaz\u0103 o nou\u0103 nicoval\u0103, acesta o duce acas\u0103 \u00eentr-o procesiune cu strig\u0103te de nunt\u0103, anun\u021b\u00e2ndu-\u0219i so\u021bia c\u0103 a adus acas\u0103 o nou\u0103 femeie. Dup\u0103 aceea, strope\u0219te nicovala cu ap\u0103 \u0219i o desc\u00e2nt\u0103 pentru a face \u201emul\u021bi copii\u201d. De fapt, este vorba despre un simbolism, nicovala fiind considerat\u0103 o mam\u0103 ce va na\u0219te armele \u0219i uneltele ce vor fi prelucrate cu ajutorul ei. Astfel, la fel ca \u00een basmul lui Pr\u00eeslea, Eliade arat\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 diferite ritualuri \u00een care este implicat\u0103 nicovala. Mai mult ca sigur, ac\u021biunea lui Pr\u00eeslea de a sparge alune pe nicoval\u0103 face trimitere tot la un ritual arhaic metalurgic a c\u0103rui semnifica\u021bie nu mai este cunoscut\u0103.<br \/>\n       \u00centr-un alt basm cules de Ispirescu, \u201eGeorge cel viteaz\u201d, eroul intr\u0103 \u0219i el \u00een slujba fierarului, asum\u00e2ndu-\u0219i aceast\u0103 func\u021bie \u00een schimbul unor arme: \u201eSe mir\u0103 George deocamdat\u0103 de toate nagodele ce-i tot povestea negustorul; apoi, dac\u0103 v\u0103zu c\u0103 n-are \u00eencotro, ceru s\u0103 slujeasc\u0103 fierarului pentru sabie \u0219i buzdugan. Se \u00eenvoir\u0103, deci, ca pentru aceste lucruri s\u0103 slujeasc\u0103 un an \u0219i a\u0219a se b\u0103g\u0103 ucenic. Iscusin\u021ba lui George ajunsese de poveste: unde al\u021bii nu puteau face unele lucr\u0103ri de fier\u0103rie nici \u00een trei ani, el \u00eentr-o jum\u0103tate de an lucra ca o calf\u0103 veche. Barosul cel mare pe carele nici trei oameni nu-l putea ridica, el se juca cu d\u00e2nsul. \u0218i to\u021bi se temeau de el. Dac\u0103 \u00ee\u0219i \u00eemplini anul, se mai b\u0103g\u0103 pe un an, ca s\u0103-i dea fier \u0219i c\u0103rbuni s\u0103-\u0219i f\u0103ureasc\u0103 el o sabie \u0219i un buzdugan, dup\u0103 pofta inimii sale. \u00cemplinindu-se \u0219i acest an, st\u0103p\u00e2nul porunci s\u0103-i dea fier \u0219i c\u0103rbuni.\u201d<br \/>\n       Armele s-au dovedit a fi ineficiente, iar eroul a trebuit s\u0103-\u0219i creeze altele: \u201eDup\u0103 ce le ispr\u0103vi, \u00ee\u0219i \u00eencerc\u0103 sabia, d\u00e2nd cu d\u00e2nsa \u00eentr-un drug de fier, \u0219i se rupse \u00een dou\u0103; o lep\u0103d\u0103 \u0219i, lu\u00e2nd buzduganul, \u00eel arunc\u0103 \u00een slava cerului, \u0219i c\u00e2nd c\u0103zu jos se turti; \u00eel lep\u0103d\u0103 \u0219i pe acesta. Acum ce s\u0103 fac\u0103? Sta \u00een loc \u0219i fluiera a pagub\u0103. Tot g\u00e2ndindu-se, \u00ee\u0219i aduse aminte a fi v\u0103zut, \u00een codrul unde a crescut el, un fier gros \u00eenfipt \u00een p\u0103m\u00e2nt. Se duse tocmai acolo. C\u00e2nd se apuc\u0103 s\u0103-l scoat\u0103, ce s\u0103 vezi? fierul nu era \u00eenfipt, ci era o v\u00e2n\u0103 din mun\u021bi. Se apuc\u0103 de el, \u00eel trase, \u00eel smuci, \u00eel r\u0103suci, p\u00e2n\u0103 ce, rup\u00e2nd v\u00e2na, o smulse \u0219i o lu\u0103 la spinare ca un voinic ce era, se \u00eentoarse la pr\u0103v\u0103lie \u0219i izbuti a-\u0219i face o sabie \u0219i un buzdugan cari s\u0103-i fie tovar\u0103\u0219i nedesp\u0103r\u021bi\u021bi.\u201d<br \/>\n      Basmul lui George cel viteaz pune accentul pe un lucru foarte important: armele eroului erau realizate dintr-un fier ce era o \u201ev\u00e2n\u0103 din mun\u021bi\u201d. Eliade explic\u0103 \u00een lucrarea sa faptul c\u0103 o credin\u021b\u0103 popular\u0103 prezent\u0103 \u00een mituri \u0219i nu numai este cea conform c\u0103reia metalele s-ar na\u0219te \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i ar face parte din trupul planetei. De exemplu, multe popoare credeau c\u0103 aurul cre\u0219te \u00een pe\u0219teri a\u0219a cum embrionul se dezvolt\u0103 \u00een uter. Caracterul magic al metalelor este dat de acest proces de na\u0219tere, cre\u0219tere \u0219i \u201ecoacere\u201d \u00een p\u0103m\u00e2nt, pe\u0219teri \u0219i mun\u021bi. Ele sunt o parte organic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului. Basmul lui George cel viteaz exemplific\u0103 aceast\u0103 credin\u021b\u0103 popular\u0103 printre popoarele din vechime ce a avut un rol important \u0219i \u00een opera\u021biile alchimice.<br \/>\n       Se constat\u0103 c\u0103 literatura fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, reprezentat\u0103 \u00een primul r\u00e2nd de basme, ca expresii ale folclorului \u0219i mitologiei rom\u00e2ne\u0219ti, prezint\u0103 acelea\u0219i tipare \u0219i elemente comune identificate de c\u0103tre Mircea Eliade \u00een lucrarea sa \u201eF\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti\u201d. Consider c\u0103 aceast\u0103 succint\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a fost de ajutor pentru a suplini \u201elacunele\u201d volumului lui Eliade prin aducerea unor exemple din tradi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103, dar ne-a ajutat s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine \u0219i logica anumitor scenarii \u0219i simboluri din basme. \u00cen acest sens, Eliade afirm\u0103: \u201eUn basm nu se adreseaz\u0103 con\u0219tiin\u021bei treze, secularizate: el \u00ee\u0219i exercit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea asupra zonelor profunde ale sufletului (psyche), hr\u0103ne\u0219te \u0219i stimuleaz\u0103 imagina\u021bia. Simbolismele ini\u021biatice ale focului \u0219i ale fier\u0103riei, ale mor\u021bii \u0219i \u00eenvierii prin foc, ale f\u0103uririi pe nicoval\u0103 etc. sunt clar atestate \u00een riturile \u0219i ritualurile \u0219amanice. Imagini similare, stimulate de basme, ac\u021bioneaz\u0103 direct asupra sufletului (psyche) auditorului, chiar atunci c\u00e2nd, \u00een mod con\u0219tient, acesta nu-\u0219i mai d\u0103 seama de semnifica\u021bia ini\u021bial\u0103 a unui simbol sau a altuia.\u201d (Mircea Eliade, \u201eF\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti\u201d, trad. Mona Antohi; Sorin Antohi, Bucure\u0219ti, Ed.Humanitas, 2019,p.107).<br \/>\n       \u00cen final, vreau s\u0103 v\u0103 amintesc faptul c\u0103 nimic nu este niciodat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, iar aceast\u0103 lectur\u0103 a avut loc pe data de 1 februarie 2025, februarie fiind cunoscut\u0103 \u00een popor ca luna \u201eF\u0103urar\u201d, \u00een care fierarii ascut plugurile, potcovesc caii \u0219i repar\u0103 uneltele pentru muncile agricole ce \u00eencep \u00een prim\u0103var\u0103. O lectur\u0103 despre f\u0103urari sub semnul lui \u201eF\u0103urar\u201d!<br \/>\nP.S: Autorul acestui studiu este n\u0103scut tot \u00een luna \u201eF\u0103urar\u201d.<br \/>\n\tAsist\u0103m ast\u0103zi la o munc\u0103 laborioas\u0103 executat\u0103 cu minu\u021biozitatea unui cercet\u0103tor. \u00cel putem \u201eacuza\u201d \u0219i de patriotism. Un demn uma\u0219 al eseistului Mircea V. Homescu! Felicit\u0103ri, dle Cristi Rusin! La mul\u021bi ani \u0219i succes \u00een activitatea de cercetare!<br \/>\n\t\u201eO prezentare interesant\u0103, la un nivel superior. Felicit\u0103ri!\u201d (Dumitru Hangu)<br \/>\n\t\u201ePentru a comenta lectorul \u0219i munca sa, de azi \u0219i din totdeauna, e necesar s\u0103 fim cel pu\u021bin la nivel egal cu acesta; atunci comentariul este realist. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u0219te, comentariile mele anterioare erau lapidare: \u00eemi place, ori nu-mi place!    Dar dl Rusin, cu al s\u0103u studiu \u0219tiin\u021bific prezentat azi, \u00eemi creaz\u0103 \u201egreut\u0103\u021bi\u201d, pentru c\u0103 m\u0103 determin\u0103 s\u0103 abandonez presa cotidian\u0103 \u0219i s\u0103 reiau citirea basmelor copil\u0103riei, convins fiind c\u0103 le voi \u00een\u021belege altfel dec\u00e2t \u00een copil\u0103rie. Studiul lectorului m\u0103 ajut\u0103! \u00cens\u0103 m\u0103 \u00eentreb: se mai creaz\u0103 basme \u00een zilele noastre? Scriitorii nu au disp\u0103rut; subiectele sunt multe! Probabil a disp\u0103rut scopul basmelor  \u0219i nevoia de basme \u00een educa\u021bia copiilor! \u0218tim c\u0103 prin basme era eviden\u021biat\u0103 lupta dintre bine \u0219i r\u0103u, dintre calit\u0103\u021bile pozitive \u0219i cele negative,lupt\u0103 \u00een care totdeauna ceea ce era bun\u0219i pozitiv ie\u0219ea \u00eenving\u0103tor. Prin basm se f\u0103cea educa\u021bie. Oare \u00een zilele noastrenu mai avem nevoie de educa\u021bie \u0219i nici de basme?<br \/>\n\tF\u0103urarii, f\u0103uritorii de arme s-au r\u0103rit, dar arme se mai produc \u0219i \u00eenc\u0103 din ce \u00een ce mai sofisticate. Acum este mairentabil s\u0103 se cumpere arme create de altii, pentruc\u0103 marii f\u0103urari sunt ajuta\u021bi de inteligen\u021ba artificial\u0103, care nu e la \u00eendem\u00e2na tuturor.<br \/>\n\tLectorul, dl Rusin, se dovede\u0219te \u00eenc\u0103 o dat\u0103 un adev\u0103rat patriot. \u00cen studiul prezentat, D-sa \u00ee\u0219i exprim\u0103 dezn\u0103dejdea c\u0103 Mircea Eliade, \u00een ciuda diversit\u0103\u021bii \u0219i bog\u0103\u021biei materialului folosit la crearea volumului F\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti nu aduce niciun exemplu din folclorul, mitologia sau din literatura fantastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cemi face deosebit\u0103 pl\u0103cere \u00eencheierea studiului \u201enimic nu este niciodat\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor\u201d, referitor la ziua lectur\u0103rii, \u00een luna purt\u0103toare de nume \u201eF\u0103urar\u201d, dar \u0219i a lunii de na\u0219tere a autorului studiului \u0219tiin\u021bific. D-sa este cet\u0103\u021bean al planetei dintr-o zi de Dragobete. La mul\u021bi ani, Maestre! \u00cemi permit s\u0103 ofer s\u0103rb\u0103toritului o poezie Din drag, de Dragobete creat\u0103 de Marian Ivan din localitatea S\u0103poca, jud. Buz\u0103u: \u201eE simplu c\u0103-i rom\u00e2nesc;\/ E frumos \u0219i e firesc;\/ E astral \u0219i p\u0103m\u00e2ntesc;\/ Nu-i \u201eI LOVE YOU\u201d, e \u201eIUBESC\u201d.\/\/ De un mileniu jum\u0103tate\/ Zamolxe \u0219i-ai lui zei\/ \u00cel serbau pe Dragobete\u2026\/ \u0218i-a venit Valentine\u02bcs Day.\/\/ Dragobetele-i al nostru,\/ E-n p\u0103dure, e \u00een lan,\/ E pedestru, sau c\u0103lare,\/ Pe COLUMNA lui Traian!\/\/ Nu devenise marinar\/ Nici COLUMB, nici MAGELAN;\/ Dar \u0219tiau de Dragobete\/ C\u0103 este daco-roman.\/\/ Nu e amator s\u0103 plece\/ De aici \u00een alte \u021b\u0103ri;\/ Nicic\u00e2nd n-o s\u0103 se prezinte\/ La serviciul \u201eEMIGR\u0102RI\u201d. Dle Rusin, felicit\u0103ri pentru studiul prezentat \u0219i v\u0103 doresc reu\u0219it\u0103 la examenul de doctorat! S\u0103 v\u0103 dea Dumnezeu s\u0103n\u0103tate \u0219i realizarea tuturor dorin\u021belor! Zile senine \u0219i putere de munc\u0103! \u0218i \u2026o apropiere cresc\u00e2nd\u0103 spre tradi\u021biile populare!\u201d (Mihai Doina)<br \/>\n\t\u201eSubiectul de ast\u0103zi este foarte pl\u0103cut \u0219i unic \u00een felul s\u0103u. Autorul materialului reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne \u00eenc\u00e2nte cu tema propus\u0103 \u0219i dezb\u0103tut\u0103. A\u0219 ad\u0103uga c\u00e2teva considerente legate de alchimi\u0219ti, care \u00een material merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 cu f\u0103urarii. Alchimi\u0219tii, dup\u0103 mine, sunt mai interesan\u021bi dec\u00e2t f\u0103urarii. F\u0103urarii lucreaz\u0103 cu materiale comune, iar alchimi\u0219tii caut\u0103 s\u0103 descopere transformarea metalelor \u00een aur. Totu\u0219i, \u021belul lor ascuns era s\u0103 caute nemurirea. Datorit\u0103 erudi\u021biei sale, dl drd Cristi Rusin ne conduce mai departe \u00een misterele fantasticului rom\u00e2nesc. Ne arat\u0103 c\u00e2t de frumoase sunt pove\u0219tile altor popoare din care \u0219i noi ne-am inspurat. A\u0219 vrea s\u0103 adaug c\u00e2t de misterioas\u0103 este lumea \u0219amanilor. Am citit despre acestea \u00een copil\u0103ria mea, \u00eentr-o carte intitulat\u0103 \u0218amanii de pe Amur. Ace\u0219tia sunt din nou la mod\u0103 \u00een lumea occidental\u0103, \u00een special \u00een SUA. \u00cen \u00eencheiere a\u0219 vrea s\u0103 men\u021bionez urm\u0103toarele: cele mai rare \u0219i mai c\u0103utate arme erau cele f\u0103urite din asteroizii c\u0103zu\u021bi pe p\u0103m\u00e2nt. Subiectul acesta este frumos comentat de autor c\u00e2nd aminte\u0219te de \u201eo v\u00e2n\u0103 din p\u0103m\u00e2nt\u201d. Am auzit, am citit, \u00eel voi citi nes\u0103tur\u00e2ndu-m\u0103 de frumuse\u021bea materialului. \u00cei mul\u021bumesc doctorandului nostru.\u201d (Dan Zanfirescu)<br \/>\n\t\u201eStudiul audiat ast\u0103zi \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu \u0219i prezentat de autorul dl drd. Cristi Rusin, prezint\u0103 o deosebit\u0103 valoare \u0219i sugereaz\u0103 interesul pentru studiul operei lui Mircea Eliade. Autorul men\u021bioneaz\u0103 de la \u00eenceputul lucr\u0103rii c\u0103 s-a informat din volumul  F\u0103urarii \u0219i alchimi\u0219tii, carte scris\u0103 \u00een lb. francez\u0103 \u0219i tradus\u0103 \u00een lb. rom\u00e2n\u0103 \u00een 1997. Autorul studiului trateaz\u0103 \u00een lucrarea sa doar fantasticul din basmele nostre rom\u00e2ne\u0219ti, care are leg\u0103tur\u0103 cu studiul mitologiei \u0219i alchimi\u0219tilor din diverse \u021b\u0103ri asiatice. Este foarte bine punctat \u00een studiu, rolul fierarilor din timpuri str\u0103vechi \u00een reu\u0219ita personajelor din basme, care \u00eentruchipau reu\u0219ita binelui \u00eempotriva r\u0103ului. Ca s\u0103 \u00eent\u0103resc ceea ce am men\u021bionat mai \u00eenainte, reamintesc faptul c\u0103 personajele din basme au fost slugile acestor f\u0103urari sau fierari \u00een anumite basme. Uneltele fierarilor aveau un rol deosebit \u00een ritualurile magilor. \u00cel felicit pe autorul lucr\u0103rii de ast\u0103zi pentru aplecarea asupra lucr\u0103rii lui Mircea Eliade, care are o leg\u0103tur\u0103 cu tradi\u021biile \u0219i mitologia lumii \u0219i prezint\u0103 o deosebit\u0103 importan\u021b\u0103 pentru cei ce vor s\u0103 studieze acest fenomen.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)<br \/>\n\t\u201e\u00cen lucrarea de azi, pe nume F\u0103urarii \u00een fantasticul rom\u00e2nesc, autorul, dl drd. Cristi Rusin ne prezint\u0103 o trimitere spre analiz\u0103 a lucr\u0103rii lui Mircea Eliade, F\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti. Din timpuri str\u0103vechi persoanele evoluate au c\u0103utat s\u0103 dezlege misterul prelungirii vie\u021bii. Mircea Eliade face o incursiune \u00een credin\u021bele mai multor state, predominant asiatice, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 metoda spiralei, \u00eensemn\u00e2nd c\u0103ut\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri \u00een ad\u00e2ncul p\u0103m\u00e2ntului, apoi \u00een\u0103l\u021b\u00e2ndu-se c\u0103tre cer aceste c\u0103ut\u0103ri. Pragul de mijloc al realit\u0103\u021bii, \u00eentre cer \u0219i p\u0103m\u00e2nt, \u00eel reprezentau oamenii defini\u021bi de ni\u0219te calit\u0103\u021bi deosebite de percep\u021bie a lumii materiale \u0219i spirituale. Eliade g\u0103se\u0219te aceast\u0103 preocupare la mai multe popoare, care preocupare a fost nemurit\u0103 \u00een mituri, legende, basme, punctul lor comun \u00eel reprezint\u0103 aspira\u021bia spre d\u0103inuire a omenirii. \u00cel felicit pe autor pentru preocuparea de a prezenta \u00een cenaclu lucr\u0103ri deosebite.\u201d (Georgeta Iuga)<br \/>\n\t\u201eFascinanta prezentare de ast\u0103zi a dlui drd. Cristi Rusin abordeaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 detaliat\u0103 simbolistica f\u0103urarilor \u00een mai multe culturi, cu prec\u0103dere \u00een cea rom\u00e2neasc\u0103. Informa\u021biile oferite despre fierari \u00een basmele rom\u00e2ne\u0219ti relev\u0103  complexitatea \u0219i frumuse\u021bea acestor povestiri care dep\u0103\u0219esc prin profunzime sfera copil\u0103riei. Valorificarea basmelor rom\u00e2ne\u0219ti din aceast\u0103 lucrare ne-a evocat deopotriv\u0103 nostalgii \u0219i fascina\u021bii. A\u0219tept cu ner\u0103bdare urm\u0103torul material al autorului \u0219i-l felicit pentru aceast\u0103 lucrare minunat\u0103!\u201d (Alexandru Gabriel Dinu )<br \/>\n\t\u201eCristi Rusin ne-a citit un eseu \u00eenteresant ast\u0103zi \u0219i anume F\u0103urarii \u00een fantasticul rom\u00e2nesc pornind de la cartea lui Mircea Eliade, F\u0103urari \u0219i alchimi\u0219ti. A\u0219a cum Vasile Voiculescu \u0219i-a \u00eenchipuit s\u0103 scrie Ultimele sonete  ale lui Shakespeare, a\u0219a \u0219i Cristi Rusin a dezvoltat \u00een eseul lui o continuare a c\u0103r\u021bii lui Mircea Eliade. La o relectur\u0103 a volumului lui Mircea Eliade vom observa c\u0103 folclorul rom\u00e2nesc nu exist\u0103 \u00een cartea lui Mircea Eliade. De asemenea Cristi Rusin nu \u0219i-a propus s\u0103 ne prezinte, probabil c\u0103 va mai face un eseu, alchimi\u0219tii, ci doar f\u0103urarii. Sunt sigur\u0103 c\u0103 \u00een acest material pe care \u00eel va dezvolta \u00een viitor \u0219i anume elemente alchimice \u00een fantasticul rom\u00e2nesc va fi mult mai interesant \u0219i mai greu de structurat, deoarece basmele rom\u00e2ne\u0219ti sunt pline de de asemenea elemente. S-a spus despre termenul de f\u0103urar c\u0103 nu ar fi rom\u00e2nesc. Dac\u0103 ne raport\u0103m la luna februarie, termenul popular este chiar cel de f\u0103urar. \u00cei mul\u021bumim lui Cristi pentru materialul oferit.\u201d (Adriana Plugaru)<br \/>\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 08 februarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dna Floarea Fr\u0103\u021bil\u0103. O s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 frumoas\u0103 \u0219i spor la scris! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>DRUMURILE \u00ceN VIA\u021a\u0102 SUNT MARCATE DE ZESTREA GENETIC\u0102 \u0218I EDUCA\u021aIA \u00ceN TIMP S\u00e2mb\u0103t\u0103, 01 februarie, \u00cenainte-pr\u0103znuirea \u00cent\u00e2mpin\u0103rii Domnului; Sf. Mc.<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24234"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24234"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24234\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24237,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24234\/revisions\/24237"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24234"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24234"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24234"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}