{"id":24077,"date":"2025-01-03T01:19:52","date_gmt":"2025-01-02T22:19:52","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24077"},"modified":"2025-01-03T01:19:52","modified_gmt":"2025-01-02T22:19:52","slug":"literadura-nr-34-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24077","title":{"rendered":"Literadura nr. 34 (3)"},"content":{"rendered":"<p><strong>Francisco STOICA<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/francisco-stoica.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-0\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/francisco-stoica.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"295\" class=\"alignnone size-full wp-image-21869 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 225px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 225\/295;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/francisco-stoica.jpg\" alt=\"\" width=\"225\" height=\"295\" class=\"alignnone size-full wp-image-21869\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>M\u0102 SIMT MAI \u00ceNTREG<\/strong><\/p>\n<p>Locuiam la mic\u0103 distan\u021b\u0103 de unitatea militar\u0103. Traseele mele erau de acas\u0103 la serviciu \u0219i invers. Cuno\u0219team doar o m\u00e2n\u0103 de oameni, mereu aceia\u0219i. Sim\u021beam c\u0103 ceva nu este \u00een regul\u0103. P\u00e2n\u0103 c\u00e2nd am intrat \u00een presa militar\u0103. Mi s-a deschis lumea. Am cunoscut alte moduri de g\u00e2ndire, alte locuri. Am intrat \u00een contact cu foarte multe persoane din toat\u0103 \u021bara, chiar din str\u0103in\u0103tate. Iubesc oamenii, \u00eemi place s\u0103 cunosc c\u00e2t mai mul\u021bi, m\u0103 simt mai \u00eentreg.<\/p>\n<p><strong>O LUME DE DOU\u0102 ORE<\/strong><\/p>\n<p>\u00cemi este dor de c\u0103l\u0103toriile cu trenul, am f\u0103cut c\u00e2\u021biva ani naveta la Bucure\u0219ti, compartimentele erau pline, fiecare se preg\u0103tea pentru cele dou\u0103 ore p\u00e2n\u0103 la destina\u021bie, deschidea o carte sau un ziar, sau \u00eencerca s\u0103 a\u021bipeasc\u0103. Era un studiu discret, fiecare cerceta pe fiecare, p\u00e2n\u0103 punea cineva un subiect pe tapet, se \u00eencingea o discu\u021bie serioas\u0103, de cele mai multe ori interesant\u0103. T\u0103ceam brusc atunci c\u00e2nd se oprea trenul \u00een Bucure\u0219ti, bun\u0103 ziua \u0219i ne \u00eempr\u0103\u0219tiam&#8230;<\/p>\n<p><strong>C\u00c2T PUTEM CONTROLA?<\/strong><\/p>\n<p>Nu-i nimic, s-a \u00eent\u00e2mplat, mi-a zis mama. Primisem o pereche de pantaloni scur\u021bi noi \u0219i din prima zi i-am ag\u0103\u021bat \u00een ceva \u0219i i-am rupt. M-am lini\u0219tit, m\u0103 temusem de o ceart\u0103 zdrav\u0103n\u0103, dar am sim\u021bit puterea acelui ,,s-a \u00eent\u00e2mplat\u201d, era clar c\u0103 nu trebuia s\u0103 se mai repete! Dar poate fi controlat\u0103 \u00eent\u00e2mplarea? M\u0103 g\u00e2ndesc acum ce rol a jucat \u00een via\u021ba mea \u0219i c\u00e2t m-a condus, de\u0219i se spune c\u0103 nimic nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103tor&#8230;<\/p>\n<p><strong>SUNT LUCRAT<\/strong><\/p>\n<p>\u00cemi imaginez c\u00e2teodat\u0103 c\u0103 sunt \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere \u00een care, dac\u0103 nu a\u0219 \u021bine cu bra\u021bele \u00eentinse pere\u021bii, ace\u0219tia s-ar tot apropia pentru a-mi mic\u0219ora spa\u021biul. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu zilele, parc\u0103 tot \u00eencearc\u0103 s\u0103-mi umple timpul cu m\u0103run\u021bi\u0219uri, din ce \u00een ce mai multe, astfel \u00eenc\u00e2t eu s\u0103 am din ce \u00een ce mai pu\u021bin loc. \u0218i reu\u0219esc de foarte multe ori s\u0103 m\u0103 p\u0103c\u0103leasc\u0103. Doar c\u00e2nd realizez c\u0103 sunt&#8230; lucrat, \u00eemi mai fac \u0219i eu loc.<\/p>\n<p><strong>LINIA DE PLUTIRE<\/strong><\/p>\n<p>Fiecare este un univers, cum s\u0103-l cuno\u0219ti? Uneori m\u0103 minunez, cum de ne \u00een\u021belegem? M\u0103 \u00eentreb cum ar fi fost dac\u0103 nu ar fi existat bunul sim\u021b, r\u0103bdarea, dac\u0103 nu ar fi existat sentimentele. Probabil \u0219i regulile sunt bune, ne aduc pe o linie de plutire. \u0218i prietenia este foarte important\u0103, ea \u0219tie s\u0103 men\u021bin\u0103 o rela\u021bie f\u0103r\u0103 a intra \u00een am\u0103nunte, f\u0103r\u0103 a descoase. Da, doar a\u0219a ne putem \u00een\u021belege, \u00een esen\u021b\u0103 suntem at\u00e2t de diferi\u021bi&#8230;<\/p>\n<p><strong>PRIVIM AM\u00c2NDOI ANOTIMPURILE<\/strong><\/p>\n<p>Nici nu mai \u0219tiu c\u00e2t\u0103 vreme a trecut de c\u00e2nd l-am pus \u00een p\u0103m\u00e2nt, un gutui firav, \u00eel priveam cu ne\u00eencredere, acum este falnic, mi-a devenit prieten, \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 este primul care m\u0103 salut\u0103 \u00eenf\u0103\u0219urat mai mereu \u00een raze de soare, \u00eel \u00eentreb \u0219i eu ce mai face, parc\u0103-i simt r\u0103spunsul, ce s\u0103 fac, \u00eencepe s\u0103-mi fie cam frig noaptea, dar m\u0103 bucur de ultima lun\u0103 de toamn\u0103, \u0219i a\u0219a, \u00eentr-o magie total\u0103, privim am\u00e2ndoi anotimpurile&#8230;<\/p>\n<p><strong>NOTA LA PURTARE<\/strong><\/p>\n<p>La sf\u00e2r\u0219itul fiec\u0103rui an de \u0219coal\u0103 r\u0103suflam u\u0219urat, m\u0103 cuprindea o anumit\u0103 stare de bine de care \u00eemi este dor. Normal, dup\u0103 at\u00e2tea extemporale \u0219i teze, dup\u0103 at\u00e2tea manuale \u00eenv\u0103\u021bate pagin\u0103 cu pagin\u0103&#8230; \u00cemi vedeam media final\u0103, era o relaxare deosebit\u0103, eram mul\u021bumit de mine. M\u0103 g\u00e2ndesc acum c\u0103 a\u0219 avea nevoie, anual, m\u0103car de o not\u0103 la purtare. Nu \u0219tiu cine ar putea s\u0103 o dea, dar s\u0103 fie adev\u0103rat\u0103, s\u0103 nu m\u0103 mai evaluez singur.<\/p>\n<p><strong><br \/>\n             Florentin POPESCU<\/strong><br \/>\n<a href=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/n.jpg\" data-rel=\"lightbox-image-1\" data-rl_title=\"\" data-rl_caption=\"\" title=\"\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/n.jpg\" alt=\"\" width=\"190\" height=\"224\" class=\"alignnone size-full wp-image-10444 lazyload\" src=\"data:image\/gif;base64,R0lGODlhAQABAAAAACH5BAEKAAEALAAAAAABAAEAAAICTAEAOw==\" style=\"--smush-placeholder-width: 190px; --smush-placeholder-aspect-ratio: 190\/224;\" \/><noscript><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/n.jpg\" alt=\"\" width=\"190\" height=\"224\" class=\"alignnone size-full wp-image-10444\" \/><\/noscript><\/a><\/p>\n<p><strong>    Oameni \u0219i locuri din Buz\u0103ul de<br \/>\n                 alt\u0103dat\u0103 (XXX)<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u201eMacul Ro\u0219u\u201c \u2013 o \u201eCap\u0219a\u201c a ora\u0219ului de odinioar\u0103 (V)<\/strong><\/p>\n<p>    Prietenul meu \u0219i vechiul \u201ecombatant\u201c al Cenaclului \u201eAlexandru Sahia\u201c, Ion Aldeniu mi-a reamintit c\u0103-n noiembrie anul acesta fostul nostru coleg de aspira\u021bii literare Mircea Ichim, dac\u0103 ar mai fi tr\u0103it ar fi \u00eemplinit v\u00e2rsta de 80 de ani \u2013 prilej cu care l-a evocat \u00eentr-un articol-medalion, mi l-a trimis \u0219i l-am publicat \u00een revista \u201eBucure\u0219tiul literar \u0219i artistic\u201c.<br \/>\n    Vechi cenaclist \u0219i el, Mircea Ichim f\u0103cea o figur\u0103 aparte printre colegii lui de genera\u021bie. Av\u00e2nd o anume prestan\u021b\u0103, un echilibru \u00een discu\u021bii \u0219i fiind un ponderat \u00een ce privea scrierile altora, el se dovedise a fi destul de \u201ezg\u00e2rcit\u201c cu propriile lecturi \u00een cenaclu, poate \u2013 aveam s\u0103-mi dau seama mult mai t\u00e2rziu! \u2013 gra\u021bie pe de o parte unei anume autocenzuri \u0219i unei educa\u021bii primite \u00een familie, mai ales de la tat\u0103l lui, profesor de renume \u00een ora\u0219. L-am avut \u0219i eu dasc\u0103l de literatur\u0103 la Liceul \u201eB.P. Hasdeu\u201c \u0219i acum, dup\u0103 at\u00e2ta amar de vreme, \u00eemi dau seama c\u0103 tat\u0103l \u0219i fiul, cei doi Ichim se asem\u0103nau \u00eentru totul unul cu altul. Profesorul era un distant fa\u021b\u0103 de elevi, f\u0103r\u0103 a fi, \u00eens\u0103, arogant, \u00eeng\u0103duitor cu noi, f\u0103r\u0103 a face rabat la note \u0219i la disciplina \u0219col\u0103reasc\u0103 de atunci.<br \/>\n    Junele Mircea Ichim (despre care am scris \u00een mai multe r\u00e2nduri \u00een evoc\u0103rile \u0219i amintirile mele), nu prea lejer \u0219i slobod la gur\u0103, \u00eei pl\u0103cea compania colegilor de la amintitul cenaclu, mai ales atunci c\u00e2nd discu\u021biile din acel conclav se continuau \u0219i dup\u0103 \u0219edin\u021ba de lucru, fie seara t\u00e2rziu \u00een plimb\u0103rile colective prin Cr\u00e2ng, fie la \u201eMacul Ro\u0219u\u201c. Nu de pu\u021bine ori venea la \u201eMacul Ro\u0219u\u201c cu c\u00e2te-o idee bun\u0103 (literar\u0103, evident), pe care toat\u0103 lumea o aprecia de \u00eendat\u0103 ce era formulat\u0103.<br \/>\n    \u00cen micul local ne \u00eent\u00e2lneam, \u00eens\u0103, nu numai \u00een zilele \u201ede cenaclu\u201c, ci \u0219i \u00een altele.<br \/>\n    \u00cemi amintesc, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 \u00een unele duminici c\u00e2\u021biva dintre noi ne f\u0103ceam obiceiul s\u0103 trecem \u0219i pe la cofet\u0103ria cu pricina, chit c\u0103 nu ne d\u0103deam \u00eent\u00e2lnire unii cu al\u021bii, ori am fi avut vreo treab\u0103 anume prin zon\u0103. \u00cen astfel de zile poposea acolo \u0219i Dan Dumitrescu, care era profesor de literatur\u0103 \u00eentr-un sat din jude\u021b, prozator care \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri citise c\u00e2teva texte la cenaclu, \u00eentrunind frumoase aprecieri din partea celor care le ascultaser\u0103. Povestea cu umor cum \u00een primul lui an de profesorat l\u0103sase corigent\u0103 o jum\u0103tate de clas\u0103 \u0219i s-a trezit c\u0103 este chemat la Inspectoratul \u0219colar jude\u021bean, unde i s-a spus c\u00e2t se poate de r\u0103spicat: \u201eNu elevii sunt slab preg\u0103ti\u021bi, ci dumneata, c\u0103 nu \u0219tii s\u0103 le predai \u0219i nu-i determini s\u0103 \u00eenve\u021be! A\u0219a c\u0103 bag\u0103-\u021bi min\u021bile \u00een cap, vezi ce faci pe viitor, dac\u0103 vrei s\u0103 nu te sanc\u021bion\u0103m!\u201c.<br \/>\n    Cariera lui Mircea Ichim, at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 a fost \u00een literatur\u0103 \u0219i-n publicistic\u0103 poate fi considerat\u0103 una meritorie \u0219i pe care cei care l-am cunoscut am apreciat-o cum se cuvenea \u0219i o apreciem \u0219i azi la fel.<br \/>\n    Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u021bii de Limba \u0219i Literatura Rom\u00e2n\u0103 de la Universitatea Bucure\u0219ti, el a fost angajat la \u201eVia\u021ba Buz\u0103ului\u201c, seria nou\u0103, condus\u0103 de un alt mare entuziast \u0219i animator al vie\u021bii culturale din ora\u0219ul de atunci \u0219i din jude\u021b: Laz\u0103r Buciucu.<br \/>\n    S-a-nt\u00e2mplat ca anul \u00een care Mircea Ifrim a absolvit facultatea s\u0103 coincid\u0103 cu re\u00eemp\u0103r\u021birea administrativ\u0103 a \u021b\u0103rii, din cele dou\u0103 mari raioane, Buz\u0103u \u0219i R\u00e2mnicu S\u0103rat, s\u0103 rezulte jude\u021bul Buz\u0103u.<br \/>\n    \u0218i fiind el un jude\u021b nou, Buz\u0103ul a intrat pe f\u0103ga\u0219ul unor transform\u0103ri multilaterale \u00een bine. Pe l\u00e2ng\u0103 altele av\u00e2nd nevoie \u0219i de un organ de pres\u0103, teascurile tipografice au dat lumin\u0103 amintitului cotidian, citit p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een cele mai \u00eendep\u0103rtate c\u0103tune. Era ceva nou, se crease o emula\u021bie, locuitorii de peste tot erau curio\u0219i s\u0103 se informeze despre ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een jurul \u0219i-n apropierea lor, fiindc\u0103 de cele c\u00e2teva ziare centrale \u0219i de televiziunea redus\u0103 la doar dou\u0103 ore de emisie se cam s\u0103turaser\u0103.<br \/>\n    \u00cen acest context Mircea Ichim, secondat de Corneliu \u0218tefan \u0219i de redactorul-\u0219ef Laz\u0103r Buciucu a \u00eenfiin\u021bat un cenaclu literar al \u201eVie\u021bii Buz\u0103ului\u201c \u0219i a editat periodic un supliment al ziarului, cu nimic mai prejos (ca valoare a textelor \u0219i ca prestigiu al semnatarilor) dec\u00e2t oricare alt\u0103 revist\u0103 cultural\u0103 din \u021bar\u0103.<br \/>\n    Peste ani, c\u00e2nd \u201eVia\u021ba Buz\u0103ului\u201c a intrat pe o pant\u0103 descendent\u0103 din cauza drasticelor economii financiare de la scar\u0103 na\u021bional\u0103 (Deh! Politica de prop\u0103\u0219ire \u0219i afirmare a jude\u021belor se cam sf\u00e2r\u0219ise \u0219i odat\u0103 cu ea emula\u021bia local\u0103 \u00eencetase), Mircea Ichim a venit \u00een Bucure\u0219ti.<br \/>\n    O vreme a lucrat pe post de cercet\u0103tor la Institutul Na\u021bional de Istorie, o alta a fost redactor la revista \u201eAlbina\u201c, iar mai apoi a predat ziaristica la Academia \u201e\u0218tefan Gheorghiu\u201c, dup\u0103 1989 fiind luat \u00een echipa lui Ion Iliescu de la cotidianul \u201eDiminea\u021ba\u201c, de\u021bin\u00e2nd func\u021bia de secretar general de redac\u021bie.<br \/>\n    \u00cen aceast\u0103 din urm\u0103 postur\u0103 i-am f\u0103cut o vizit\u0103 la redac\u021bie \u0219i i-am propus \u00eenfiin\u021barea unei colec\u021bii de c\u0103r\u021bi, ca suplimente ale ziarului, \u00een genul celor pe care le publicau marile ziare \u00een perioada interbelic\u0103. I-a sur\u00e2s \u0219i nu prea ideea (probabil din motive t\u0103inuite) \u0219i am stabilit s\u0103 ne mai revedem c\u00e2t de cur\u00e2nd spre a pune la punct eventualele detalii.<br \/>\n    A fost ultima noastr\u0103 \u00eent\u00e2lnire, \u00eentruc\u00e2t dup\u0103 un timp el a p\u0103r\u0103sit redac\u021bia fiind \u201epropulsat\u201c ca deputat de Giurgiu de c\u0103tre acela\u0219i Ion Iliescu, ultima lui func\u021bie \u00eenainte de moartea prematur\u0103 survenit\u0103 \u00een 1993, \u00eentr-un februarie geros \u0219i cu mult\u0103 z\u0103pad\u0103, fapt care i-a \u00eempiedicat pe mul\u021bi dintre cunoscu\u021bii lui s\u0103 participe la slujba de \u00eenmorm\u00e2ntare de la biserica Amzei. Acolo, dup\u0103 un mesaj din partea Parlamentului, rostit de o actri\u021b\u0103 obscur\u0103, dar parlamentar\u0103, i-am evocat, pe scurt, anii de adolescen\u021b\u0103 \u0219i de tinere\u021be de la Buz\u0103u.<br \/>\n    Din perspectiva istoriei literare, numele lui Mircea Ichim se leag\u0103 de dou\u0103 realiz\u0103ri remarcabile: volumul de versuri Ie\u0219irea din crisalid\u0103 (1976) \u0219i un Curs de secretariat de redac\u021bie, de mare utilitate studen\u021bilor de la Facultatea de ziaristic\u0103.<br \/>\n    Ie\u0219irea din crisalid\u0103, ap\u0103rut la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, o firm\u0103 cu recunoscut prestigiu \u00een epoc\u0103, este de fapt un poem dramatic, \u00een maniera vechilor tragedii antice grece\u0219ti, cu un timbru de originalitate incontestabil.<br \/>\n    \u00cent\u00e2lnindu-ne la pu\u021bin timp dup\u0103 apari\u021bia c\u0103r\u021bii, Mircea Ichim \u00eemi m\u0103rturisea c\u0103 sper\u0103 ca volumul lui s\u0103 primeasc\u0103 Premiul Uniunii Scriitorilor. L-am privit pu\u021bin sceptic, \u0219tiind c\u0103 atunci, ca \u0219i azi, astfel de premii se acord\u0103 de multe ori prin aranjamente de culise, iar eu m\u0103 \u00eendoiam c\u0103 el le-ar fi avut, necum c\u0103 s-ar fi aflat, ca destui al\u021bii, \u00eentr-un p\u0103ienjeni\u0219 de rela\u021bii cu in\u0219i ce ar fi putut avea un cuv\u00e2nt greu de spus \u00een ce-l privea.<br \/>\n    \u00cendoiala mea a devenit cur\u00e2nd o certitudine, fiindc\u0103 volumul a intrat repede \u00eentr-un con de umbr\u0103 al criticii, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori cu unele c\u0103r\u021bi de valoare.<br \/>\n    S-a nimerit ca 11 octombrie al anului \u00een care ne afl\u0103m s\u0103 fie o zi frumoas\u0103 \u0219i \u00eensorit\u0103 \u2013 ziua \u00een care am poposit la P\u00e2rscov la Concursul Na\u021bional de poezie \u201eV. Voiculescu\u201c \u2013 un bun prilej de a-mi reaminti de momentele \u00een care pe acelea\u0219i locuri m-am aflat c\u00e2ndva \u0219i cu Mircea Ichim, acum doar o imagine pe un panou din casa memorial\u0103 a celui care de-a dat uimitoarele Sonete \u00eenchipuite \u0219i nu mai pu\u021bin fascinantele Povestiri fantastice.<br \/>\n    La \u00eentoarcerea de acolo mi-am propus ca \u00een locul unei cupe de \u0219ampanie ciocnit\u0103 cu Mircea Ichim la 80 de ani, dac\u0103 ar mai fi tr\u0103it, s\u0103 merg la o biseric\u0103 \u0219i s\u0103 aprind o lum\u00e2nare \u00een memoria lui&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Francisco STOICA M\u0102 SIMT MAI \u00ceNTREG Locuiam la mic\u0103 distan\u021b\u0103 de unitatea militar\u0103. Traseele mele erau de acas\u0103 la serviciu<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":24067,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,329],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24077"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24077"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24077\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24078,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24077\/revisions\/24078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/24067"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24077"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24077"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24077"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}