{"id":24049,"date":"2024-12-29T00:08:59","date_gmt":"2024-12-28T21:08:59","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24049"},"modified":"2024-12-29T00:08:59","modified_gmt":"2024-12-28T21:08:59","slug":"cenaclul-alexandru-sihleanu-14-decembrie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24049","title":{"rendered":"Cenaclul Alexandru Sihleanu – 14 Decembrie 2024"},"content":{"rendered":"

O \u021aAR\u0102 EXIST\u0102 DATORIT\u0102 FIILOR EI<\/strong><\/p>\n

\tS\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 decembrie, Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon \u0219i Apolonie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din R\u00e2mnicu S\u0103rat a debutat, cu momentul in memoriam celor pleca\u021bi dintre noi: Gheorghe \u0218aramet, Grigore Radu St\u0103nescu, Florea Costache, \u0218tefan \u0218erb\u0103nescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matinc\u0103 Costea, Smarandache (Manea) Aghean\u0103, George Anghel. Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace!
\n\tDl prof. Mihail Constantinescu a lecturat la momentul in memoriam dou\u0103 poezii semnate Matinc\u0103 Costea:
\n\u201e(Evoc\u0103ri) Amprent\u0103-\u0219i puse Petre Antonescu\/ Pe Arcul de Triumf din Bucure\u0219ti.\/ Simbol al luptei – Pavel Z\u0103g\u0103nescu\/ Ei, fii ai urbei noastre muntene\u0219ti.\/\/ \u0218i azi, Florica V. Cristoforeanu,\/ Cu glasul cristalin cuceritor,\/ Tr\u0103ie\u0219te printre noi ca \u0219i Sihleanu,\/ M\u00e2ndrindu-ne cu amintirea lor.\/\/ Murgoci, Vlahu\u021b\u0103, Ion R\u0103dulescu ,\/ Saligny, Pavelescu Cincinat,\/ Str\u0103bat prin vreme cugetele noastre,\/ \u00cei venereaz\u0103 R\u00e2mnicu S\u0103rat.
\n(Str\u0103vechi meleag) Str\u0103vechi meleag de vatr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\/ \u00cen plete por\u021bi azi sutele de ani,\/ Te str\u0103juie\u0219te gloria domneasc\u0103\/ Ora\u0219ul meu cu parcuri \u0219i castani.\/\/ Istoria ne cheam\u0103 la visare\/ Aici la margine de B\u0103r\u0103gan\/ S\u0103-i evoc\u0103m cu mult\u0103-nfl\u0103c\u0103rare\/ Pe Vod\u0103 Br\u00e2ncoveanu \u0219i \u0218tefan.\/\/ Te-a\u0219tept cu amintirea\/ \u0218i sufletul curat\/ S\u0103 \u00eempletim iubirea\/ La R\u00e2mnicu S\u0103rat.\u201d
\n\tA urmat lectorul de serviciu, dl Mircea Mocanu, cu un eseu \u0219i un grupaj de poezii. V\u0103 ofer lectura:
\n\t\u0162ine-\u0163i mereu fa\u0163a spre soare \u015fi umbrele vor c\u0103dea \u00een urma ta.
\n (Walt Whitman)
\n Meritocra\u0163ia
\n\tEste un subiect vast \u015fi nu dorit la ora actual\u0103 cel pu\u0163in la noi unde ,,meritele\u201d apar\u0163in celor ce promit. Sigur: ,,Promettre c\u2019 est noble, tennir c\u2019est bourgeois!\u201d, dar\u2026
\nFiecare genera\u0163ie s-a considerat mai avansat\u0103 dec\u00e2t precedentele p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 lu\u00e2ndu-se \u00een considerare \u015fi realiz\u0103rile trecutului. La descoperirea picturilor rupestre omul modern a r\u0103mas extaziat. Exist\u0103 71 pe\u015fteri pictate \u00een Fran\u0163a cea mai cunoscut\u0103 fiind Lascaux, 34 \u00een Spania, cap de afi\u015f fiind Altamira dar astfel de minuni g\u0103sindu-se \u015fi la noi \u2013 pe\u015ftera Coliboaia, Cuciulat sau Gura Chindiei. Se pot atribui omului de Cro-Magnon \u2013 tr\u0103itor al paleoliticului superior (40000-12000 \u00een urm\u0103). Picturile sunt considerate a fi executate de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2nii grupului tribal sau de c\u0103tre cei mai merituo\u015fi membri ai acestuia.
\n\tDar s\u0103 d\u0103m timpul pu\u0163in mai \u00eenapoi. \u00centre aproximativ 430.000 \u015fi 40.000 de ani \u00een urm\u0103. Este vorba despre cel considerat ast\u0103zi primat\u0103, omul de Neanderthal. \u015ei aici apar surprize pentru ,,evoluatul\u201d de ast\u0103zi\u2026 Astfel, s-a descoperit un schelet de neanderthalian cu multiple leziuni care , au considerat paleontologii dar \u015fi cercet\u0103tori criminali\u015fti, la data producerii lor nu ofereau speran\u0163e de via\u0163\u0103. \u015ei totu\u015fi ,,primatul\u201d a mai tr\u0103it un num\u0103r de ani, au spus speciali\u015ftii. Cum? \u00cengrijit \u015fi sprijinit de grupul din care f\u0103cea parte \u015fi nu de lupoaica ce i-a hr\u0103nit pe Romulus \u015fi Remus. Deci apare meritul grupului care a sus\u0163inut pe unul dintre ai s\u0103i p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Omul modern nu prea se poate l\u0103uda cu astfel de ispr\u0103vi c\u0103ci prin folosirea gazelor de lupt\u0103, a bombelor, culmin\u00e2nd cu cea nuclear\u0103 este dispus s\u0103 m\u0103cel\u0103reasc\u0103 \u00een mas\u0103. Dac\u0103 japonezii spre finalul celui de al doilea r\u0103zboi mondial erau aproape gata s\u0103 arunce bomba r\u0103sp\u00e2nditoare de cium\u0103 asupra New York-ului, ast\u0103zi exist\u0103 pandemii despre care se vorbe\u015fte cu mult timp \u00eenaintea apari\u0163iei acestora dar, nu este un merit al nim\u0103nui \u015fi deci nu are rost s\u0103-l dezbat.
\nDar s\u0103 vedem ce este meritocra\u0163ia. Conform DEX:
\nMERITOCRA\u021a\u00cdE, meritocra\u021b\u00edi, s. f. 1. Sistem \u00een care se aleg persoanele talentate, cu scopul de a fi promovate pe baza realiz\u0103rilor ob\u021binute. 2. Colectiv de conducere ales dup\u0103 criterii intelectuale. (cf. engl. meritocracy < merit + -o- + -cracy = -cra\u021bie)\n,, Merit \u015fi calit\u0103\u0163i sunt pe lume o provocare la duel\u201d. spunea M. Eminescu Adev\u0103rat pe timpurile sale, adev\u0103rat \u015fi ast\u0103zi. Deoarece ,,Nimic nu-i mai greu de iertat dec\u00e2t meritul altuia\u201d. Denis Diderot\n\tPoate c\u0103 cel mai bine meritocra\u0163ia a fost reprezentat\u0103 \u00een Fran\u0163a napoleonian\u0103. Este normal c\u0103 mul\u0163i vor spune: dar cu fra\u0163ii \u015fi surorile lui cum a fost? R\u0103spunsul este simplu - rudele nu \u0163i le alegi \u015fi, mai de cur\u00e2nd, nici pre\u015fedin\u0163ii. \u015ei c\u00e2nd vorbesc despre perioada Fran\u0163ei napoleoniene m\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la cei numi\u0163i mare\u015fali ai armatei dar \u015fi la mini\u015ftrii ce au condus fie poli\u0163ia, fie internele (care erau separate), fie externele, \u015f.a.m.d. Nu voi aminti la to\u0163i mare\u015falii ci doar pe c\u00e2\u0163iva dintre ei, tema nefiind de natur\u0103 istoric\u0103.\nNey \u00een tinere\u0163e a fost dogar. \u00cel va face pe Napoleon s\u0103 exclame: ,,Omul acesta e un leu!\u201d \nAugereau provine dintr-o familie foarte modest\u0103 \u015fi \u00een perioada pre-revolu\u0163ionar\u0103 activeaz\u0103 ca mercenar \u00een mai multe armate - austriac\u0103, portughez\u0103\u2026\nDavout este fiu de militar provenit dintr-o familie nobil\u0103 burgund\u0103 d\u2019 Avout. Rece \u015fi crud.\nLannes al cincilea copil din familia unui negustor gascon.\nMurat fiul unui hangiu cu \u00eenc\u0103 zece copii. Iscusit cavalerist.\nSoult- sublocotenent \u00een 1792, general de brigad\u0103 \u00een 1794 \u015fi general de divizie \u00een 1799.\nLefebre un l\u0103ncier ne\u015ftiutor de carte.\nBerthier- cartograf \u015fef.\nMassenna- metodic.\nMarmont- rece \u015fi st\u0103p\u00e2nit.\nLogic ne \u00eentreb\u0103m care a fost factorul ce a dus la numirea dup\u0103 1804 a tuturor acestora pe postul de mare\u015fal \u015fi, s\u0103 avem \u00een vedere, c\u0103 num\u0103rul lor a fost peste dou\u0103zeci.\n\tTo\u0163i se deosebeau categoric \u00eentre ei \u00eens\u0103, \u00een acela\u015fi timp aveau o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103: erau remarcabili prin rapiditatea g\u00e2ndirii, \u00een\u0163elegerea cu iu\u0163eal\u0103 a situa\u0163iilor ivite cu avantajele dar \u015fi dezavantajele lor, capacitatea de a lua hot\u0103r\u00e2ri rapide \u015fi g\u0103sirea cu u\u015furin\u0163\u0103 a c\u0103ilor de ie\u015fire din situa\u0163ii care \u00eei dezavantajau. Pierise din p\u0103cate Desaix la Marengo\u2026\n\tO propozi\u0163ie lapidar\u0103 a \u00cemp\u0103ratului era suficient\u0103 pentru ca mare\u015falii s\u0103-i citeasc\u0103 g\u00e2ndurile \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een consecin\u0163\u0103.\nEste un exemplu c\u00e2t se poate de clar de numire pe post av\u00e2nd drept criteriu meritocra\u0163ia.\n\tMeritocra\u0163ia promoveaz\u0103 ideea c\u0103 to\u0163i indivizii ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u015fansa de a-\u015fi dezvolta poten\u0163ialul \u015fi de a fi recompensa\u0163i \u00een func\u0163ie de performan\u0163a lor, indiferent de condi\u0163iile \u00een care s-au n\u0103scut. Deci, \u00een concluzie meritocra\u0163ia reprezint\u0103 un concept, o ideologie social\u0103 care sus\u0163ine c\u0103 pozi\u0163iile, privilegiile respectiv recompensele \u00eentr-o societate ar trebui acordate individului \u00een func\u0163ie de merit, deci de competen\u0163e, abilit\u0103\u0163i \u015fi efortul depus de fiecare, iar nu func\u0163ie de statut social, origine sau numirile pe linie de partid at\u00e2t de practicate la noi, \u015fi nu numai, \u00een ultimii 34 de ani dar \u015fi mai \u00eenainte, originea s\u0103n\u0103toas\u0103 fiind un atuu. \u00cen societatea actual\u0103 ar putea fi definit\u0103 ca desemnarea unor tehnocra\u0163i care potrivit preg\u0103tirii s\u0103 conduc\u0103 anumite domenii ale vie\u0163ii social \u2013 economice astfel \u00eenc\u00e2t deciziile luate s\u0103 fie \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 at\u00e2t cu condi\u0163iile interne existente c\u00e2t \u015fi o pliere pe condi\u0163iile externe care pot avea caracter de variabil\u0103...\n\tEste pe deplin adev\u0103rat c\u0103, din comoditate, o serie de \u015fefi de institu\u0163ii nu se \u00eenconjoar\u0103 cu oameni preg\u0103ti\u0163i \u00een domeniul de activitate care s\u0103 se opun\u0103 unor m\u0103suri posibil eronate \u015fi care s\u0103 ,,le submineze\u201d autoritatea. Este cauza unei lipse de cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie inclusiv economic\u0103. Singurul care \u00een guvernul condus de el a dorit s\u0103 intre \u015fi doi opozan\u0163i cunoscu\u0163i ai politicii sale a fost Churchill. Motivul? Dar dac\u0103 totu\u015fi au dreptate?\n\t,,Meritul moral sau lipsa de merit se na\u015fte o data cu cunoa\u015fterea legilor, \u00een\u0103l\u0163\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 la virtute, sau cobor\u00e2nd pana la viciu.\u201d spunea Titu Maiorescu\n\u015fi\n,,Secretul vie\u0163ii lungi a unui stat este p\u0103strarea ierarhiei meritului.\u201d M Eminescu\nEste absolut firesc \u015fi normal deoarece meritocra\u0163ia se bazeaz\u0103 pe un m\u0103nunchi de trei principii de baz\u0103:\n-,, Egalitatea \u015fanselor: To\u0163i indivizii ar trebui s\u0103 aib\u0103 acces egal la oportunit\u0103\u0163i de dezvoltare personal\u0103 \u015fi profesional\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sistemele educa\u0163ionale \u015fi de ocupare a for\u0163ei de munc\u0103 ar trebui s\u0103 fie deschise \u015fi accesibile pentru to\u0163i.\n- Competi\u0163ia corect\u0103: Meritocra\u0163ia presupune competi\u0163ie deschis\u0103 \u015fi corect\u0103, \u00een care indivizii concureaz\u0103 pe baza abilit\u0103\u0163ilor \u015fi eforturilor lor, f\u0103r\u0103 discriminare sau favoritism.\n- Recompense \u00een func\u0163ie de performan\u0163\u0103: Reu\u015fita \u015fi performan\u0163a ar trebui s\u0103 fie recompensate adecvat. Persoanele care ob\u0163in rezultate remarcabile ar trebui s\u0103 fie recunoscute \u015fi recompensate \u00een func\u0163ie de meritele lor.\u201d\n\tAcestea ar trebui s\u0103 fie valabile la toate nivelurile vie\u0163ii sociale inclusiv alegerile fie ele locale, parlamentare sau preziden\u0163iale. Oricum voi reveni asupra acestui subiect care este foarte important \u015fi care nu este deocamdat\u0103 \u00een\u0163eles la nivelul societ\u0103\u0163ii.\n\tCare este cauza? \u00cen primul r\u00e2nd falia dintre meritocra\u0163i \u015fi democra\u0163i. Democra\u0163ii se axeaz\u0103 pe reprezentativitate consider\u00e2nd c\u0103 elitele trebuie s\u0103 fie constituite pe baza ponderii pe care diverse clase sociale o au \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii. \u00cen m\u0103sura \u00een care fiecare nu este partinic poate reflecta asupra acestui aspect aplicat actualei educa\u0163iei politice existente sau in.., la noi.\nComentarii interesante am descoperit av\u00e2nd ca surs\u0103 internetul. Le voi reda mai jos.\n\t,,Celebrul filosof politic american Michael Sandel vorbe\u015fte, \u00een The Tyranny of Merit, despre meritocra\u0163ie ca o form\u0103 de tiranie care justific\u0103 inechit\u0103\u0163i \u015fi precaritatea unor p\u0103r\u0163i din ce \u00een ce mai largi din societate. La aceea\u015fi concluzie ajunge \u015fi Daniel Markovitz \u00een The Meritocracy Trap. \u00centr-un mod u\u015for diferit, asta ne spune \u015fi David Goodhart \u00een Head Hand Heart: The Struggle for Dignity and Status in the 21st Century. Meritocratizarea politicii duce la deconectarea elitelor de popor, cel din urm\u0103 ajung\u00e2nd s\u0103 se simt\u0103 str\u0103in de elitele care au ajuns s\u0103 \u00eel conduc\u0103. Institu\u0163iile politice dominate de meritocra\u0163i, \u00een care interesele altor segmente din societate nu mai sunt reprezentate, ajung s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 legitimitatea politic\u0103. Odat\u0103 pierdut\u0103 aceast\u0103 legitimitate, populi\u015ftii pot s\u0103 \u00ee\u015fi activeze nara\u0163iunile prin care \u00eei mobilizeaz\u0103 pe cei nereprezenta\u0163i pentru a acapara puterea politic\u0103 cu promisiunea re-reprezent\u0103rii.\u201d\n\tM\u0103 g\u00e2ndesc totu\u015fi c\u0103, de\u015fi nume sonore, nu au cunoscut realitatea rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1946. Atunci, la conducere au fost pu\u015fi cei cu origine s\u0103n\u0103toas\u0103 iar elitele au luat drumul \u00eenchisorilor. Nu numai preo\u0163i, nu numai cei ce luptau contra comunismului dar \u015fi profesori universitari, preo\u0163i \u015fi oameni de cultur\u0103 de exemplu. Dup\u0103 un timp s-a v\u0103zut c\u0103 lucrurile nu merg \u015fi s-a \u00eenceput racolarea intelectualilor \u00een partidul unic. \u00cen privin\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, au fost trimise cadre pentru specializare \u00een URRS. Rezultatele au ajuns undeva \u015fi la noi care \u00een Facultatea de Tehnologie Chimic\u0103 mai foloseam Pavlov - ul \u00een cazul ,,Fenomenelor de Transfer\u201d\u2026\n\tS\u0103 vedem cum func\u0163iona democra\u0163ia \u00een Grecia antic\u0103:\n Din punct de vedere etimologic, prin democra\u0163ie se \u00een\u0163elege puterea poporului, conducerea poporului de c\u0103tre popor. Reformatorii care au transformat polisul atenian din stat aristocratic \u00een stat democratic au fost: Solon, Clistene \u015fi Pericle. Institu\u0163iile pe care se baza democra\u0163ia atenian\u0103 au fost: ecclesia sau adunarea poporului \u2013 care vota legile; bul\u00e9 sau Consiliul celor 500 \u2013 ales de mul\u0163ime pentru un an, prin tragere la sor\u0163i; el f\u0103cea propuneri de legi \u015fi se \u00eentrunea \u00een agora; heliaia sau curtea de jura\u0163i \u2013 aleas\u0103 pentru judecarea fiec\u0103rui caz; strategikon sau consiliul strategilor \u2013 format din 10 generali, era ales anual \u015fi r\u0103spundea de ap\u0103rarea Atenei; cei 9 arhon\u0163i, care la \u00eenceput erau aristocra\u021bi, iar din 487 \u00ee. H. erau ale\u015fi din popor; Areopagul \u2013 un tribunal special care judeca omuciderile. Adunarea se \u00eentrunea des pe colina Pnyx din apropierea Acropolei \u2013 cel pu\u0163in de 4 ori \u00een fiecare perioad\u0103 de 36 de zile \u00een secolul IV, \u015fi poate tot a\u015fa de des \u00een cel precedent. Fiecare cet\u0103\u0163ean de sex masculin av\u00e2nd 18 ani \u00eemplini\u0163i putea s\u0103 ia parte la ea oric\u00e2nd dorea \u2013 except\u00e2ndu-i pe cei c\u00e2\u0163iva care, dintr-o vin\u0103 sau alta, \u00ee\u015fi pierduser\u0103 drepturile civice. Evident, doar parte din cei 40.000 de cet\u0103\u0163eni veneau, iar cei care erau de fa\u0163\u0103 la o adunare constituiau demos-ul \u00een cazul dat, \u015fi actele lor erau recunoscute, dup\u0103 lege, ca ac\u0163iuni ale \u00eentregului popor. Pentru a lua o hot\u0103r\u00e2re mai important\u0103 era nevoie de minimum 6000 de votan\u0163i. Ordinea de zi era anun\u0163at\u0103 cu 4 zile \u00eenainte. Votarea se f\u0103cea prin ridicarea de m\u00e2n\u0103; iar \u00een anumite cazuri prin scrutin secret. Orice cet\u0103\u0163ean putea lua cuv\u00e2ntul (dac\u0103 era autorizat de adunare) \u015fi, \u00een limitele constitu\u0163ionale, putea face orice propunere. Opinia public\u0103 nu admitea ca un cet\u0103\u0163ean s\u0103 se dezintereseze de treburile statului; de altminteri, cet\u0103\u0163eanul atenian \u00een\u0163elegea c\u0103 interesele sale individuale nu pot fi separate de cele legate de prosperitatea colectivit\u0103\u0163ii, a statului. Aici, din p\u0103cate, noi suntem deficitari. Nu am v\u0103zut primar, deputat sau senator ai acestei urbe care s\u0103 fi f\u0103cut ceva pentru cet\u0103\u0163enii ora\u015fului. Este motivul care m\u0103 face a oscila \u00eentre cele dou\u0103 forme de reprezentare, balan\u0163a \u00eenclin\u00e2nd mai mult c\u0103tre meritocra\u0163ie. Opiniile, cum este \u015fi firesc, pot diferi de la om la om, de la cet\u0103\u0163ean la cet\u0103\u0163ean. Dar consider c\u0103 de prea mult timp, se bate pasul pe loc, se fac doar promisiuni practic f\u0103r\u0103 acoperire, f\u0103r\u0103 rezultate vizibile pentru ,, omul de r\u00e2nd\u201d a\u015fa cum le place televiziunilor s\u0103 ne numeasc\u0103 prin ,,distin\u015fii\u201d reporteri \u015fi moderatori. Reprezentarea prin propor\u0163ie nu poate da rezultate \u00een cazul \u00een care am auzit personal pe mul\u0163i spun\u00e2nd: ,,Da ei ne-au dat ceva\u2026\u201d Nimic mai fals. \u00cenc\u0103 din 1990 I. P. Culianu \u00eentr-un dialog imaginar \u00eentre fantoma lui C. \u015fi Iliescu spunea:\n,, -\u2026Dar ai chemat Securitatea deghizat\u0103 \u00een mineri, nu-i a\u015fa?\n-\tEi nu, Nicule\u2026 Era Securitate, nu zic, \u00eens\u0103 abia 20%, s\u0103 zicem 30%, s\u0103 zicem chiar 40%...Dar cel pu\u0163in 60% erau adev\u0103ra\u0163i mineri!\n-\t\u015ei au venit? Pe mine m-au huiduit \u00een 1977, a trebuit s\u0103-i omor, s\u0103-i trimit la casa de nebuni, s\u0103-i \u00eempr\u0103\u015ftii peste tot\u2026Ce le-ai dat \u00een schimb?\n-\tO simpl\u0103 m\u0103rire de salariu Nicule.\n-\tDin ce?\n-\tNu \u015ftii c\u0103 banul este o inven\u0163ie? Cre\u015fti salariul, dai drumul la infla\u0163ie, \u015fi\u2026din nimic, nimic. Minerul se treze\u015fte c\u0103 prime\u015fte din ce \u00een ce mai mult ca num\u0103r \u015fi mereu mai pu\u0163in ca putere de cump\u0103rare.\u201d\nRom\u00e2nul, a citit sau nu Petru Culianu, cu inteligen\u0163a care-l caracterizeaz\u0103 de mai bine de treizeci de ani poate avea un subiect de g\u00e2ndire\u2026.\n(Alte g\u00e2nduri) O \u015ftii prea bine: nu te-am \u00eendr\u0103git.\/ Atras de-al vinului buchet suav\/ Am r\u00e2s de tot ce-mi p\u0103rea mie grav\/ Cu suflet de etern \u00eendr\u0103gostit.\/\/ \u00cen cr\u00e2\u015fme de fum \u00eence\u0163o\u015fate\/ C\u00e2ntau femei cu sufletul pierdut,\/ Dar care \u0163ineau totu\u015fi \u0163ie scut,\/ Fantom\u0103 cu oase desc\u0103rnate.\/\/ Te sim\u0163eam mereu ca pe o umbr\u0103\/ Ce zi - noapte atent m\u0103 urm\u0103rea\/ Ca vultur din \u00eenalturi pas\u0103rea:\/ Cu ochi de foc \u015fi-o privire sumbr\u0103.\/ Al\u0103turi de o vadr\u0103 \u015fi-un taraf,\/ Singur\u0103tate, tu-mi e\u015fti epitaf\u2026\n(Ve\u015fnicie) Alene se ridic\u0103 fumul de \u0163igar\u0103\/ \u00centruchip\u00e2nd stafii ale celor ce au fost,\/ \nE vreme rea \u015fi v\u00e2nt \u015fi ploaie pe afar\u0103\/ Trezindu-mi amintiri de\u015farte, f\u0103r\u0103 rost.\/\/ Melodii vechi \u015fi foarte triste str\u0103bat fumul\/ \u00centrerupte adesea de strig\u0103t de cheflii;\/ Trecut-au anii dar, \u00ee\u0163i simt \u00eenc\u0103 parfumul.\/ A\u015ftept trist, t\u0103cut dar \u015ftiu c\u0103 tu n-ai s\u0103 mai vii.\/\/ \u00cen p\u00e2nza de p\u0103ianjen a timpului ne-am prins\/ \u00cen\u015fela\u0163i de sur\u00e2sul mincinos al clipei:\/ Focul cald al iubirii \u00een inimi am aprins\/ Uit\u00e2nd de a mor\u0163ii b\u0103taie a aripei.\/\/ Poate c\u0103 te-ai stins\u2026 Cur\u00e2nd, te voi urma \u015fi eu\/ \u015ei doar ploaia va pl\u00e2nge iubirea-ne mereu.\n(Melancolii de toamn\u0103) \u00cemi bate toamna \u00een fereastr\u0103\/ Cu frunze galbene, uscate\/ Reaprinz\u00e2nd iubirea noastr\u0103\/ Din vremuri de demult uitate.\/\/ Lacrimile i se-aud \u00een geam,\/ Tribut durerilor trecute.\/ A\u015f vrea, l\u00e2ng\u0103 mine s\u0103 te am\/ \u00cen zilele ur\u00e2te, slute.\/\/\nC\u00e2nt de org\u0103 v\u00e2ntul suspin\u0103\/ Ritm\u00e2nd cu vremuri ce-s apuse\/ Dar, totu\u015fi, inima-mi alin\u0103\/ Cu \u015foapte vechi, de tine spuse.\/\/ Este t\u00e2rziu este \u015fi toamn\u0103\/ Dar, tu-mi vei fi etern\u0103 doamn\u0103.\n(R\u00e2nduri pentru Mo\u0219 Cr\u0103ciun-Ion Minulescu) Iart\u0103-m\u0103 c\u0103 te salut numai din u\u015f\u0103...\/ Te-a\u015f pofti \u015fi-n cas\u0103,\/ Dar mi-e team\u0103\/ C\u0103-mi aduci aceea\u015fi ve\u015fnic\u0103 p\u0103pu\u015f\u0103\/ \u015ei acela\u015fi vechi refren de panoram\u0103!...\/\/ Iart\u0103-m\u0103 c\u0103-\u0163i spun ce cuget, Mo\u015f Cr\u0103ciun...\/ Dar eu - z\u0103u - nu v\u0103d de ce mai vii!...\/ Ce folos c\u0103 e\u015fti b\u0103tr\u00e2n\/ \u015ei-ai suflet bun,\/ Dac\u0103-n tolb\u0103 n-ai dec\u00e2t minciuni pentru copii!...\/\/ Nu-\u0163i mai pierde timpul cu pove\u015fti\/ Pentru cei ce nu mai cred \u00een ele...\/ Tu - e drept - n-ai fost dec\u00e2t a\u015fa cum e\u015fti,\/ Omul cu p\u0103pu\u015fi de por\u0163elan\/ \u015ei acadele...\/ Dar eu nu mai sunt copilul de-alt\u0103dat\u0103,\/ S\u0103 m\u0103-nc\u00e2nt numai de chipuri ce se \u015fterg,\/ Mie-mi trebuie-o femeie adev\u0103rat\u0103,\/ Nu femei-p\u0103pu\u015fi de Nuremberg!...\/\/ Iat\u0103!...\/ Asta este tot ce-am vrut s\u0103-\u0163i spun...\/ \u015ei \u0163i-am spus, s\u0103 \u015ftii \u015fi tu ce-a\u015f vrea!...\/ \u0162ine minte,\/ \u0162ine minte, Mo\u015f Cr\u0103ciun...\/ \u015ei la anul, dac\u0103 vii din nou, s\u0103-mi vii cu Ea!..\n\tDup\u0103 o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 ,,EA\u201d poate fi orice: s\u0103n\u0103tatea, lini\u015ftea, pacea, \u00eemplinirea sufleteasc\u0103\u2026. Fiecare este \u00eendrept\u0103\u0163it s\u0103-l a\u015ftepte pe Mo\u015f cu ceea ce \u015fi-a dorit poate o via\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103.\n\tLa mul\u0163i ani, Pace \u015fi Lumin\u0103 v\u0103 doresc tuturor!\n\t\u00cen urma lecturii dlui Mircea Mocanu putem spune c\u0103 Cenaclul Alexandru Sihleanu are doi esei\u0219ti de marc\u0103, dl Mircea Mocanu \u0219i dl drd. Cristi Rusin, demni urma\u0219i ai eseistului dr. Mircea V. Homescu. Ideea din titlu, meritocra\u021bia, este bine sus\u021binut\u0103 pe tot parcursul eseului, autorul dorind, \u00een lini\u0219tea noastr\u0103, s\u0103 concluzion\u0103m adev\u0103ratul drum socio-politic al Rom\u00e2niei. Poeziile \u00eel reprezint\u0103, melancolic \u00een manier\u0103 bacovian\u0103, spirit de observa\u021bie, o sensibilitate a vremurilor trecute \u00een dragoste \u0219i a visurilor proprii, un \u201eelogiu\u201d adus anotimpului toamna. O lectur\u0103 pl\u0103cut\u0103. \u00cei mul\u021bumim \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m la o nou\u0103 lectur\u0103! \n\t\u201eLectorul de ast\u0103zi, dl Mircea Mocanu, abordeaz\u0103 o tem\u0103 foarte popular\u0103, dar controversat\u0103. S-a vorbit \u0219i se vorbe\u0219te foarte des \u00een societate despre meritocra\u021bie, dar doar la nivel teoretic. Cei care au excelat \u201e\u00een abordarea acestui subiect\u201d au fost politicienii, ce \u00eencercau s\u0103 se distan\u021beze de guvernele precedente \u0219i de opozan\u021bii lor. Ideea de a avea o conducere \u00een toate institu\u021biile statului, aleas\u0103 pe criterii democratice este un ideal, dar din p\u0103cate r\u0103m\u00e2ne la stadiu de ideal. Eseul prezentat porne\u0219te cu o idee foarte interesant\u0103, aceea conform c\u0103reia, pentru ca un grup sau orice form\u0103 de organizare s\u0103 se poat\u0103 sus\u021bine este nevoie unitate \u0219i reciprocitate. Sunt dou\u0103 atribute care lipsesc \u00een foarte multe \u00een foarte multe din societ\u0103\u021bile actuale. Lectorul \u00eencearc\u0103 s\u0103 trateze acest subiect raport\u00e2ndu-se la opiniile unor personalit\u0103\u021bi ce au rolul de ai \u00eent\u0103ri afirma\u021biile, sau servesc drept suport pentru formularea unor noi argumente. Apreciez faptul c\u0103 eseul prezentat nu este exhaustiv \u0219i nici nu are preten\u021bia de a fi exhaustiv, permi\u021b\u00e2nd alte complet\u0103ri pe acest subiect. La finalul eseului ne-au fost prezentate trei poezii scrise \u00een maniera deja consacrat\u0103 a D-sale. Predomin\u0103, ca de fiecare dat\u0103, tema dragostei, a melancoliei \u0219i motivul toamnei, care dup\u0103 cum am mai afirmat \u0219i cu alte ocazii, cred c\u0103 este anotimpul preferat al autorului. Lectura a fost bine venit\u0103 \u0219i este o tem\u0103 de reflec\u021bie, aceast\u0103 tem\u0103 a meritocra\u021biei, inclusiv \u00een contextul politic \u0219i social \u00een care ne afl\u0103m. \u00cel felicit \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u0219i cu alte lecturi.\u201d (Cristi Rusin)\n\t\u201eEseul pe care l-am audiat \u00eencepe cu un citat din crea\u021bia lui Walt Whitman, care constituie un \u00eendemn spre demnitate \u0219i aspira\u021bie. Eseul debuteaz\u0103 cu c\u00e2teva considera\u021bii generale asupra temei \u0219i cu explicarea semnifica\u021biei termenului. Scrierea are un caracter istoricist, se merge de la era primitiv\u0103 p\u00e2n\u0103 spre timpurile noastre. Autorul dovedindu-se un erudit, vine cu citate apar\u021bin\u00e2nd unor mari personalit\u0103\u021bi: Eminescu, Diderot, continu\u00e2nd cu ceea ce a \u00eensemnat meritocra\u021bia \u00een timpul lui Napoleon. \u00cen timpurile mai apropiate de noi era eviden\u021biat\u0103 ideea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse. Despre politicienii contemporani se spune non\u0219alant adev\u0103rul. Poeziile prezentate evoc\u0103 o atmosfer\u0103 bacovian\u0103 \u00een manier\u0103 simbolistic\u0103. Remarc de asemenea bog\u0103\u021bia mijloacelor stilistice, generatoare de imagini foarte reu\u0219ite. \u00cemi place poezia Ve\u0219nicie cu versurile: \u201eAlene se ridic\u0103 fumul de \u0163igar\u0103\/ \u00centruchip\u00e2nd stafii ale celor ce au fost,\/ E vreme rea \u015fi v\u00e2nt \u015fi ploaie pe afar\u0103\/ Trezindu-mi amintiri de\u015farte, f\u0103r\u0103 rost\u201d Acest lector este un poet al toamnei, metafore : \u201elacrimile tribut durerilor trecute\u201d, sau \u201ec\u00e2nt de org\u0103, v\u00e2ntul suspin\u0103\u201d, personific\u0103ri: \u201e\u00eemi bate toamna la fereastr\u0103\u201d. Din punct de vedere artistic, chiar dac\u0103 rima nu este \u00eentotdeauna fluent\u0103, sau nu se men\u021bine aceea\u0219i rim\u0103 pe parcursul crea\u021biei, totu\u0219i sunt poezii realizate ca \u0219i eseul prezentat, pentru care \u00eel felicit! Mul\u021bumim pentru ur\u0103ri!\u201d (Mihail Constantinescu)\n\t\u201eLucrarea literar\u0103 pe care am audiat-o ast\u0103zi, \u00een cadrul \u0219edin\u021bei Cenaclului Alexandru Sihleanu este un eseu \u00een care autorul ne vorbe\u0219te despre meritocra\u021bie. Eseul este construit pe antiteza trecut-prezent, autorul aduc\u00e2ndu-ne informa\u021bii clare despre modul cum a fost \u00een\u021beleas\u0103 meritocra\u021bia de-a lungul istoriei. Ini\u021bial autorul ne relev\u0103 faptul c\u0103 meritocra\u021bia a fost folosit\u0103 \u00een dezvoltarea societ\u0103\u021bii omene\u0219ti \u00eenc\u0103 din cele mai vechi timpuri (paleolitic). Dup\u0103 ce ne \u00eensereaz\u0103 defini\u021bia din DEX a meritocra\u021biei, autorul men\u021bioneaz\u0103 felul cum a fost interpretat\u0103 meritocra\u021bia \u00een Fran\u021ba napoleonian\u0103, f\u0103c\u00e2nd aluzie c\u0103 \u0219i Napoleon \u0219i-a angajat rudele \u00een func\u021bii cheie la momentul respectiv. Acest lucru f\u0103c\u00e2nd parte din aspectul care n-ar trebui s\u0103 intre \u00een defini\u021bia meritocra\u021biei. Prin meritocra\u021bie ar trebui ca indivizii s\u0103 aib\u0103 o cultur\u0103 vast\u0103 \u00een domeniu, s\u0103 aib\u0103 principii de via\u021b\u0103 bazate pe adev\u0103r, dreptate \u0219i patriotism. Autorul \u00ee\u0219i sus\u021bine cele relatate \u00een lucrarea sa aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie \u0219i spusele unor personalit\u0103\u021bi ale vremurilor trecute:Eminescu, Titu Maiorescu. Autorul continu\u0103 \u00een eseul s\u0103u prin a scoate de pe internet un citat \u00een care se vorbe\u0219te despre meritocra\u021bie, ca o form\u0103 de tiranie, care justific\u0103 inechit\u0103\u021bile \u0219i precaritatea unor p\u0103r\u021bi mai largi dintr-o societate. Dup\u0103 toate astea autorul se \u00eentoarce \u00een Grecia antic\u0103 \u0219i spune \u0219i spune c\u0103 din punct de vedere etimologic, prin democra\u021bie se \u00een\u021belege puterea poporului, adic\u0103 conducerea unei \u021b\u0103ri apar\u021bine poporului, ceea ce ast\u0103zi se vede, dar c\u0103 se ignor\u0103 cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, \u00eencerc\u00e2ndu-se a se instala tirania comunist\u0103, ca la \u00eenceputul erei comuniste. \u00cen sus\u021binerea ideii men\u021bionate mai sus, \u00eensu\u0219i autorul eseului prezentat ne insereaz\u0103 un mic fragment din lucrarea lui Ioan Petru Culianu. Consider c\u0103 eseul este bine realizat \u0219i mesajul pe care autorul ni-l transmite este \u00een\u021beles de oricare dintre noi, sau dintre cei care-l vor citi. Felicit\u0103ri dlui Mocanu \u0219i succes \u00een activitatea sa scriitoriceasc\u0103.\u201d (Aneta \u021a\u00e2ru Dumitre\u0219teanu)\n\t\u201eDl Mircea Mocanu realizeaz\u0103 un portret complex al conceptului de meritocra\u021bie oferind exemple reprezentative de manifestare a meritocra\u021biei pe parcursul istoriei. Meritocra\u021bia este din nefericire \u00eentinat\u0103 adeseori de corup\u021bia uman\u0103, iar peste chipul unei societ\u0103\u021bi meritocratice autentice se a\u0219terne un giulgiu plumburiu. Viziunea meritocra\u021biei din acest eseu este \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 de afirma\u021biile unor mari personalit\u0103\u021bi intelectuale, contribuind astfel la frumuse\u021bea \u0219i profunzimea eseului. Aceast\u0103 scriere m-a impresionat profund prin luciditatea abord\u0103rii \u0219i complexitatea subiectului. Poeziile prezentate ulterior str\u0103lucesc prin atmosfera melancolic\u0103 \u0219i eterna prezen\u021b\u0103 a conceptului de dragoste, ecourile toamnei, acompaniind melodios simbolistica poeziilor.\u201d (Alexandru Gabriel Dinu)\n\t\u201eCenaclul nostru, consider c\u0103\u2026 prin aportul dlor Mircea Mocanu \u0219i Cristi Rusin a c\u00e2\u0219tigat enorm. Ast\u0103zi am ascultat cu interes un eseu al dlui Mocanu cu un subiect cules din pomul de aur la care nu toat\u0103 lumea ajunge. Sincer, cred c\u0103 dl Mocanu a vrut s\u0103 spun\u0103 mult mai multe, eu \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 decodific urm\u0103toarele\u2026 Vorbind de meritocra\u021bie, autorul ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim la prostocra\u021bie, fiindu-i jen\u0103 s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u0219i pro\u0219tii pot conduce. Deasemeni, materialul face parte din a\u0219a numita poligenez\u0103 literar\u0103. Acela\u0219i subiect fiind comentat de oameni importan\u021bi. \u00cencep\u00e2nd din timpuri foarte vechi, c\u00e2nd pu\u021bini oameni erau condu\u0219i de sinarhie, ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre \u00eentr-un mod interesant. Eu b\u0103nuiesc, sau cred c\u0103 meritocra\u021bia ia \u00een bra\u021be utopia, noi fiind mai aproape de distopie. \u00cemi place c\u0103 autorul insist\u0103 asupra perioadei c\u00e2nd micul corsican ajunge s\u0103 conduc\u0103 Fran\u021ba. Ghinion. Au loc r\u0103scoalele care \u00eel execut\u0103 pe rege, c\u0103derea Bastiliei \u0219i apar o sumedenie de unelte puse \u00een slujba revolu\u021biei, dar care sunt \u0219i ele executate. Deasemeni, eu care \u00eel apreciez pe fostul prim ministru al Angliei, m\u0103 bucur c\u0103 \u0219i acesta este adus \u00een discu\u021bie, \u00een multe lucruri interesante, care au r\u0103mas p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, men\u021bionez: s\u0103 mul\u021bumim celor pu\u021bini c\u0103rora le datoreaz\u0103 enorm cei mul\u021bi. Cele scrise de dl Mocanu sunt foarte interesante. P\u00e2n\u0103 aici mul\u021bumesc foarte mult dlui Mocanu din tot sufletul. Citind poeziile din finalul lucr\u0103rii \u00eemi amintesc de iambi \u0219i trohei. A fost o pl\u0103cere, azi, audiindu-l pe dl Mocanu. \u00cei mul\u021bumesc mult!\u201d (Dan Zanfirescu)\n\t\u201eEseul prezentat azi de dl Mocanu Mircea reprezint\u0103 o incursiune istoric\u0103 a evolu\u021biei societ\u0103\u021bii umane \u00een ceea ce prive\u0219te organizarea \u00een conducerea formelor de stat. Fiind vizionar, autorul ne prezint\u0103 modul de organizare \u00eenc\u0103 din paleolitic al forma\u021biunilor tribale. Folosindu-se de citate din autori cunoscu\u021bi, poe\u021bi, filosofi, prim mini\u0219tri, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een general, dl Mocanu Mircea ne arat\u0103 cre\u0219terea concep\u021biei de aranjare statal\u0103. De-a lungul istoriei se remarc\u0103 perioade evolutive, care au promovat la conducere for\u021ba fizic\u0103, talentul, abilit\u0103\u021bi \u00eenn\u0103scute, sau dob\u00e2ndite. No\u021biunea de dreptate \u0219i de promovare a merituo\u0219ilor devine la \u00eenceput o utopie, care mai apoi se transform\u0103 \u00een tiranie, \u00eentruc\u00e2t se pierde leg\u0103tura cu omul de r\u00e2nd. Poeziile prezentate ne elogiaz\u0103 melancolia autorului, \u00een mare parte, pentru vremuri trecute, pentru visele \u00eemplinite, denot\u00e2nd un autor sensibil, cu spirit de observa\u021bie, cu \u00eemp\u0103care \u0219i renun\u021bare la visuri. \u00cel felicit pentru expunerea de ast\u0103zi \u0219i \u00eel a\u0219tept\u0103m \u00een viitor cu noi crea\u021bii.\u201d (Georgeta Iuga)\n\tUrm\u0103toarea \u0219edin\u021b\u0103 a Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi s\u00e2mb\u0103t\u0103 11 ianuarie 2025, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11:00, lectorul de serviciu al \u0219edin\u021bei dl Vasile Ghinea. V\u0103 ur\u0103m: La mul\u021bi ani! S\u0103rb\u0103tori fericite! Un an nou cu bucurii! S\u0103 auzim \u0219i de bine! V\u0103 a\u0219tept\u0103m, cu drag!\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O \u021aAR\u0102 EXIST\u0102 DATORIT\u0102 FIILOR EI S\u00e2mb\u0103t\u0103, 14 decembrie, Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon \u0219i Apolonie, \u0219edin\u021ba Cenaclului literar-artistic Alexandru<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":4784,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[307,7],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24049"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24049"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24049\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24050,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24049\/revisions\/24050"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24049"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24049"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24049"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}