{"id":24157,"date":"2025-01-16T23:11:17","date_gmt":"2025-01-16T20:11:17","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24157"},"modified":"2025-01-16T23:11:58","modified_gmt":"2025-01-16T20:11:58","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-11-ianuarie-2025","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24157","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 11 ianuarie 2025"},"content":{"rendered":"

ARTA SCRISULUI R\u0102M\u00c2NE UNA DINTRE DOVEZILE GR\u0102ITOARE ALE CIVILIZA\u021aIEI UMANE<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 ianuarie, \u2020 Sf. Cuv. Teodosie, \u00eencep\u0103torul vie\u021bii c\u0103lug\u0103re\u0219ti din Palestina; Sf. Cuv. Vitalie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\t\u00cen prima \u0219edin\u021b\u0103 din anul 2025, v\u0103 urez un an cu s\u0103n\u0103tate \u0219i inspira\u021bie! Dumnezeu s\u0103 v\u0103 binecuv\u00e2nteze!
\n\tDl prof. Mihail Constantinescu a lecturat la momentul in memoriam o poezie proprie, omagiu adus prof. Nicolae Liviu, plecat \u00een eternitate pe 4 ian. 2025, Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace!: \u201eCu energie-n \u0219coli, pe stadioane,\/ Prin fapte mari \u00een Cartea Urbei ai \u00een\u0103l\u021bat coloane\/ \u0218i deseori la Centrul Cultural\/ Veneai voios sub cerul de cristal.\/\/ F\u0103ptura-\u021bi radia plin\u0103 de via\u021b\u0103\/ \u0218i to\u021bi \u00ee\u021bi admira f\u0103ptura ta m\u0103rea\u021b\u0103,\/ La to\u021bi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind a vie\u021bii frumuse\u021be\/ \u0218i tainic retr\u0103ind o tinere\u021be.\/\/ O trist\u0103 adiere doar veste mi-a adus,\/ Steaua Domniei Tale s-ar fi dus\/ Spre ternul Styx al vie\u021bii de apoi\/ \u0218i c-ai plecat \u00een trist\u0103 iarn\u0103 de la noi.\/\/ \u0218i-ndurerat mi-am zis: A\u0219a s\u0103 fie?\/ C\u00e2nd radiai at\u00e2ta energie?\/ C\u00e2nd ai aprins \u00een lume o lumin\u0103\/ Cu sufletul frumos ca o gr\u0103din\u0103?\/\/ Cum Cronos nemilosul \u021bi-a adus \/ Domnule Liviu Nicolae un apus?\/ \u0218i totu\u0219i azi lumina nu s-a stins,\/ Ci mai intens pe Ceruri s-a aprins\/ S\u0103 str\u0103luceasc\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i mai vie\/ Cu amintirea ta \u00een ve\u0219nicie.\u201d
\n\tDna prof. Ecaterina Chifu a lecturat \u00een semn de omagiu pentru poetul na\u021bional Mihai Eminescu eseul DIN DOR DE MIHAI EMINESCU, GENIU UNIVERSAL:
\n\t\u201eDin dor de Mihai Eminescu, \u00een anul cultural Eminescu, 2025, aducem un profund omagiu celui ce este oglinda sufletului Rom\u00e2nilor, dedicat celei mai mari personalit\u0103\u021bi a culturii rom\u00e2ne.
\n\tCel ce avea chipul unui \u201e\u00eenger frumos, pe fruntea c\u0103ruia era scris semnul Dumnezeirii\u201d, cel ce-a visat \u201evisul vie\u0163ii cel chimeric\u201d, c\u00e2nd via\u0163a \u00eei p\u0103rea \u201eun basm pustiu \u015fi ur\u00e2t\u201d, cel care a rev\u0103rsat \u201eg\u00e2ndirea-i f\u0103r\u0103 margini peste marginile lumii\u201d, sem\u0103n\u00e2nd lumin\u0103 din \u201etainica-i sim\u0163ire\u201d, cel care, prin menirea de geniu, n-a fost fericit \u015fi n-a putut \u201eface fericit pe cineva\u201d, acesta este marele Eminescu al c\u0103rui nume \u201ea sc\u0103pat de noaptea uit\u0103rii\u201d, el fiind un simbol al eternit\u0103\u0163ii.
\n\tIat\u0103 portretul f\u0103cut de Ioan Luca Caragiale lui Eminescu, \u00een articolul publicat \u00een \u201eNirvana\u201d, la 20 de ani de la moartea poetului:
\n\t\u201eEra o frumuse\u021be! 0 figur\u0103 clasic\u0103 \u00eencadrat\u0103 de ni\u0219te plete mari, negre, o frunte \u00eenalt\u0103 \u0219i senin\u0103, ni\u0219te ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea c\u0103 cineva este \u00eenl\u0103untru, un z\u00e2mbet bl\u00e2nd \u0219i ad\u00e2nc, melancolic. Avea aerul unui sf\u00e2nt t\u00e2n\u0103r, cobor\u00e2t dintr-o veche icoan\u0103, un copil predestinat durerii, pe chipul c\u0103ruia se vedea scrisul unor chinuri vii, tortur\u0103toare…. Era un om de o superioar\u0103 \u00eenzestrare intelectual\u0103; rareori a \u00eenc\u0103put \u00eentr-un cap at\u00e2ta putere de g\u00e2ndire.\u201d
\n\tFigura lui Eminescu impresiona la apari\u021bia sa \u00een lume, prin aceast\u0103 frumuse\u021be fizic\u0103 extraordinar\u0103. Autoportretul poetului apare \u00een nuvela sa \u201eCezara\u201d:
\n\t\u201eO frunte nalt\u0103 \u015fi egal de larg\u0103 asupra c\u0103reia p\u0103rul formeaz\u0103 un cadru luciu \u015fi negru st\u0103 a\u015fezat\u0103 deasupra unor ochi ad\u00e2nci\u0163i \u00een boltele lor \u015fi deasupra nasului fin, o gur\u0103 cu buze sub\u0163iri, o b\u0103rbie rotunjit\u0103, ochii mul\u0163umi\u0163i, cum am zice, de ei \u00een\u015fii privesc c-un fel de con\u015ftiin\u0163\u0103 de sine care-ar putea deveni cutezare, expresia lor e un ciudat amestec de vis \u015fi ra\u0163iune rece.\u201d
\n\tEste reluarea portretului din nuvela \u201eS\u0103rmanul Dionis\u201d scris\u0103 de Mihai Eminescu: \u201eP\u0103rul numai cam prea lung curgea \u00een vi\u0163e p\u00e2n\u0103 pe spate, dar usc\u0103ciunea neagr\u0103 \u015fi s\u0103lbatec\u0103 a p\u0103rului contrasta pl\u0103cut cu fa\u0163a fin\u0103, dulce \u015fi copil\u0103reasc\u0103 a b\u0103ietanului.\u201d
\n\tSuflet al poporului rom\u00e2n, Eminescu a ridicat spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 pe culmile perfec\u0163iunii, opera sa fiind esen\u0163a acestei spiritualit\u0103\u0163i. Poetul \u015fi-a propus \u00een tinere\u0163e s\u0103 ridice un \u201epalat poeziei \u015fi altul dramei\u201d ce avea ca scena istoria poporului nostru. Eminescu a ridicat un templu \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, opera sa fiind \u201eAve Maria\u201d \u00een literatura universal\u0103. Geniu rom\u00e2nesc, Eminescu a p\u0103truns pe cale universal\u0103 \u00een sufletele iubitorilor de poezie, gra\u0163ie profunzimii \u015fi armoniei versurilor sale. Opera sa poart\u0103 pecetea eternit\u0103\u0163ii, prin str\u0103lucirea imaginilor artistice \u015fi profunzimea cuget\u0103rii.
\n\tMesajul s\u0103u liric se materializeaz\u0103 \u00een esen\u0163e umane de \u00eenc\u00e2ntare \u015fi \u00eenfiorare \u00een fa\u0163a frumuse\u0163ii, sensibilit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei poeziei sale, c\u0103ci ad\u00e2ncurile suflete\u015fti ale poetului uimesc mereu, prin acel inefabil \u015fi mister ce-nv\u0103luie fiin\u0163a ce-a creat o opera nemuritoare.
\n\tEminescu a armonizat ritmurile naturii cu ritmurile inimii sale care a \u00eencetat s\u0103 bat\u0103 prea devreme. Cuv\u00e2ntul \u00een poezia sa are o magie unic\u0103, irepetabil\u0103. Starea de vibra\u0163ie ce ne-o d\u0103 tr\u0103irea estetic\u0103, citindu-i versurile, face s\u0103 ne transpunem \u00een universul mirific al poeziei sale.
\n\tPoetul a tr\u0103it \u00eentr-un timp \u015fi un spa\u0163iu doar al s\u0103u, cel poetic, cunosc\u00e2nd starea de poezie, stare ce ni se transmite \u015fi nou\u0103, prin tr\u0103irea estetic\u0103. Eminescu va r\u0103m\u00e2ne in con\u015ftiin\u0163a poporului nostru ca un suflu viu, c\u0103ci spiritul eminescian este ve\u015fnic, veghind asupra noastr\u0103 din spa\u0163ii astrale.
\n\tEminescu era con\u015ftient de valoarea universal\u0103 a operei sale, de aprecierea ei prin timp \u0219i spa\u021biu, a\u015fa cum se reflect\u0103 \u00een poezia \u201eNumai poetul\u201d: Iat\u0103 versurile:
\n \u201eNumai poetul\/ Ca p\u0103s\u0103ri ce zboar\u0103\/ Deasupra valurilor\/ Trece peste nem\u0103rginirea timpului,\/ \u00cen ramurile g\u00e2ndului,\/ \u00cen sfintele lunci\/ Unde p\u0103s\u0103ri ca el\/ Se-ntrec \u00een c\u00e2nt\u0103ri.\u201d
\n\tAdesea, ne \u00eentreb\u0103m de ce ne este a\u015fa de dor de Eminescu. Sim\u0163im, noi, adev\u0103ra\u0163ii Rom\u00e2ni, un \u201edor dureros de dulce\u201d de Eminescu? Dorul de acest genial poet este ca dorul de un frate mai mare, plecat prea devreme dintre p\u0103m\u00e2nteni, este un dor de un prieten drag ce ne \u015ftie suferin\u0163ele \u015fi toate durerile, visele \u015fi speran\u0163ele.
\n\tMultora le este foarte dor de chipul lui vis\u0103tor de student, transfigurat de puritatea g\u00e2ndirii \u015fi sim\u0163irii sale, de chipul unui t\u00e2n\u0103r \u00eenfl\u0103c\u0103rat de mari idei \u015fi sentimente. Am vrea s\u0103 \u015ftim, s\u0103 sim\u0163im tot farmecul ce-l r\u0103sp\u00e2ndea fiin\u0163a lui real\u0103, tonalitatea \u015fi inflexiunile vocii sale, mersul lui av\u00e2ntat sau doar de om ce mediteaz\u0103, pierdut \u00een sine, vibra\u0163ia sufletului s\u0103u plin de iubire, gesturile sale \u015fi mai ales toate acele porniri pline de entuziasm, acele ac\u0163iuni puse-n slujba poporului care a dat acest geniu inegalabil.
\n\tMihai Eminescu era o fire vesel\u0103, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 c\u00e2nte \u0219i avea o voce foarte frumoas\u0103. Dar via\u021ba nu a fost bl\u00e2nd\u0103 cu el \u0219i a cunoscut multe dezam\u0103giri, mult\u0103 suferin\u021b\u0103.
\n\tNe este dor de cel ce a scris poezia cutremur\u0103toare \u201eCe suflet trist\u201d, definindu-se pe sine, dar \u015fi pe noi, c\u0103ci ne reg\u0103sim \u00een acele versuri, poetul purt\u00e2nd povara unui destin nefericit, al s\u0103u \u015fi al neamului s\u0103u, pentru care a luptat cu condeiul, el fiind promotorul unor idei progresiste.
\n\t\u201eCe suflet trist mi-au d\u0103ruit\/ P\u0103rin\u021bii din p\u0103rin\u021bi,\/ De-au \u00eenc\u0103put numai \u00een el\/ At\u00e2tea suferin\u021bi? Ne este dor de cel care ar fi putut face mai mult pentru \u0163ara sa, dac\u0103 nu pleca prea devreme la \u00eengeri. \u00cen imagina\u0163ia noastr\u0103, \u00eel vedem pe Mihai Eminescu cu z\u00e2mbetul lui dulce, pe buzele-i at\u00e2t de frumoase, cu privirea tandr\u0103, arz\u0103toare sau \u00eendurerat\u0103, cu lumina chipului s\u0103u, unic\u0103, irepetabil\u0103. Cum s\u0103 nu ne fie dor de cineva pentru care avem o iubire aparte?
\n\tDac\u0103 nu vine la chemarea dorului nostru, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 undeva, acolo sus, este iubit. Noi r\u0103m\u00e2nem s\u0103 dorim ca \u015fi el Rom\u00e2niei \u201ela trecutul mare, mare viitor\u201d s\u0103 vedem cum \u201eizvor\u0103sc din veacuri stele una c\u00e2te una\u201d \u015fi s\u0103 admir\u0103m luna ie\u015find \u201edin codrii\u201d sau \u201ea lacului v\u0103paie\u201d, s\u0103 sim\u0163im \u201eflori de tei \u00eenmiresmate\u201d, s\u0103 ascult\u0103m \u015fi pentru el \u201easpru c\u00e2nt al m\u0103rii\u201d \u015fi chiar s\u0103 ne dorim ceea ce spune poetul:
\n\u201eMai am un singur dor:\/ \u00cen lini\u015ftea serii,\/ S\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u0163i s\u0103 mor,\/ La marginea m\u0103rii,\/\/ S\u0103-mi fie somnul lin\/ \u015ei codrul aproape,\/ Pe-ntinsele ape,\/ S\u0103 am un cer senin.
\n\tMihai Eminescu, \u00eenc\u0103 de la debutul s\u0103u \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d a surprins eternul feminin:
\n\t\u201eVenere, marmur\u0103 cald\u0103, ochi de piatr\u0103 ce sc\u00e2nteie,\/ Bra\u0163 molatic ca g\u00e2ndirea unui \u00eemp\u0103rat poet,\/ Tu ai fost divinizarea frumuse\u0163ii de femeie,\/ A femeiei, ce \u015fi ast\u0103zi tot frumoas\u0103 o rev\u0103d.\u201d (Venere \u0219i Madon\u0103)
\n\tPortretul iubitei este idealizat:
\n\t\u201eDin valurile vremii, iubita mea, r\u0103sai\/ Cu bra\u0163ele de marmur, cu p\u0103rul lung, b\u0103lai\/ \u015ei fa\u0163a str\u0103vezie ca fa\u0163a albei ceri\/ Sl\u0103bit\u0103 e de umbra duioaselor dureri!\/ Cu z\u00e2mbetul t\u0103u dulce tu m\u00e2ng\u00e2i ochii mei,\/ Femeie \u00eentre stele \u015fi stea \u00eentre femei\/ \u015ei \u00eentorc\u00e2ndu-\u0163i fa\u0163a spre um\u0103rul t\u0103u st\u00e2ng,\/ \u00cen ochii fericirii m\u0103 uit pierdut \u015fi pl\u00e2ng.\u201d (Din valurile vremi…)
\n\t\u201eFruntea alb\u0103-n p\u0103rul galben\/Pe-al meu bra\u0163 \u00eencet s-o culci,\/ L\u0103s\u00e2nd prad\u0103 gurii mele\/ Ale tale buze dulci… \u201d (Dorin\u021ba)
\n\tMisterul feminin este redat \u00een poezia \u201eTrecut-au anii\u201d:
\n\u201eDe-or trece anii cum trecur\u0103,\/ Ea tot mai mult \u00eemi va pl\u0103c\u00e9,\/ Pentru c\u0103-n toat-a ei f\u0103ptur\u0103\/ E-un \u201enu \u015ftiu cum” \u015f-un \u201enu \u015ftiu ce”.
\n\tDar cea mai frumoas\u0103 imagine a fiin\u021bei iubite apare \u00een poezia: \u201eAt\u00e2t de fraged\u0103…\u201d
\n\t\u201eAt\u00e2t de fraged\u0103, te-asameni\/ Cu floarea alb\u0103 de cire\u015f,\/ \u015ei ca un \u00eenger dintre oameni\/ \u00cen calea vie\u0163ii mele ie\u015fi.\u201d
\n\tPoezia red\u0103 drama omului Eminescu care iube\u0219te \u0219i sufer\u0103 ca \u0219i \u00een cea intitulat\u0103 \u201ePierdut\u0103 pentru mine, z\u00e2mbind prin lume treci\u201d, o autobiografie versificat\u0103.
\n\tAceast\u0103 apari\u021bie maiestoas\u0103 din poezia \u201eAt\u00e2t de fraged\u0103\u201d este contrastant\u0103 cu cea a iubitei din \u201eFloare albastr\u0103\u201d:
\n\t\u201e\u015ei de-a soarelui c\u0103ldur\u0103\/ Voi fi ro\u015fie ca m\u0103rul,\/ Mi-oi desface de-aur p\u0103rul,\/ S\u0103-\u0163i astup cu d\u00e2nsul gura.\/\/ \u00cenc-o gur\u0103 \u015fi dispare…\/ Ca un st\u00e2lp eu stam \u00een lun\u0103!\/ Ce frumoas\u0103, ce nebun\u0103\/ E albastra-mi, dulce floare!\u201d
\n\tNe impresioneaz\u0103 profunzimea sentimentelor exprimate de poet care sus\u0163ine un dialog permanent cu iubita sa, dezv\u0103luind \u00eenfiorarea sufletului s\u0103u tulburat de fiecare mi\u015fcare a fiin\u0163ei iubite, el fiind un poet al contempla\u0163iei, al medita\u0163ie, mereu cu ochii dornici de imaginea femeii iubite.
\n\tMihai Eminescu este poetul iubirii, de aceea poezia sa a c\u0103p\u0103tat o valoare universal\u0103. Dar melancolia \u0219i durerea se simt \u00een versurile sale, Eminescu fiind cel mai mare poet al lumii care a scris \u201epoezia durerii\u201d:
\n\u201eCe e amorul? E un lung\/ Prilej pentru durere,\/ C\u0103ci mii de lacrimi nu-i ajung
\n\u015ei tot mai multe cere.\u201d (Ce e amorul?)
\n\tCon\u0219tient de valoarea operei sale a scris cu revolt\u0103 \u00een suflet aceste versuri:
\n \u201eAi fi tr\u0103it \u00een veci de veci\/ \u015ei r\u00e2nduri de vie\u0163i,\/ Cu ale tale bra\u0163e reci
\n\u00cenm\u0103rmureai m\u0103re\u0163,\u201d (Pe l\u00e2ng\u0103 plopii f\u0103r\u0103 so\u021b)
\n\t Poezia g\u0103sit\u0103 \u00een halatul cu care era \u00eembr\u0103cat \u00een spital \u00een ziua mor\u021bii sale confirm\u0103 dorul lui Eminescu de mare, inclinarea sa spre reflec\u021bie, premoni\u021bia c\u0103 va muri:
\n\t\u201eStelele-n cer\u201d\u201eStelele-n cer\/ Deasupra m\u0103rilor\/ Ard dep\u0103rt\u0103rilor\/\tP\u00e2n\u0103 ce pier.\/ P\u00e2n\u0103 nu mor\/ Pleac\u0103-te,\u00eengere,\/ La trista-mi pl\u00e2ngere\/ Plin\u0103 de-amor!\/\/ Nu e p\u0103cat\/ Ca s\u0103 se lepede\/ Clipa cea repede\/ Ce ni s-a dat? \u201d
\n\tS-a spus despre Eminescu c\u0103 a fost ateu fiindc\u0103 a scris aceste versuri, f\u0103r\u0103 a men\u021biona c\u0103 poetul reda vorbirea unui personaj din \u201e\u00cemp\u0103rat \u0219i proletar\u201d:
\n\t\u201eReligia \u2013 o fraz\u0103 de d\u00e2n\u015fii inventat\u0103\/ Ca cu a ei putere s\u0103 v\u0103 aplece-n jug\u201d
\n\tMihai Eminescu era o fiin\u021b\u0103 credincioas\u0103, credin\u021b\u0103 fiind p\u0103truns\u0103 \u00een inima lui din copil\u0103rie, de aceea a scris cea mai frumoas\u0103 rug\u0103ciune din literatura cre\u0219tin\u0103:
\n\t\u201eCr\u0103ias\u0103 aleg\u00e2ndu-te\/ \u00cengenunchem rug\u00e2ndu-te,\/ \u00cenal\u0163\u0103-ne, ne m\u00e2ntuie\/ Din valul ce ne b\u00e2ntuie;\/ Fii scut de \u00eent\u0103rire\/ \u015ei zid de m\u00e2ntuire,\/ Privirea-\u0163i adorat\u0103\/ Asupra-ne coboar\u0103,\/ O, Maic\u0103 prea curat\u0103\/ \u015ei pururea fecioar\u0103,\/ Marie\/ Noi, cei din mila sf\u00e2ntului\/ Umbr\u0103 facem p\u0103m\u00e2ntului,\/ Rug\u0103mu-ne-ndur\u0103rilor,\/ Luceaf\u0103rului m\u0103rilor;\/ Ascult\u0103-a noastre pl\u00e2ngeri,\/ Regin\u0103 peste \u00eengeri,\/ Din neguri te arat\u0103,\/ Lumin\u0103 dulce, clar\u0103,\/ O, Maic\u0103 prea curat\u0103\/ \u015ei pururea fecioar\u0103,\/ Marie!\u201d (Rug\u0103ciune)
\n\tCe impresionant\u0103 este poezia Od\u0103 (\u00een metru antic)! Ea ne reprezint\u0103 pe noi to\u021bi care avem acelea\u0219i tr\u0103iri:
\n\t\u201eNu credeam s\u0103-nv\u0103\u0163 a muri vrodat\u0103;\/ Pururi t\u00e2n\u0103r, \u00eenf\u0103\u015furat \u00een manta-mi,\/ Ochii mei n\u0103l\u0163am vis\u0103tori la steaua\/ Singur\u0103t\u0103\u0163ii.\/\/ C\u00e2nd, deodat\u0103, tu r\u0103s\u0103ri\u015fi \u00een cale-mi,\/ Suferin\u0163\u0103 tu, dureros de dulce…\/ P\u00e2n-\u00een fund b\u0103ui voluptatea mor\u0163ii\/
\nNe’ndur\u0103toare.\/\/ Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.\/ Ori ca Hercul \u00eenveninat de haina-i;\/ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate\/ Apele m\u0103rii.\/\/ De-al meu propriu vis, mistuit m\u0103 vaiet,\/ Pe-al meu propriu rug, m\u0103 topesc \u00een fl\u0103c\u0103ri…\/ Pot s\u0103 mai re’nviu luminos din el ca\/ Pas\u0103rea Phoenix?\/\/ Piar\u0103-mi ochii turbur\u0103tori din cale,\/ Vino iar \u00een s\u00e2n, nep\u0103sare trist\u0103;\/ Ca s\u0103 pot muri lini\u015ftit, pe mine\/ Mie red\u0103-m\u0103!\u201d
\n\tNichita St\u0103nescu a scris: \u201eNu credeam s\u0103-nv\u0103\u021b a muri vreodat\u0103\u201d aceste umbre se adun\u0103 ca \u00eentr-un singur cuv\u00e2nt sublim, care nici nu este cuv\u00e2nt, ci o intui\u021bie-limit\u0103 a con\u0219tiin\u021bei lui \u201ea tr\u0103i\u201d \u0219i a \u201emuri\u201d. Este strig\u0103tul abisal al Poetului care descoper\u0103 cauza fundamental\u0103 a artei, voin\u021ba de a fi.\u201d
\n\u00cen \u201eGloss\u0103\u201d poetul ne d\u0103 lec\u021bii de via\u021ba, poezia fiind considerat\u0103 drept catehismul lui Eminescu:
\n\t\u201eVreme trece, vreme vine,\/ Toate-s vechi \u015fi nou\u0103 toate;\/ Ce e r\u0103u \u015fi ce e bine\/ Tu te-ntreab\u0103 \u015fi socoate;\/ Nu spera \u015fi nu ai team\u0103,\/ Ce e val ca valul trece;\/ De te-ndeamn\u0103, de te cheam\u0103,\/ Tu r\u0103m\u00e2i la toate rece.\u201d
\n\tPoate c\u0103, pe nev\u0103zute c\u0103i, putem comunica to\u0163i cu marele poet \u015fi-l putem implora, prin rug\u0103min\u0163i fierbin\u0163i s\u0103 revin\u0103 printre noi, s\u0103 aduc\u0103 \u00een inimile noastre speran\u0163a unei lumi mai bune, armonia \u015fi pacea \u015fi toat\u0103 frumuse\u0163ea sufletului s\u0103u \u00eenc\u0103rcat de iubire.
\n\tAm tradus poezia de dragoste eminescian\u0103 \u00een limba francez\u0103 \u0219i poezii care scot \u00een eviden\u0163\u0103 ideile sale artistice, etice \u015fi filozofice, volum ap\u0103rut \u00een 2017 (Mihai Eminescu \u201ePo\u00e9sies\u201d (Editura Editgraph) \u0219i \u00een 2019 o edi\u021bie bilingv\u0103, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i francez\u0103 (Editura Amanda edit), traducerea \u00een francez\u0103 fiind promovat\u0103 online prin Editura digital\u0103. Am tradus \u201eLuceaf\u0103rul\u201d\u00een limba francez\u0103 prin Editura UZP, \u00een 2023.
\n\tAcademia Recordurilor Mondiale (World Records Academy) a anun\u021bat, \u00een ianuarie 2009, c\u0103 \u201eLuceaf\u0103rul\u201d este cel mai lung poem de dragoste \u0219i el a intrat \u00een Guiness book.
\n\t\u201eLuceaf\u0103rul\u201d este un poem filozofic care red\u0103 soarta omului de geniu ne\u00een\u021beles de societate \u0219i se constituie din antinomii: via\u021b\u0103 \/ moarte, vis \/ realitate, nemuritor \/ muritor, terestru \/ astral, clip\u0103 \/ eternitate, \u00eentuneric \/ lumin\u0103 etc. Despre poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d Eminescu a scris: \u201eAceasta e povestea. Iar \u00een\u021belesul alegoric ce i l-am dat este c\u0103, dac\u0103 geniul nu cunoa\u0219te nici moarte \u0219i numele lui scap\u0103 de simpla uitare, pe de alt\u0103 parte \u00eens\u0103, pe p\u0103m\u00e2nt, nu e capabil a ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El n-are moarte, dar n-are nici noroc.\u201d \u201eLuceaf\u0103rul\u201d este o capodoper\u0103 a literaturii rom\u00e2ne \u0219i universale.
\n\tCondi\u021bia omului de geniu ne\u00een\u021beles apare \u00een Scrisoarea I \u0219i \u00een \u201eLuceaf\u0103rul\u201d:
\n\u201eTr\u0103ind \u00een cercul vostru str\u00eemt\/ Norocul v\u0103 petrece,\/ Ci eu \u00een lumea mea m\u0103 simt\/ Nemuritor \u0219i rece.\u201d (Luceaf\u0103rul)
\n\tEminescu are meritul de a reda \u00een acest poem ca \u0219i \u00een poezia \u201eLa steaua\u201d rela\u021biile spa\u021bio-temporale din cosmos, \u00eenaintea lui Einstein, realiz\u00e2nd o formul\u0103 poetic\u0103 a teoriei relativit\u0103\u021bii :
\n\t\u201ePorni luceaf\u0103rul. Cre\u015fteau\/ \u00cen cer a lui aripe\/ \u015ei c\u0103i de mii de ani treceau,\/ \u00cen tot at\u00e2tea clipe.\/\/ Un cer de stele dedesubt,\/ Deasupra-i cer de stele \u2013\/ P\u0103rea un fulger ne’ntrerupt\/ R\u0103t\u0103citor prin ele.\/\/ \u015ei din a chaosului v\u0103i,\/ Jur \u00eemprejur de sine,\/ Vedea, ca’n ziua cea di’nt\u00e2i,\/ Cum izvorau lumine;\/\/ Cum, izvor\u00e2nd, \u00eel \u00eenconjor\/ Ca ni\u015fte m\u0103ri, de-a ‘notul…\/ El zboar\u0103, g\u00e2nd purtat de dor,\/ P\u00e2n’ piere totul, totul.\/\/ C\u0103ci unde-ajunge nu-i hotar,\/ Nici ochi spre a cunoa\u015fte,\/ \u015ei vremea ‘ncearc\u0103 \u00een zadar\/ Din goluri a se na\u015fte.\/\/ Nu e nimic \u015fi totu\u015fi e\/ O sete care-l soarbe,\/ E un ad\u00e2nc asemene\/ Uit\u0103rii celei oarbe.\u201d (Luceaf\u0103rul)
\n\t\u201eLuceaf\u0103rul\u201d a fost tradus \u00een limba german\u0103 de Mite Kremnitz (M\u0103rturie \u00een \u201eJurnalul \u201e\u00censemn\u0103ri zilnice\u201d al lui Titu Maiorescu) \u0219i publicat \u00een Germania, fiind cunoscut de Einstein.
\n\t\u0218i \u00een poezia \u201eLa Steaua\u201d apar ideile cosmogonice ale lui Eminescu, acelea\u0219i rela\u021bii \u00eentre spa\u021biu \u0219i timp:
\n\t\u201eIcoana stelei ce-a murit\/ \u00cencet pe cer se suie,\/ Era pe c\u00e2nd nu s-a z\u0103rit,\/ Azi o vedem \u0219i nu e.\u201d (La steaua)
\n\tEminescu este simbolul na\u021biunii rom\u00e2ne, poetul a militat pentru p\u0103strarea identit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti a unit\u0103\u021bii lingvistice, etnografie, istorice.
\n\tR\u0103m\u00e2ne gr\u0103itoare replica lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n dat\u0103 lui Baiazid, o pagin\u0103 de patriotism unic\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103:
\n\t\u201eEu? \u00cemi ap\u0103r s\u0103r\u0103cia \u0219i nevoile \u0219i neamul…\/ \u0218i de-aceea tot ce mi\u0219c\u0103-n \u021bara asta, r\u00e2ul, ramul,\/ Mi-e prieten numai mie, iar\u0103 \u021bie du\u0219man este,\/ Du\u0219m\u0103nit vei fi de toate, f\u0103r-a prinde chiar de veste;\/ N-avem o\u0219ti, dar\u0103 iubirea de mo\u0219ie e un zid\/
\nCare nu se-nfioreaz\u0103 de-a ta faim\u0103, Baiazid!\u201d
\n\tPoetul evoca mereu figuri legendare din istoria neamului nostru care s\u0103 revin\u0103 \u0219i s\u0103 ne scape de marasmul unei societ\u0103\u021bi injuste:
\n\t\u201eCum nu vii tu, \u0162epe\u015f doamne, ca pun\u00e2nd m\u00e2na pe ei,\/ S\u0103-i \u00eempar\u0163i \u00een dou\u0103 cete: \u00een sminti\u0163i \u015fi \u00een mi\u015fei,\/ \u015ei \u00een dou\u0103 temni\u0163i large cu de-a sila s\u0103-i aduni,\/ S\u0103 dai foc la pu\u015fc\u0103rie \u015fi la casa de nebuni!\u201d
\n\tLa fel \u00een poezia \u201eDoina\u201d cere ajutor lui \u0218tefan cel Mare:
\n\t\u201e\u015etefane, M\u0103ria ta,\/ Tu la Putna nu mai sta,\/ Las’ arhimandritului\/ Toat\u0103 grija schitului,\/ Las\u0103 grija sfin\u0163ilor\/ \u00cen sama p\u0103rin\u0163ilor,\/ Clopotele s\u0103 le trag\u0103\/ Ziua-ntreag\u0103, noaptea-ntreag\u0103,\/ Doar s-a-ndura Dumnezeu,\/ Ca s\u0103-\u0163i m\u00e2ntui neamul t\u0103u!\/ Tu te-nal\u0163\u0103 din morm\u00e2nt,\/ S\u0103 te-aud din corn sun\u00e2nd\/ \u015ei Moldova adun\u00e2nd.\/ De-i suna din corn o dat\u0103,\/ Ai s-aduni Moldova toat\u0103,\/ De-i suna de dou\u0103 ori,\/ \u00ce\u0163i vin codri-n ajutor,\/ De-i suna a treia oar\u0103\/ To\u0163i du\u015fmanii or s\u0103 piar\u0103\/ Din hotar\u0103 \u00een hotar\u0103 \u2013\/ \u00cendr\u0103gi-i-ar ciorile\/ \u015ei sp\u00e2nzur\u0103torile!\u201d
\n\tEminescu a murit de prea mult\u0103 dragoste de \u021bar\u0103, fiind primul jurnalist c\u0103zut la datorie \u0219i moartea lui ne doare profund, dar \u00een inimile noastre el a r\u0103mas nemuritor. A l\u0103sat cea mai frumoas\u0103 poezie de dragoste de patrie la doar 17 ani:
\n\t\u201eCe-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie,\/ \u0162ara mea de glorii, \u0163ara mea de dor?\/ Bra\u0163ele nervoase, arma de t\u0103rie,\/ La trecutu-\u0163i mare, mare viitor!\/ Fiarb\u0103 vinu-n cupe, spumege pocalul,\/ Dac\u0103 fiii-\u0163i m\u00e2ndri aste le nutresc;\/ C\u0103ci r\u0103m\u00e2ne st\u00e2nca, de\u015fi moare valul,\/ Dulce Rom\u00e2nie, asta \u0163i-o doresc.\u201d ( Ce-\u0163i doresc eu \u0163ie, dulce Rom\u00e2nie)
\n\tAmintim aici cuvintele lui George C\u0103linescu care a scris \u201eVia\u021ba lui Mihai Eminescu\u201d \u00een care exist\u0103 multe lucruri eronate, c\u0103 nu \u0219tia adev\u0103rul despre Eminescu, dar aprecierea lui este mereu valabil\u0103: \u201eApe vor seca \u00een albi \u0219i, peste locul \u00eengrop\u0103rii sale, va r\u0103s\u0103ri p\u0103dure sau cetate, \u0219i c\u00e2te o stea va vesteji pe cer \u00een dep\u0103rt\u0103ri, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acest p\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u0219i str\u00e2ng\u0103 toate sevele \u0219i s\u0103 le ridice \u00een \u021beava sub\u021bire a altui crin de t\u0103ria parfumurilor sale.” (George C\u0103linescu \u2013 \u201eVia\u021ba lui Mihai Eminescu\u201d)
\n\tIat\u0103 aprecierile altor personalit\u0103\u021bi:
\n \tEminescu este \u201epoetul nemuririi noastre\u201d (Grigore Vieru) \u201eomul deplin al culturii rom\u00e2ne\u201d(Constantin Noica), \u201ef\u0103uritor al limbii rom\u00e2ne literare\u201d (Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga), iar al\u0163ii sus\u021bin c\u0103 este \u201ep\u0103rintele jurnalismului rom\u00e2nesc\u201d. Nicolae Iorga consider\u0103 opera lui \u201eexpresia integral\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc\u201d Eminescu fiind \u201e \u00eentemeietor de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Irina Bazon).
\n\tEminescu r\u0103m\u00e2ne al\u0103turi de marii poe\u0163i ai lumii, prin opera ale c\u0103rei rezonan\u0163e str\u0103bat meridianele, fiind \u00eendr\u0103git\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de at\u00e2\u0163ia iubitori de frumos. Av\u00e2ndu-l pe Eminescu \u00een suflet, nu mai suntem nicic\u00e2nd singuri, c\u0103ci purt\u0103m cu noi o bog\u0103\u0163ie rar\u0103, cea mai de pre\u0163 comoar\u0103 a limbii rom\u00e2ne, opera unui astru nemuritor, ce va str\u0103luci pe firmament, cu o bl\u00e2nd\u0103 lumin\u0103, iradiind prin veacuri frumuse\u0163e \u015fi armonie.
\n\tDl col. Mihai Doina a lecturat \u00een semn de omagiu pentru Luceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti eseul 15 ianuarie \u2013 cvadrupl\u0103 s\u0103rb\u0103toare:
\n\t\u201e\u00cen urm\u0103 cu aproape un deceniu, \u00een ziua de 15 ianuarie, asistam \u00een Bucure\u0219ti la un fenomen de ne\u00een\u021beles: negarea violent\u0103 \u0219i total\u0103 a lui Eminescu chiar l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul acestuia. Manifestan\u021bii cu nume necunoscute, dar cu preten\u021bii de \u201eintelectuali \u0219i moderni\u0219ti\u201d, f\u0103ceau mare larm\u0103 \u00een Cimitirul Bellu, la morm\u00e2ntul genialului \u0219i neegalabilului Eminescu, cel mai de seam\u0103 poet rom\u00e2n din toate timpurile, ceea ce \u00eei stupefia pe rom\u00e2nii care priveau uimi\u021bi \u2013 rom\u00e2ni care \u00eel iubesc pe Eminescu \u0219i \u00eei pre\u021buiesc versurile, multe \u00eenv\u0103\u021bate \u00een anii de \u0219coal\u0103. Surpriza mea era enorm\u0103: morm\u00e2ntul era acoperit cu mun\u021bi de flori proaspete,\u2026 fiind \u0219i singurul de pe aleea scriitorilor. De atunci cer de la cunosc\u0103tori explica\u021bii asupra fenomenului\u2026,dar explica\u021biile nu m-au mul\u021bumit. Am aflat c\u0103 autointitula\u021bii moderni\u0219ti doreau desp\u0103r\u021birea de Eminescu, consider\u00e2ndu-l \u201eun poet abstract, inaccesibil \u0219i dep\u0103\u0219it.\u201d Contestatarii strigau c\u0103 nu mai exist\u0103 \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i proletari \u00een Rom\u00e2nia; dar c\u00e2\u021bi dintre ei aveau, oare, o diplom\u0103 de absolvire a patru clase? Probabil c\u0103 nici nu le-ar fi fost de folos, din moment ce aveau aburi de \u021buic\u0103, care li se urcaser\u0103 oare elevii cunosc, \u00een zilele noastre, la frunte!
\n\tOare elevii cunosc, \u00een zilele noastre, importan\u021ba zilei de 15 ianuarie, respectiv 15 iunie? Am constatat c\u0103 de mul\u021bi ani lipsesc din mass media (\u0219i de la T.V.) referiri la importan\u021ba acestor dou\u0103 zile. Chiar revista \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d din lunile amintite p\u0103streaz\u0103 aceea\u0219i t\u0103cere jenant\u0103. Ironia este maxim\u0103 c\u00e2nd un profesor de limba rom\u00e2n\u0103, mi-a spus c\u0103 mitul Eminescu a fost demolat sub pretextul c\u0103 era folosit \u00een comunism pentru scopuri na\u021bionaliste \u0219i burgheze ! Din ce cunosc eu, mitul lui Eminescu nu a ap\u0103rut \u00een comunism, ci a \u00eenceput \u00eenc\u0103 de c\u00e2nd poetul tr\u0103ia \u0219i s-a aprofundat imediat dup\u0103 misterioasa sa moarte, sub acoperirea romantic\u0103 a geniului dobor\u00e2t de destin. Locul mitului eminescian este luat de \u201eHaloween\u201d \u0219i \u201eValentine’s Day\u201d, iar ca poet na\u021bional contestatarii \u00eel \u00eemping pe Nichita St\u0103nescu.
\n\tMiercuri 15 ianuarie va fi \u201eziua ca un trifoi cu patru foi\u201d, iar informa\u021biile se vor referi la \u201egeniul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, la \u201erom\u00e2nul absolut\u201d – cum l-a supranumit Petre \u021au\u021bea. Un alt geniu rom\u00e2nesc – Br\u00e2ncu\u0219i, scria: \u201eEminescu este Dacul din mun\u021bi!\u201d \u00cen\u021belepciunea poporului, \u00een mitologia popular\u0103, prezice c\u0103: \u201etrifoiul cu patru foi aduce bucurie \u0219i bel\u0219ug.\u201d Cele patru foi de trifoi eu le consider: 1. Ziua de na\u0219tere a celui mai valoros poet rom\u00e2n, inegalabilul Eminescu; 2. Ziua Culturii Na\u021bionale din \u201e\u021aara\u201d lui Eminescu, implementat\u0103 de guvernul Rom\u00e2niei. 3. Ziua Poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, tot de guvern implementat\u0103. 4. S\u0103rb\u0103toarea Anului Nou \u00een calendarul iulian, cunoscut cu denumirea \u201estilul vechi\u201d, implementat\u0103 interna\u021bional de Vatican. Sunt convins c\u0103 \u0219i Divinitate este de acord cu aceast\u0103 grupare a s\u0103rb\u0103torilor, deoarece a ajutat pe ministrul culturii s\u0103 propun\u0103, iar guvernul s\u0103 aprobe cele patru s\u0103rb\u0103tori \u00een aceea\u0219i \u201ezi sf\u00e2nt\u0103 a spiritualit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d Rezult\u0103 c\u0103 \u0219i Domnului Sf\u00e2nt \u00cei place poezia!
\n\tConsider o \u201eminune\u201d a cenaclului c\u0103 \u00een prima \u0219edin\u021b\u0103 din anul 2025 se face referire la cel mai renumit poet rom\u00e2n din toate timpurile, un suflet pur rom\u00e2nesc! A\u0219 fi preferat s\u0103 prezint informa\u021bii mai pu\u021bin cunoscute despre fenomenala familie Eminescu \u0219i cruda sa soart\u0103, informa\u021bii care nu se \u00eenva\u021b\u0103 la \u0219coal\u0103 \u0219i nici nu le auzim \u00een lu\u0103rile de cuv\u00e2nt ale participan\u021bilor la \u00eent\u00e2lnirile culturale, informa\u021bii despre originea destul de \u00eenst\u0103rit\u0103 a familiei \u0219i destinul tragic al celor zece fra\u021bi ai Luceaf\u0103rului Culturii rom\u00e2ne\u0219ti. Nu gre\u0219esc afirm\u00e2nd \u201eLuceaf\u0103r al Culturii.\u201d Eminescu, \u00een tot ce a \u00eentreprins, a atins apogeul. M\u0103 refer la func\u021biile lui: bibliotecar, revizor \u0219colar, gazetar renumit, cronicar talentat de politic\u0103 extern\u0103 \u0219i intern\u0103, cronicar de teatru \u0219i chiar dramaturg. El a fost \u0219i un adolescent \u00eendr\u0103gostit: prima iubire a poetului se numea Elena, iar el o prezint\u0103 \u00een c\u00e2teva poezii, dovedind c\u0103 nu a uitat-o.
\n\tUnii biografi au \u00eencercat s\u0103 dea Luceaf\u0103rului o ob\u00e2r\u0219ie fabuloas\u0103. Sufletul s\u0103u nobil denot\u0103 o origine str\u0103veche \u0219i aleas\u0103. \u00censu\u0219ii poetul r\u0103spunde cu indignare falselor legende biografice. Nou\u0103 \u021b\u0103ri deodat\u0103 pretind c\u0103 se afl\u0103 la originea familiei poetului: turcii, albanezii, persanii, suedezii, ru\u0219ii, bulgarii, rutenii, polonezii \u0219i armenii! Informa\u021bia se afl\u0103 \u00een lucrarea lui G. C\u0103linescu, Via\u021ba lui Eminescu, adi\u021bie facsimil, Edit. Semne, 2004, dup\u0103 edi\u021bia din 1932. \u00censu\u0219i Eminescu sus\u021binea c\u0103 se trage din r\u0103ze\u0219i moldoveni, care au tr\u0103it acolo, cu cel pu\u021bin dou\u0103-trei veacuri \u00eenaintea na\u0219terii sale.
\n\tDup\u0103 1989 Ministerul Culturii consemneaz\u0103 o serie de mini\u0219tri care s\u0103 sus\u021bin\u0103, s\u0103 determine literatura rom\u00e2n\u0103 c\u0103tre rostul ei sacru, acela de art\u0103. Dar \u00eens\u0103\u0219i mini\u0219tri si culturii au denigrat marile valori ale scrisului rom\u00e2nesc. L\u00e2ng\u0103 mini\u0219trii culturii se afl\u0103 dl Patapievici, de la Institutul Cultural Rom\u00e2n. Acestuia \u00eei apar\u021bin cuvintele: \u201epoporul rom\u00e2n se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een epoca troglodismului \u0219i inadapta\u021bilor, iar Eminescu este cadavrul din debara\u2026\u201d Ilustre cuvinte! Dar \u0219i Mircea C\u0103rt\u0103rescu se afl\u0103 l\u00e2ng\u0103 \u0219irul mini\u0219trilor culturii. Acesta declar\u0103 \u00een revista Dilema, citez: \u201eEminescu este o fiin\u021b\u0103 de grot\u0103, o caricatur\u0103 odioas\u0103, o goril\u0103 p\u0103roas\u0103!\u201d Dar con\u0219tiin\u021ba poporului rom\u00e2n se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 considere pe Eminescu unicul poet na\u021bional. A\u0219a au sus\u021binut totdeauna marile caractere culturale ale timpurilor: N. Iorga, M. Sadoveanu, T. Arghezi. Ast\u0103zi Luceaf\u0103rul este renegat \u00een Rom\u00e2nia de autointitula\u021bii \u201eavangardi\u0219ti ai culturii\u201d, care sus\u021bin c\u0103 poetul nu mai este actualitate\u2026 pentru c\u0103 nu mai exist\u0103 \u00eemp\u0103ra\u021bi \u0219i proletari\u2026 C\u00e2t de pu\u021bin cunosc ei lumea! \u0218i ce au \u00een\u021beles ei din opera eminescian\u0103? Sunt convins c\u0103 acest curent avangardist, limitat \u0219i absurd va disp\u0103rea cum au disp\u0103rut hippy \u0219i celelalte curente limitate. \u00cen anii ace\u0219tia manelele sunt \u201epe valuri\u201d \u0219i au transformat concertele de muzic\u0103 \u00een parada modei hidoase, cu nuditate \u0219i lec\u021bii de sex \u00een direct. Intimitatea \u0219i bunacuviin\u021b\u0103 au trecut \u00een carantin\u0103\u2026 \u00een ultimele decenii. Yoghistul Bivolaru a transformat inhibi\u021bia \u00een religie \u0219i sport. \u00cendr\u0103znesc s\u0103 prezint poezia cu titlul cu titlul \u201eCu susul \u00een jos\u201d a poetului ie\u0219ean Petru Ovidiu Aionesei: \u201eMorala \u0219i decen\u021ba\/ S-au \u00eentors cu susu-n jos;\/ Curcubeu-i chintesen\u021ba\/ Lucrului f\u0103cut pe dos!\/ Coco\u0219ii c\u00e2nt\u00e2nd pe strad\u0103\u2026\/ P\u0103s\u0103rici gata de \u201ezbor\u201d, F\u0103r\u0103 jen\u0103, la parad\u0103,\/ Se vor s\u0103ruta de zor!\/ Copiii de pe trotuare\/ Vor privi cu ochi mira\u021bi\/ La c\u00e2t\u0103 dezinhibare\/ Au cei \u201eemancipa\u021bi\u201d!\/ Acesta va fi \u201enormalul\u201d\/ Zilelor din viitor\u2026\/ \u00cen zadar trag azi semnalul\/ Eu – un ins vetust \u0219i chior.\u201d
\n\t\u00centreaga crea\u021bie artistic\u0103 eminescian\u0103 dezv\u0103luie un scriitor cu o solid\u0103 baz\u0103 folcloric\u0103, istoric\u0103, mitologic\u0103, etc. plas\u00e2nd opera sa \u00een universal\u2026 \u0219i \u00een universul specific na\u021bional. T. Arghezi \u00eel nume\u0219te \u201esf\u00e2ntul preacurat al versului rom\u00e2nesc\u201d, iar Zoe Dumitrescu Bu\u0219ulenga \u00eel intituleaz\u0103 \u201eultimul mare poet romantic european\u201d Eminescu, \u00een literatur\u0103, a creat nu doar poezii (de dragoste, patriotice, filosofice\u2026). El a creat basmul \u201eF\u0103t Frumos din lacrim\u0103\u201d \u0219i nuvele \u201eCezara\u201d, \u201eLa aniversar\u0103\u201d, \u201eS\u0103rmanul Dionis\u201d, dar chiar \u0219i teatru: \u201eDecebal\u201d. \u00cen crea\u021bia sa \u0219i-au f\u0103cut loc cuget\u0103ri \u0219i aforisme. O cugetare drag\u0103 mie, creat\u0103 de Eminescu sun\u0103 a\u0219a: \u201epatriotismul nu este numai iubirea p\u0103m\u00e2ntului \u00een care te-ai n\u0103scut, ci mai ales iubirea trecutului, f\u0103r\u0103 de care nu exist\u0103 iubire de \u021bar\u0103!\u201d La 15 iunie 1889 Eminescu a intrat \u00een eternitate, l\u0103s\u00e2nd pentru totdeauna literatur\u0103 \u0219i cultura \u00een lacrimi\u2026 Am ales din literatura actual\u0103 poezia ZIUA CULTURII a poetei Maria Niculescu. Poezia are subtitlul \u201eacrostih\u201d \u0219i am extras-o din revista Valahia – Dacia nemuritoare, nr 113, ianuarie 2023: \u201eZi scump\u0103, minunat\u0103, ce vremea o \u00eemplin\u0103,\/ Iar spiritul \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu daru-i de lumin\u0103,\/ Undire dumnezeie pe firul vie\u021bii noastre,\/ Aniversare aleas\u0103 sub z\u0103rile albastre,\/\/ Culturii \u021b\u0103rii scumpe omagiu spre-admirare,\/ Urmare-n str\u0103lucit\u0103 de razele din soare,\/ Lin\u0103 perpetuare, cum roata de rotund\u0103,\/ Tradi\u021biei – arare briliante ce inund\u0103,\/\/ Uimirilor r\u0103spunsul: Valorii – Nemurire,\/ Rodirii preacuminte \u00een risipiri pe Fire,\/ Iubirii pentru Acela ce ne – A – nzestrat cu haruri,\/ Iubirii pentru harul ce na\u0219te idealuri.\u201d
\n\tA continuat lectorul de serviciu dl Vasile Ghinea, cu un grupaj de poezii. V\u0103 ofer lectura:
\n\t(Via\u021ba) Pa\u0219ii aripi \u00eentinse\/ zborului de m\u00e2ine.\/ Soarele \u00eentoarce ceasul\/ \u0219i-n lumina g\u00e2ndurilor\/ ne cl\u0103dim speran\u021ba.\/ Visurile zboar\u0103\/ p\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare.\/ Timp \u0219i spa\u021biu\/ \u00ee\u0219i restr\u00e2ng domenii,\/ cruce zborului celest.
\n\t(\u00cen adev\u0103r) \u00cen colivie pulseaz\u0103\/ doruri multe\/ conjugate cerebral\/ \u00een adev\u0103rul cuvintelor oneste.\/ Era o zi\/ cu lumina unui adev\u0103r\/ descoperit pe geana de lumin\u0103\/
\na zilelor cu test\/ de supravie\u021buire.
\n \t (Epitaf) Sunt umbra unei idei.\/ Plecarea mea,\/ pe c\u0103ile vis\u0103rii,\/ va l\u0103sa poezia mo\u0219tenire\/ trucului uman.
\n \t(Melancolie) Privea \u00een gol,\/ cuvintele oftau.\/ Povestea de umbra\/ unui chip romantic.\/ Singur\u0103tatea \u00eencol\u021bea pove\u0219ti\/ pe valul zilelor de dor.\/ \u021ai-am recitit\/ pove\u0219tile duioase,\/ \u00ee\u021bi \u00een\u021beleg\u2026 \u201esih\u0103stria\u201d,\/ \u00ee\u021bi c\u00e2nt\u0103 \u00een urechi,\/ o duci \u00een suflet\/ \u0219i pe umeri.
\n\t(C\u00e2ntecul t\u0103cerii) Caut s\u0103-mi adun cuvintele pa\u0219ilor\/ \u00eentr-un c\u00e2ntec al t\u0103cerii\/
\npentru cei ce pot descifra\/ t\u0103cerea din mine.\/ Prin c\u00e2ntec, nevoi, dureri, speran\u021be\/ pa\u0219ii mei au urcat anii chem\u0103rii,\/ \u00een crugul nop\u021bii din cuvintele tr\u0103ite\/ hr\u0103nesc crucea vie, biped\u0103.\/ \u00centre noi \u0219i ziua de m\u00e2ine,\/ noaptea sfetnic ne b\u00e2ntuie g\u00e2ndurile.\/ Exist\u0103 \u0219i frumuse\u021be pe lume,\/ dar orgoliul neg\u0103rii\/ ne-aprinde imagina\u021bia\/ \u0219i ne transform\u0103\/
\n\u00een cucuvelele zilei.
\n\t(Suntem) Suntem cuvintele bipede\/ ale unui univers \u00een care\/ totul respir\u0103 \u0219i se respir\u0103,\/ totul consum\u0103 \u0219i se consum\u0103\/ pentru o anume cauz\u0103\/ \u0219i un anume crez\/ a lui a fi \u2013 fiind,\/ fals\u0103 fericire.
\n (Dor de tine) Mirarea timpului crescut\/ s-a convertit \u00een team\u0103,\/ teama zilei de m\u00e2ine\/ cu plecarea din noi.\/ Mi-e dor de tine, timp\/ pierdut \u00een amintiri.
\n\tO \u0219edin\u021b\u0103 deosebit de interesant\u0103 \u0219i putem spune \u0219i frumoas\u0103, \u00een acela\u0219i timp. Felicit pe cei doi esei\u0219ti, dna Ecaterina Chifu \u0219i dl col. Mihai Doina pentru omagiile aduse marelui nostru poet na\u021bional Mihai Eminescu.
\n\t\u201eA\u0219 vrea s\u0103 le mul\u021bumesc, \u00eent\u00e2i de toate, dnei prof. Ecaterina Chifu \u0219i dlui col. Mihai Doina pentru materialele prezentate despre marele nostru poet na\u021bional Mihai Eminescu. Apreciez, de asemenea, entuziasmul dumnealor \u0219i sunt convins c\u0103 toate cuvintele a\u0219ternute au fost din inim\u0103. Revenind, acum, la lectorul de ast\u0103zi \u00een persoana dlui Vasile Ghinea, pot afirma faptul c\u0103 dumnealui este un scriitor cunoscut la nivel local \u0219i jude\u021bean \u00eenc\u0103 din anii ’90. Opera sa este caracterizat\u0103 de dou\u0103 direc\u021bii principale: prima, volumele de cronici realizate despre c\u0103r\u021bi ap\u0103rute \u00een \u021bar\u0103 \u0219i a doua , volumele de poezii. Stilul abordat, cu prec\u0103dere dac\u0103 nu chiar exclusiv, este cel al poeziei moderniste. Mare parte din oper\u0103 este de inspira\u021bie st\u0103nescian\u0103. Cele \u0219apte prezentate ast\u0103zi confirm\u0103, din punctul meu de vedere, cele afirmate mai sus. Vasile Ghinea refuz\u0103, cu ghilimelele de rigoare, s\u0103 se dezic\u0103 de poezia modernist\u0103. De asemenea, am observat c\u0103 un motiv care apare foarte des \u00een poeziile dumnealui este motivul t\u0103cerii. \u00cel felicit pentru \u00eentreaga activitate, \u00een special pentru cea de cronicar \u0219i am vrea s\u0103 vedem noi cronici despre alte c\u0103r\u021bi.\u201d (Cristi Rusin)
\n\t\u201eAm urm\u0103rit cu deosebit interes, bogatele \u00een informa\u021bii, materialele dnei Ecaterina Chifu \u0219i ale dlui Mihai Doina, care con\u021bin afirma\u021bii pertinente \u0219i totodat\u0103 ortodoxe. Este cunoscut fartul c\u0103 poetul nepereche a fost \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii victima unor detractori. Aceast\u0103 atitudine este continuat\u0103 \u0219i ast\u0103zi, mai mult ca dec\u00e2t oric\u00e2nd, \u00eens\u0103 nu putem nega actualitatea unor idei ale geniului eminescian, vizionarismul lui. Multe aspecte criticate de el le vedem \u0219i ast\u0103zi cu ochii no\u0219tri. Oare se poate infirma teoria muta\u021biei valorilor a lui E. Lovinescu. Cuvintele sunt acelea\u0219i \u00een toate crea\u021biile, difer\u0103 valorile semantice. La fel ca \u0219i notele muzicale pe care le \u00eent\u00e2lnim \u00een toate crea\u021biile muzicale, depinde valorile, ipostazele \u00een care sunt puse aceste cuvinte. Referitor la poeziile audiate ast\u0103zi, lectorul al Vasile Ghinea este cunoscut \u0219i ca autor de cronici deosebit de interesante \u0219i este creator remarcabil, din modestie d-lui nu afirm\u0103. Cele \u0219apte poezii \u00een ritm modern, rim\u0103 alb\u0103, nu sunt lipsite de frumuse\u021be arhitectonic\u0103, determinat\u0103 de grafic\u0103. Remarc\u0103m asocierea de imagini care genereaz\u0103 impresii, sentimente, atitudini ca-ntr-o panoram\u0103 a ideilor me\u0219te\u0219ugit expuse, gener\u00e2nd atitudini \u0219i \u00eentreb\u0103ri din partea cititorilor. \u00cel felicit \u0219i \u00eei doresc succes!\u201d (Mihail Constantinescu)
\n\t\u201eM\u0103 bucur\u0103 \u00eenceputul at\u00e2t de pl\u0103cut al activit\u0103\u021bii Cenaclului Alexandru Sihleanu \u00een noul an. Am v\u0103zut \u00een splendoarea lor Yin \u0219i Yang, manifest\u00e2ndu-se\/. At\u00e2t dna prof. Ecaterina Chifu, c\u00e2t \u0219i dl col. Mihai Doina, cele dou\u0103 elemente au fost o prezen\u021b\u0103 foarte, foarte pl\u0103cut\u0103. A fost un \u201eduel\u201d a oamenilor educa\u021bi \u0219i multicunosc\u0103tori. Timpul a trecut at\u00e2t de repede, a\u0219 fi dorit s\u0103 fie mai lung. Informa\u021biile au venit \u0219i dintr-o parte \u0219i din cealalt\u0103. Au fost momente \u00een care am r\u0103mas uimit ascult\u00e2nd c\u00e2t de frumos \u0219i deosebit a fost Mihai Eminescu. A\u0219 vrea s\u0103 adaug la aceste cuvinte frumoase, c\u00e2teva versuri \u00een continuarea celor rostite de dna prof. Chifu:\u201eEu?\u00cemi ap\u0103r s\u0103r\u0103cia \u0219i nevoile \u0219i neamul…\/ \u0218i de-aceea tot ce mi\u0219c\u0103-n \u021bara asta,r\u00e2ul,ramul,\/Mi-e prieten numai mie,iar \u021bie du\u0219man este,\/Du\u0219m\u0103nit vei fi de toate, f\u0103r-aprinde chiar de veste;\/ N-avem o\u0219ti, dar\u0103 iubirea de mo\u0219ie e un zid\u2026 (Scrisoarea III) Dl col. Doina \u00ee\u0219i arat\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103 m\u0103iestria \u00een prezentarea unui material literar-istoric, ca de forma\u021bie profesional\u0103, \u00eei place s\u0103 prezinte cifre \u0219i date exacte. Ast\u0103zi a fost o zi minunat\u0103 pentru mine la cenaclu. Ajung\u00e2nd la dl Ghinea Vasile, pot s\u0103 spun c\u0103 m-a l\u0103sat cu gura c\u0103scat\u0103. M\u0103rturisesc c\u0103 poezia dumnealui acum, acum, poezia dumnealui m\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te. Eu fiind adeptul poeziei clasice, poezia \u00een vers alb o \u00een\u021beleg mai greu. Consider c\u0103 poeziile dumnealui sunt idei frumoase, spuse una dup\u0103 alta. N-am \u0219tiut \u0219i acum am \u00een\u021beles c\u0103 al meu cap este o colivie. Aceast\u0103 colivie, dup\u0103 autor, trebuie hr\u0103nit\u0103 cu multe cuno\u0219tin\u021be. O s\u0103 citesc de mai multe ori poeziile dumnealui cu un pahar \u00een fa\u021b\u0103, care nu o s\u0103 fie cu ap\u0103 \u0219i sper s\u0103 le g\u0103sesc t\u00e2lcul \u0219i frumuse\u021bea.\u201d (Dan Zanfirescu)
\n\t\u201ePoezia Via\u021ba este definitorie pentru statutul de poet, \u00een care exist\u0103 aceast\u0103 dualitate poet-filosof. Iluminarea interioar\u0103 este redat\u0103 \u00een versurile \u201e\u0219i-n lumina g\u00e2ndurilor\/ ne cl\u0103dim speran\u021ba.\u201d \u201eVisurile\u201d apar ca \u201ep\u0103s\u0103ri c\u0103l\u0103toare\u201d \u0219i aceast\u0103 metafor\u0103 relev\u0103 efemeritatea aspira\u021biilor noastre. Poetul spune: \u201eTimp \u0219i spa\u021biu\u201d apar concentrate ca o \u201ecruce zborului celest\u201d, metafor\u0103 ce sugereaz\u0103 aspira\u021bia poetic\u0103. \u00cen adev\u0103r mi-a pl\u0103cut metafora \u201edoruri multe\/ conjugate cerebral\/ \u00een adev\u0103rul cuvintelor oneste.\u201d Aici apar reflec\u021bii asupra realit\u0103\u021bii, c\u0103ci lumina interioar\u0103 este diminuat\u0103 de lupta pentru supravie\u021buire, de zbaterea pentru existen\u021b\u0103. \u00cen poezia Epitaf poetul se autodefine\u0219te \u0219i afirm\u0103 cu modestie: \u201eSunt umbra unei idei.\u201d El este con\u0219tient c\u00e2nd va pleca \u201epe c\u0103ile vis\u0103rii,\/ va l\u0103sa poezia mo\u0219tenire.\u201d Astfel se justific\u0103 titlul poeziei Epitaf, poezia fiind un crez literar. \u00cen Melancolie apar ni\u0219te figuri de stil care impresioneaz\u0103. \u201eCuvintele oftau\u201d, \u201esingur\u0103tatea \u00eencol\u021bea pove\u0219ti \/ pe valul zilelor de dor \u0219i \u2026\u201esih\u0103stria\u201d\/ \u00ee\u021bi c\u00e2nt\u0103 \u00een urechi.\u201d Este o poezie filosofic\u0103 c\u0103ci red\u0103 singur\u0103tatea cosmic\u0103 a omului. Poetul se las\u0103 greu descifrat, cum scrie \u00een C\u00e2ntecul t\u0103cerii: \u201ePrin c\u00e2ntec, nevoi, dureri, speran\u021be\/ pa\u0219ii mei au urcat anii chem\u0103rii.\u201d Aceste versuri redau misiunea de poet. Mi-a pl\u0103cut acest vers: \u201eExist\u0103 \u0219i frumuse\u021be pe lume\u201d, dar ca-ntr-o dualitate a binelui \u0219i a r\u0103ului, oamenii distrug aceast\u0103 frumuse\u021be. \u00cemi place pluralul colectiv Suntem: \u201eSuntem cuvintele bipede\/ ale unui univers \u00een care\/ totul respir\u0103 \u0219i se respir\u0103.\u201d Exist\u0103 aceast\u0103 polaritate \u201ea lui a fi-fiind\u201d, care duce la o \u201efals\u0103 fericire.\u201d Dor de tine, poezia de final, nu este un dor de o fiin\u021b\u0103 anume, ci dor de un timp deja trecut: \u201eMi-e dor de tine, timp\/ pierdut \u00een amintiri.\u201d Exist\u0103 aici o nostalgie a trecutului, un timp al frumosului tr\u0103it alt\u0103 dat\u0103 \u0219i existen\u021ba actual\u0103 \u00een care predomin\u0103 teama zilei de m\u00e2ine \u0219i de moarte, sugerat\u0103 de expresia \u201eplecarea din noi.\u201d Apreciez aceast\u0103 poezie modern\u0103, care nu este doar o pat\u0103 de culoare \u00een poezia contemporan\u0103 \u0219i ne ajut\u0103 s\u0103 p\u0103trundem alte sensuri ale existen\u021bei, s\u0103 descoperim frumosul din noi.\u201d (Ecaterina Chifu)
\n\t\u201ePrima \u0219edin\u021b\u0103 din acest an s-a dovedit a fi, chiar \u0219i mai impresionant\u0103 dec\u00e2t de obicei. Omagiul oferit geniului eminescian, de c\u0103tre dna prof. Ecaterina Chifu \u0219i dl col. Mihai Doina, m-a mi\u0219cat profund, prin analiza am\u0103nun\u021bit\u0103 a vie\u021bii \u0219i operei marelui poet \u0219i prin pasiunea imens\u0103 ce a reverberat discu\u021biile d\u00e2n\u0219ilor. Lectura de ast\u0103zi a dlui Vasile Ghinea ne-a fascinat \u0219i mi-a l\u0103sat p\u0103rerea c\u0103 prin aceste poezii reverbereaz\u0103 o profunzime t\u0103inuit\u0103 ce-\u0219i revars\u0103 lumina \u00eentr-om manier\u0103 subiectiv\u0103. Stilul acestor poezii invit\u0103 la contempla\u021bie \u0219i aprofundare. Printre aceste versuri cristaline, precum \u00een ad\u00e2ncurile m\u0103rii, str\u0103lucesc perle ale misterului ce a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie deopotriv\u0103 sim\u021bite \u0219i deslu\u0219ite.\u201d (Alexandru Gabriel Dinu)
\n\t\u201eApreciez faptul c\u0103 \u00een prima \u0219edin\u021b\u0103 a Cenaclului Alexandru Sihleanu pe anul 2025, membrii cenaclului Ecaterina Chifu \u0219i Mihai Doina au prezentat materiale \u00een care s-a elogiat figura \u0219i activitatea poetului nostru na\u021bional Mihai Eminescu. Dna prof. Chifu ne-a lecturat un material bine documentat \u0219i bine lucrat, \u00een care figura lui Mihai Eminescu parc\u0103 a plutit printre noi (ne-a prezentat des\u0103v\u00e2r\u0219itul s\u0103u portret fizic). De asemenea, ne-a reamintit prin eseul s\u0103u, multe dintre poeziile care l-au consacrat pe marele poet. S-a desprins din lectura poeziilor \u0219i din aprecierile autoarei talentul inconfundabil al lui Mihai Eminescu, pe toate planurile, \u021bin\u00e2nd cont de diversitatea poeziilor pe tema iubirii \u0219i a naturii, pe teme social-patriotice, etc. Despre eseul prezentat de dl Mihai Doina men\u021bionez c\u0103 este bine documentat, aduc\u00e2nd \u00een prim plan aprecierile f\u0103cute de diver\u0219i critici literari, oameni de cultur\u0103, p\u0103reri \u0219i atitudini, at\u00e2t pozitive, c\u00e2t \u0219i negative la adresa Luceaf\u0103rului poeziei rom\u00e2ne\u0219ti. Felicit pe cei doi, privind materialele prezentate. Referitor la lecturarea poeziilor de c\u0103tre dl Vasile Ghinea, observ \u0219i de data aceasta, c\u0103 poetul nu \u0219i-a schimbat stilul \u00een care \u00ee\u0219i exprim\u0103 sentimentele \u0219i ideile, privind marea tem\u0103 a scrisului \u0219i via\u021ba. Abordeaz\u0103 subteme diferite, \u00een care se ascund idei diferite pe care \u0219i le exprim\u0103 cu ajutorul figurilor de stil. De exemplu, \u00een poezia Melancolie predomin\u0103 personificarea \u201ecuvintele oftau\u201d, iar metafora \u201esih\u0103stria\u201d \u00eenlocuie\u0219te termenul propriu \u201esingur\u0103tatea\u201d. Felicit\u0103ri tuturor!\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)
\n\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 18 ianuarie, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei Cenaclului \u201eAlexandru Sihleanu\u201d va fi dl Dan Zanfirescu. V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ARTA SCRISULUI R\u0102M\u00c2NE UNA DINTRE DOVEZILE GR\u0102ITOARE ALE CIVILIZA\u021aIEI UMANE S\u00e2mb\u0103t\u0103, 11 ianuarie, \u2020 Sf. Cuv. Teodosie, \u00eencep\u0103torul vie\u021bii c\u0103lug\u0103re\u0219ti<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24157"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24157"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24157\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24159,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24157\/revisions\/24159"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}