{"id":24125,"date":"2025-01-10T08:25:30","date_gmt":"2025-01-10T05:25:30","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24125"},"modified":"2025-01-10T08:25:30","modified_gmt":"2025-01-10T05:25:30","slug":"literadura-nr-34-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24125","title":{"rendered":"Literadura nr. 34 (11)"},"content":{"rendered":"

Cartea din Bibliotec\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

Tudor CICU<\/strong>
\n\"\"

1. \u201eA\u0219a s\u0103 (nu) iubi\u021bi\u201d\/ Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 Educa\u021bional\/ 2024, de Mihaela Roxana Boboc <\/strong> <\/p>\n

Lu\u00e2nd partea poe\u021bilor, psihologii sunt de acord c\u0103 mintea noastr\u0103 opereaz\u0103 cu imagini, dar cum se petrece aceast\u0103 conexiune \u00eentre cele dou\u0103 planuri ale acestui uria\u0219 travaliu imagistic \u00eentre grani\u021bele dintre real \u0219i posibil \u00een l\u0103ca\u0219ul g\u00e2ndirii, nimeni nu realizeaz\u0103 \u00een ce fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103. \u00cen labirintul unui creier, spunea un mare chirurg, se intr\u0103 doar \u201em\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103\u201d cu Dumnezeu \u0219i, \u00een cazul poe\u021bilor, sub cupola inspira\u021biei. Aflat\u0103 mereu \u00eentr-o lucid\u0103 c\u0103utare \u0219i \u00een\u021belegere a timpului tr\u0103it, Mihaela Roxana Boboc se g\u0103se\u0219te \u00eentr-o scrutare inspirat\u0103 a unui fapt de via\u021b\u0103 \u0219i iubire, ca form\u0103 absolut\u0103 a cunoa\u0219terii \u00een universul s\u0103u vizual cu r\u0103d\u0103cini \u00een pictura pe care o practic\u0103 cu modalit\u0103\u021bile personale de expresie.
\n Lectura poemelor din volum are puterea de a oferi cititorului nu numai o evident\u0103 satisfac\u021bie estetic\u0103, ci \u0219i numeroase prilejuri de reflec\u021bie, poeta fiind adepta unei libert\u0103\u021bi absolute de crea\u021bie, al solu\u021biilor unor vindec\u0103ri prozo-poematice de acele iubiri tr\u0103ite \u00een durere, urzind \u00een poeme cele dou\u0103 vie\u021bi ale sale, cea personal\u0103 \u0219i cea literar\u0103. Cele dou\u0103 concepte, ideea \u0219i imaginea, sunt \u00eenrudite aici, fiindc\u0103 iubirea se \u00eenv\u00e2rte printre noi ca o umbr\u0103: \u201eIubirea desf\u0103\u0219urat\u0103 precum un ghem la picioarele tale\/ nu \u0219tiu c\u00e2t \u00eencurc\u0103 i\u021be \u0219i c\u00e2t \u021bese poezie\/ azi din pur\u0103 coinciden\u021b\u0103\/am deschis fereastra\/ \u0219i un porumbel alb a ocupat pervazul\/ din fa\u021ba balconului\/ acolo unde o pisic\u0103 lacom\u0103 \/viseaz\u0103 c\u0103 ninge cu pene\/p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd poezia devine o pas\u0103re jupuit\u0103\/ de orice emo\u021bie\u201d (Pur\u0103 coinciden\u021b\u0103).
\n Astfel de secven\u021be epice, \u00een poezia poetei, conserv\u0103 \u00een ele ipostaze tr\u0103ite \u0219i subtil rezumate la acele momente din via\u021ba ei, ale strivirii continue \u00eencerc\u0103rii de a lupta pentru iubire, \u00eentr-o lume \u00een care alunec\u0103rile faptelor par o poveste: \u201eacest petec de rai de poalele c\u0103ruia tragem\/ s\u0103 fie lumin\u0103\/ spuneai\/ \u0219i te-am crezut\/ erai al meu\/ \u00een acel mod \u00een care vidul devine piesa de rezisten\u021b\u0103\/ pentru ceea ce urmeaz\u0103\/ o zi ploioas\u0103 de aprilie\/ \u00een care te dezbraci de cuvinte\/ poate iubirea va aluneca \u00een n\u0103vod\/ \u0219i prins\u0103 \u00eentre dou\u0103 poeme\/ va ridica steagul alb\u201d (Tu erai al meu).
\n Drumul c\u0103tre adev\u0103rul rostit (ex: \u00een poezia Himer\u0103) e un drum cu multe capcane epice, dar cum g\u00e2ndirea uman\u0103 func\u021bioneaz\u0103 precum o camer\u0103 de filmat, privirea \u00een urm\u0103 este \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sim\u021b\u0103m\u00e2ntul pierderii ireversibile a formul\u0103rii filozofului c\u0103 \u201eiubirea este via\u021b\u0103!\u201d \u0219i doar poeziei \u00eei r\u0103m\u00e2ne speran\u021ba de a aduce fericire, \u201eatunci c\u00e2nd arunc\u0103 maci printre \u0219ine de tren\u201d: \u201edac\u0103 ea nu exist\u0103\/ tr\u0103ie\u0219ti la \u00eent\u00e2mplare\/ ziua se consum\u0103 ca o lum\u00e2nare\/ \u00een p\u00e2ntecele sterp al iubirii\u201d.
\n Odat\u0103 cu temele existen\u021biale (dragostea \/moartea), pentru care eroticul \u0219i maternul (respectiv amintirea traumatic\u0103 a pierderii tat\u0103lui) sunt borne ale memoriei, st\u0103ri contemplative aflate, adesea, \u00een preajma sentimentului religios, dar via\u021ba \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00e2t ni\u0219te amintiri, ca \u00eentr-un puzzle uria\u0219, ori \u00een labirintul \u00eentunecat al lui Piranesi, \u00een care nu ai cum s\u0103 nu te \u00eentrebi cum e c\u00e2nd te sim\u021bi pierdut (prins ca \u00een p\u00e2nza de p\u0103ianjen) \u0219i te treze\u0219te avertismentul poetei: \u201evom pune risipa de iubire\/\u0219i-o vom ar\u0103ta lumii\/a\u0219a s\u0103 nu iubi\u021bi\/doare p\u00e2n\u0103 la os\/z\u00e2mbetul lui \u00een p\u0103rul meu\/\u0219i umerii goi\/primind stelele \u00een piept\/una c\u00e2te una\u201d (A\u0219a s\u0103 nu iubi\u021bi).
\n Nu e vers din aceast\u0103 frumoas\u0103 carte de poezie, s\u0103 nu fie o invita\u021bie subtil\u0103 la reflec\u021bie, o fereastr\u0103 deschis\u0103 sufletelor chemate s\u0103 exploreze intimit\u0103\u021bile iubirii ei, fiindc\u0103 acolo imagina\u021bia r\u0103m\u00e2ne singurul instrument care, conferind realit\u0103\u021bii o aur\u0103 metaforizat\u0103, poate salva tot ceea ce e mai frumos \u00een iubire. Tema visului\/ \u00een\/ \u0219i prin iubire, o \u00eent\u00e2lnim la poe\u021bii moderni\u0219ti, dar frecvent o g\u0103sim \u0219i la postmoderni\u0219ti, \u00eens\u0103 la poeta buzoianc\u0103, prin amestecul elementului biografic cu secven\u021bele suprarealiste, poezia \u00eencearc\u0103 \u0219i aceste teritorii fabuloase \u00een care realul se \u00eemplete\u0219te cu imaginarul, fantasticul cu parabola, ezoterismul, magia, mitologia… \u0219i din toate acestea ne hr\u0103nim, noi cititorii, visul tr\u0103it \u00een poezia ei. Atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i vede \u00eengr\u0103dit\u0103 posibilitatea de a comunica cititorului adev\u0103ruri nerostite, ori c\u00e2nd str\u0103bate doar cu g\u00e2ndul orice ghem tematic din existen\u021ba sa, recurge \u0219i la parabol\u0103, \u0219i la t\u00e2lcul rostirii.<\/p>\n

2. \u201ePoiana pribegilor\u201d\/ 2021, ed. Tipo Moldova Ia\u0219i, de George Bratu<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut din revela\u021bia evului fanariot, c\u00e2t \u0219i o documentare din filmele cu haiduci, cronici, \u00eenscrisuri din documente etc., romanul s\u0103u e o prelungire a c\u00e2ntecului baladesc despre un fabulos timp fanariot, c\u00e2nd Constantin Ipsilanti, beizadeaua fanariot\u0103, visa la domnia celor dou\u0103 \u021b\u0103ri: Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Ruinat \u0219i p\u0103r\u0103sit dup\u0103 prima domnie, Ipsilanti se va \u00eentoarce \u00een Moldova pe tron \u0219i cu ajutorul \u021barului Alexandru al Rusiei se \u00eendreapt\u0103 \u0219i spre Bucure\u0219ti, pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 \u0219i la tronul \u021b\u0103rii, unde se va stinge lent \u00een anul ce va urma. Aceasta este doar atmosfera unei epoci, dar povestea celor doi eroi, Dide \u0219i Cr\u0103cea, este savuroas\u0103 \u0219i plin\u0103 de suspansuri, aventuri palpitante \u0219i iubiri de zile mari. Cartea este o istorie a sosirii din pribegie a domnitorului Ipsilanti \u0219i a intr\u0103rii cu solie trimis\u0103 din partea \u021barului Rusiei, Alexandru, pentru a ocupa tronul \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Intr\u00e2nd \u00een povestea c\u0103r\u021bii, intri \u00een atmosfera acelei perioade fanariote \u00een care parc\u0103 \u0219i vezi alaiul domnitorului fanariot, intr\u00e2nd \u00een Bucure\u0219ti, \u00een goana dup\u0103 tronul \u021b\u0103rii, ca s\u0103-\u0219i ia locul \u00eentre boierii rugini\u021bi ce p\u00e2ndeau la hanul lui Manuc, sau l\u00e2ng\u0103 Curtea Veche. Suntem pe vremea intrigilor c\u00e2nd, \u00een conacele boierilor foia o lume febril\u0103, purt\u00e2nd vorbe de colo-colo \u0219i abia a\u0219teptau ca noul domn s\u0103 intre \u00een dizgra\u021bia turcilor. C\u00e2ntecele populare \u0219i istorisirile despre acele perioade istorice, despre domnii risipitori perinda\u021bi la tronul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, la anii 1806 \u0219i ceva, l-au inspirat \u0219i pe autor. Romanul va mi\u0219ca toate inimile celor care vor citi mai departe povestea lui Dide, nepotul mo\u0219ului cioban Dic\u0103 \u0219i a babei Anica, \u00eenso\u021bit de aceast\u0103 dat\u0103 \u00een pribegiile sale prin \u021bar\u0103 de ortacul, frate mai mare, c\u0103pitanul Cr\u0103cea. Mai rar s\u0103 po\u021bi ilustra \u00een termeni at\u00e2t de cr\u00e2nceni lupta omului h\u0103ituit de nenorociri cu destinul s\u0103u, dar \u0219i s\u0103 descrii arhaic atmosfera de poveste a acelei epoci. Povestea poart\u0103 \u0219i zbuciumul luptelor duse de popor \u00eempotriva turcilor n\u0103v\u0103litori de peste Dun\u0103re, din \u021binutul bulg\u0103resc, pa\u0219al\u00e2c turcesc pe atunci. Suntem pe vremea intrigilor c\u00e2nd, \u00een conacele boierilor foia o lume febril\u0103 purt\u00e2nd vorbe de colo-colo \u0219i abia a\u0219teptau ca noul domn s\u0103 intre \u00een dizgra\u021bia turcilor. Romanul \u00eencepe cu misiunea \u00eencredin\u021bat\u0103 de domnitorul Ipsilanti celor doi eroi, Dide \u0219i c\u0103pitanul Cr\u0103cea, de a o elibera pe t\u00e2n\u0103ra domni\u021b\u0103 Ludmila, o rud\u0103 a \u021barului, aducerea fetei fiind \u201ebiletul c\u00e2\u0219tig\u0103tor\u201d pentru tronul din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Eroii no\u0219tri \u00eent\u00e2mpin\u0103 o serie de peripe\u021bii, fac demascarea unor ho\u021bi de vite, iar c\u0103pitanul Cr\u0103cea o \u00eent\u00e2lne\u0219te pe aleasa inimii sale Ilinca, fac planul r\u0103pirii rusoaicei r\u0103pite \u0219i, dup\u0103 o palpitant\u0103 lupt\u0103 cu turcii, o elibereaz\u0103 \u0219i iau cu ei pe t\u00e2n\u0103ra rusoaic\u0103. Dar trecerea fetei spre Moldova \u00eent\u00e2mpin\u0103 alte peripe\u021bii demne de filmele haiduce\u0219ti cu aventuri. \u00cen cele din urm\u0103, vestea eliber\u0103rii domni\u021bei din Rusia ajunge \u0219i (spre lini\u0219tea lui Ipsilanti) la urechea domnitorului nostru c\u00e2t \u0219i a \u021barului rus. Dar, ca \u00een orice domnie a acelor vremuri, pornesc pe la spatele domnului \u0219i urzelile, dar \u0219i tr\u0103d\u0103rile. \u0218i Ipsilanti uit\u0103 de \u201eridicarea la rang de onoare\u201d a celor doi eroi, c\u00e2t \u0219i de promisiunea f\u0103cut\u0103 lui Dide. Lipsit de f\u0103g\u0103duiala promis\u0103 de domnitor Dide se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103-\u0219i vad\u0103, mai \u00eent\u00e2i, satul natal, bunicii \u0219i surioara \u00eenfiat\u0103 de bunici, Dochi\u021ba. Aici g\u0103se\u0219te satul ruinat ca urmare a focului pus de turci, bunicii mor\u021bi \u0219i Dochi\u021ba disp\u0103rut\u0103. Dup\u0103 at\u00e2ta \u00eentristare vine \u0219i bucuria re\u00eent\u00e2lnirii, cu Dochi\u021ba. Apoi \u00eel elibereaz\u0103 pe haiducul Radu din temni\u021b\u0103 \u0219i \u00eempreun\u0103 pornesc spre ascunz\u0103toarea haiducilor, \u00een Transilvania. \u00cen final, cititorul se va afla \u00een fa\u021ba unei iubiri de roman cavaleresc dintre Dide \u0219i Dochi\u021ba (fata \u00eenfiat\u0103 de Dic\u0103), iar povestea celor din \u201ePoiana pribegilor\u201d pare un amestec de realitate \u0219i legend\u0103 \u0219i are aura romanului-basm. Nu e romanul unui destin, ci al unei st\u0103ri a \u021b\u0103rilor rom\u00e2ne la acele vremuri, c\u00e2nd \u00eencepuse a se \u00eenfiripa mi\u0219carea de eliberare a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti sub Tudor Vladimirescu. George Bratu, prin scrierea acestui roman, are \u00eenzestrarea unui bun cronicar. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cartea din Bibliotec\u0103 Tudor CICU 1. \u201eA\u0219a s\u0103 (nu) iubi\u021bi\u201d\/ Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 Educa\u021bional\/ 2024, de Mihaela Roxana Boboc Lu\u00e2nd partea<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24067,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24125"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24125"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24125\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24126,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24125\/revisions\/24126"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24125"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24125"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24125"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}