{"id":24023,"date":"2024-12-15T01:18:58","date_gmt":"2024-12-14T22:18:58","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24023"},"modified":"2024-12-15T01:20:55","modified_gmt":"2024-12-14T22:20:55","slug":"spatii-culturale-nr-97-11","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24023","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 97 (11)"},"content":{"rendered":"

Codru\u021ba VANCEA<\/strong>
\n\"\"

Jocul de-a robotul<\/strong><\/p>\n

\u00eenchid sertarul cu stylus-uri ata\u0219ate ecranelor
\nnu-mi convine niciunul anume
\ns\u0103 desenez sau s\u0103 scriu
\ndiminea\u021ba se suie \u00een zona crepuscular\u0103
\neu dup\u0103 ea sus pe scar\u0103
\nde acolo v\u0103d un om \u00een curtea mea
\ndup\u0103 o vreme st\u0103 cu mine la mas\u0103
\nomul \u0219i anxietatea sa
\nnu e\u0219ti femeie-robot? m\u0103 \u00eentreab\u0103
\neu nu socot, \u00eei r\u0103spund
\nn-ai s\u00e2rme \u00een partea st\u00e2ng\u0103 la subsuoar\u0103?
\nm\u0103 caut
\nm\u0103 uit
\nnu am!
\ndevine din ce \u00een ce mai uman \u0219i \u00eemi cere o cafea
\nr\u00e2dem colorat \u0219i rotund
\np\u00e2n\u0103 c\u00e2nd insist s\u0103-l desenez
\nmi se pare c\u0103 s-ar putea s\u0103-i plac\u0103 imaginea sa
\nfermec\u0103torul blond cobor\u00e2t la mine \u00een ograd\u0103
\ndeschid sertarul
\niau un stylus la \u00eent\u00e2mplare
\n\u00eentre timp el se ridic\u0103 consternat
\ntu, femeie-robot, i-auzi, crezi c\u0103 mi-e fric\u0103
\nc\u0103 m\u0103 po\u021bi ataca din a ta baghe\u021bic\u0103?
\n\u00eencep a \u00een\u021belege c\u0103-s foarte puternic\u0103
\ncu stylus-ul \u00een m\u00e2n\u0103
\nr\u00e2d cu capul pe spate
\n\u00eencerc s\u0103-i explic
\nc\u0103 aveam din\u021bi de lapte \u0219i codi\u021be copil fiind
\nc\u0103 iubeam s\u0103 c\u00e2nt la pian
\nc\u0103 pl\u00e2ngeam dup\u0103 bunica
\nc\u0103 desenam de c\u00e2nd eram at\u00e2tica
\nm\u0103 prive\u0219te din ce \u00een ce mai \u00eengrozit
\nce robot!
\nce robot!
\nversiunea asta nu am mai \u00eent\u00e2lnit!
\npleac\u0103 gr\u0103bit
\nr\u0103m\u00e2n \u00een prag o vreme cu anxietatea lui
\nm\u0103 retrag
\n\u00een zona crepuscular\u0103<\/p>\n


\nJoc math<\/strong><\/p>\n

\u00cemi desenez curbe de cerc
\nM\u0103 plimb pe ele ca o furnic\u0103
\nNu m\u0103 desprind oric\u00e2t de periculos stau cu capul \u00een jos
\nNu cad
\nM\u0103 dau \u00een ele ca-n leag\u0103ne<\/p>\n


\nValeria MANTA T\u0102ICU\u021aU <\/strong>
\n\"\"

Colec\u021bionarul de r\u0103ni<\/strong><\/p>\n

Noul volum al lui Teodor Dume, \u201eC\u0103l\u0103torie \u00een jurul unei lacrimi\u201d, adun\u0103 poeme confesive, grupate \u00een dou\u0103 teme fundamentale, singur\u0103tatea \u0219i moartea. Experien\u021bele personale se cristalizeaz\u0103 elegiac\/ meditativ \u00een mesaje lirice de o sinceritate mai rar \u00eent\u00e2lnit\u0103: \u201esingur\u0103tatea e o form\u0103 a vremii\/ \u00een care\/ te ascunzi\/ de teama s\u0103 nu te afunzi \u00een tine\/ \u00een timp ce te prefaci c\u0103 tr\u0103ie\u0219ti\u2026\u201d (\u201eO form\u0103 a vremii\u201d). Marea trecere este presim\u021bit\u0103 cu fiecare b\u0103taie de inim\u0103, cu fiecare \u00eenserare, \u00eentr-o lume toxic\u0103, \u00een care via\u021ba nu mai e dec\u00e2t \u201eun gard de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103\u201d: \u201enu nu vreau s\u0103 cred\/ c\u0103-mi pot \u00eenlocui via\u021ba\/ aerul e toxic \u0219i lumea din jurul meu\/ m\u0103 \u00eenghionte\u0219te cu privirea\/ \u0219i timpul se \u00eentoarce \u00eempotriva mea\/ e mult prea devreme sau poate\/ mult prea t\u00e2rziu\/ s\u0103 ridic ancora\/ prins\u0103 de cadavrul aceluia\/ care am fost\/ la ceasul \u00een care\/ am depus peste lacrimi \u0219i suferin\u021b\u0103\/ o coroan\u0103 de flori ro\u0219ii\/ m\u0103 uit \u00een ochii ei \u0219i v\u0103d o singur\u0103tate\/ ce s-a sinucis din dragoste \u00eent\u00e2rziat\u0103\u201d (\u201eVia\u021ba, un gard de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103\u201d). Teodor Dume practic\u0103 un stil elegiac, sentimentele de melancolie\/ triste\u021be fiind \u00eenglobate \u00een medita\u021bie \u0219i, adesea, filosof\u0103ri pe tema vie\u021bii \u0219i a mor\u021bii, a rolului poetului \u00een lume, a sensului pe care \u00eel are existen\u021ba etc., dar trebuie remarcat c\u0103, numeroase poeme au tonalit\u0103\u021bi de psalm: \u201eo, Doamne!\/ am lacrimi \u00een suflet \u0219i sunt trist\/ mai las\u0103-mi c\u00e2teva f\u0103r\u00e2me din ziua de m\u00e2ini\/ ca s\u0103-mi pot preg\u0103ti sufletul\u2026\u201d (\u201eDin inima mea a evadat o lacrim\u0103\u201d), dep\u0103\u0219ind profanul pentru a accede la spa\u021biul sacru. Uneori, aproape cinic \u00een medita\u021bia sa, poetul bagatelizeaz\u0103 moartea: \u201enu mi-am ales ziua \u00een care\/ o s\u0103 mor\/ de\u0219i\/ \u0219tiu c\u0103 voi fi strigat\/ pe numele de botez\/ o s\u0103 a\u0219tept \u00een \u00eentuneric\/ ca un iubit la primul s\u0103u s\u0103rut\/ m\u0103 voi ridica de pe locul meu\/ \u0219i voi privi \u00eenspre r\u0103s\u0103rit\/ apoi\/ o voi ruga pe fiic\u0103-mea\/ s\u0103 trag\u0103 \u00eentunericul de pe mine\/ \u0219i c\u00e2nd o s\u0103 deschid ochii\/ \u00een fereastr\u0103 va sta Dumnezeu\/\/ nu-i cine \u0219tie ce\/ \u0219i cu moartea asta\/\/ un fleac\u2026\u201d (\u201eMoartea din vis, un fleac\u201d). De obicei, \u00eens\u0103, tema este tratat\u0103 cu seriozitatea celui care \u0219tie c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul, \u00een ciuda tuturor speran\u021belor pe care le-am nutri, este aproape: \u201e\u00eemi vor ciopli crucea\/ din ultima lacrim\u0103 r\u0103mas\u0103 nescurs\u0103\u201d (\u201eC\u0103l\u0103torie \u00een jurul unei lacrimi\u201d).
\nUniversul personal se construie\u0219te \u00een jurul familiei: copiii, c\u0103rora li se las\u0103 un testament liric, apoi p\u0103rin\u021bii, cu care se \u00eenfirip\u0103 dialoguri imaginare \u0219i care \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 locul \u00een via\u021ba poetului chiar \u0219i dup\u0103 ce au plecat \u201ela cap\u0103t de drum\/ unde se odihnesc sufletele\u201d (\u0218tergarul \u00een care mi-am uitat copil\u0103ria\u201d). Meditativ\/ sentimental, poetul nu are inhibi\u021bii atunci c\u00e2nd \u00ee\u0219i exprim\u0103 \u00een discursul poetic sentimentele de iubire, nostalgia, fiorul \u00een fa\u021ba trecerii inexorabile a timpului, de aici structura de cascad\u0103 a c\u00e2te unui poem, \u00eentins uneori pe pagini \u00eentregi, cu versuri scurte, care-\u021bi taie respira\u021bia.
\nPutem vorbi despre o lini\u0219te tragic\u0103 a poemelor, chipurile celor pleca\u021bi departe pl\u0103m\u0103dindu-se din pace \u0219i lumin\u0103: \u201elini\u0219tea spart\u0103\/ de \u00eent\u00e2iul c\u00e2ntat al coco\u0219ului\/ \u00eei va reconstitui chipul\/ o lumin\u0103 va \u021b\u00e2\u0219ni din\/ r\u0103s\u0103ritul t\u00e2rziu\/ separ\u00e2ndu-i chipul de umbr\u0103\u201d (\u201e\u0218tergarul \u00een care mi-am uitat copil\u0103ria\u201d); Teodor Dume alege c\u00e2te un element simbolic (\u0219tergarul alb din copil\u0103rie), asemenea c\u00e2nt\u0103re\u021bilor de jazz care se opresc la o tem\u0103, dezvoltat\u0103 apoi \u00een ample fraz\u0103ri\/ improviza\u021bii melodice: \u201e\u0219tergarul alb\/ \u00een care\/ mi-am uitat copil\u0103ria – \/singurul suvenir de la mama -\/ \u00eel port la piept\/ \u0219i m\u0103 prefac uneori\/ c\u0103 o v\u0103d\/ \u021bin\u00e2ndu-mi capul pe genunchi\u2026\/ cu firul tors din lacrimi\/ coase cerul de marginea p\u0103m\u00e2ntului\/ ca s\u0103 nu-mi fie frig\u201d; rezult\u0103 \u201eo furtun\u0103 de cuvinte nerostite\/ se \u00eenal\u021b\u0103 \u00eenspre cer\u201d (\u201eDin inima mea a evadat o lacrim\u0103\u201d).
\nO alt\u0103 tem\u0103 important\u0103 \u00een volum este rela\u021bia personal\u0103 cu Dumnezeu, spa\u021biul celest fiind asem\u0103n\u0103tor cu cel terestru, de la felia de p\u00e2ine la cafeaua de diminea\u021b\u0103, de la cin\u0103 p\u00e2n\u0103 la ritualurile aparent domestice: \u201e\u0218tiu c\u0103 o s\u0103 plec \u00een locul \u00een care\/ Dumnezeu \u00ee\u0219i prepar\u0103\/ cafeaua de unul singur\/ pentru o felie de p\u00e2ine o s\u0103-l rog\/ s\u0103 m\u0103 lase sear\u0103 de sear\u0103\/ s\u0103-l sp\u0103l pe picioare \u00eenainte de culcare\u201d (\u201eEu, Dumnezeu \u0219i lacrima din col\u021bul ochiului\u201d). Smerenia\/ umilin\u021ba alterneaz\u0103 cu gesturi de revolt\u0103 care r\u0103m\u00e2n mai mult \u00een inten\u021bie: \u201enu \u0219tiu dac\u0103 am vrut s\u0103 fiu ceea ce sunt\/ \u00eens\u0103 Dumnezeu s-a gr\u0103bit s\u0103-mi dea\/ o umbr\u0103 \u0219i un nume apoi\/ s-a debarasat\/ de mine\/ ca de o durere\u201d (\u201eUn fel de arend\u0103\u201d), iar singur\u0103tatea \u0219i pl\u00e2nsul intr\u0103 \u00een rutina domestic\u0103 (\u201e\u00eemi tot exersez pl\u00e2nsul\/ \u00een fa\u021ba crucii din lemn de cire\u0219\u201d).
\nInteresant este c\u0103 Teodor Dume se vede \u00een ipostaza de colec\u021bionar de r\u0103ni \u0219i mai pu\u021bin ca poet creator de lumi imaginare. De fapt, imaginarul lui poetic este populat cu personaje din trecut, e drept, uneori transformate \u00een icoane (mama, mai ales, dar \u0219i tat\u0103l care \u201ea fost un om bun\/ avea ochii alba\u0219tri ca cerul la amiaz\u0103\/ \u0219i le f\u0103cea cu ochiul v\u0103duvelor din sat\u201d – \u201eTata\u201d), iar spa\u021biul rural nu este transformat \u00een tablou, ci este mai cur\u00e2nd sugerat prin c\u00e2teva elemente cu valoare de simbol: f\u00e2nt\u00e2na, clopotul ori turla bisericii, livada din spatele casei p\u0103rinte\u0219ti. Poetul nu selecteaz\u0103 descrierea ca procedeu artistic, prefer\u00e2nd nara\u021biunea de tip poetic, bazat\u0103 pe memoria afectiv\u0103 \u00een care s-au \u00eentip\u0103rit mici \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, secven\u021be lipsite de importan\u021b\u0103 c\u00e2ndva, dar al c\u0103ror sens se cristalizeaz\u0103 odat\u0103 cu trecerea timpului, accentu\u00e2nd senza\u021bia de pustiu\/ de pierdere \u0219i singur\u0103tate: \u201etoate lucrurile sunt mici\/ \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau nu\/ Dumnezeu prive\u0219te \u0219i tace\/ acum eu sunt cel care trude\u0219te\/ prin cas\u0103\/ lini\u0219tea \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103\u201d (\u201eTat\u0103, e 4 aprilie\u201d). Explica\u021bia o g\u0103sim \u00eentr-un poem mai scurt: \u201eCa un tablou, via\u021ba\u201d: \u201eprivit din st\u00e2nga pare rotund\/ dinspre r\u0103s\u0103rit\/ pu\u021bin alungit\/ \u0219i din toate cele patru puncte\/ pare la fel\/ o dimensiune\/ una singur\u0103\/ doar umbra cre\u0219te \u0219i descre\u0219te\/ p\u00e2n\u0103 la un punct\u2026\u201d.<\/p>\n

*Teodor Dume, \u201eC\u0103l\u0103torie \u00een jurul unei lacrimi\u201d, Editura Castrum de Thymes, 2024<\/p>\n


\nTeodor DUME <\/strong>
\n\"\"

Necesitatea de a fi<\/strong><\/p>\n

Am o ran\u0103 pe inim\u0103 cusut\u0103
\ncu fire din s\u00e2ngele lui Dumnezeu
\nprin care
\ndac\u0103 a\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 uit
\na\u0219 vedea lumea de dincolo de noi<\/p>\n


\nF\u00e2nt\u00e2na din care bea Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

uneori vreau s\u0103 fiu doar cel care sunt
\ns\u0103 uit de vocile celor din jur
\ns\u0103-mi m\u0103rginesc g\u00e2ndul
\nasemeni cerului de peste deal
\n\u00een asfin\u021bit
\nsau poate f\u00e2nt\u00e2na
\nzidit\u0103 lacrim\u0103 peste lacrim\u0103
\ndin care o s\u0103 bea Dumnezeu<\/p>\n

din trupul meu firav \u0219i pl\u00e2ns
\ns\u0103 \u00eempr\u0103\u0219tii lumin\u0103
\npeste cei care vin \u00eenseta\u021bi \u0219i obosi\u021bi
\nca s\u0103 priveasc\u0103 \u00een f\u00e2nt\u00e2na
\ndin care bea Dumnezeu<\/p>\n

sau poate a\u0219 putea fi
\nun om r\u0103u
\nm\u0103sur\u00e2nd \u00eenaltul cerului
\ncu ochii da\u021bi peste cap
\nori chiar
\nun \u0219arpe zelos
\nce-\u0219i las\u0103 urma din\u021bilor
\npe lacrima c\u0103zut\u0103 pe fundul
\nf\u00e2nt\u00e2nii<\/p>\n

dar vreau Doamne s\u0103 fiu cel care sunt<\/p>\n

nu mai am glas
\ntrupul meu \u00eenc\u0103 respir\u0103
\n\u0219i va da ap\u0103
\npentru f\u00e2nt\u00e2na zidit\u0103<\/p>\n

lacrim\u0103 peste lacrim\u0103
\ndin care o s\u0103 bea Dumnezeu<\/p>\n

s\u0103 nu m\u0103 faci Doamne<\/p>\n

s\u0103 obosesc \u00een zadar
\nlas\u0103-m\u0103 s\u0103 fiu cel care sunt…<\/p>\n


\nLa cap\u0103tul cel\u0103lalt al firului era Dumnezeu<\/strong><\/p>\n

asear\u0103 m-a sunat cineva
\ncu num\u0103r ascuns
\nm-a \u00eentrebat despre toate cele
\ndar despre mine
\nnu m-a \u00eentrebat nimic
\n\u0219tia totul
\nchiar \u0219i cu ce costum
\nsunt \u00eembr\u0103cat
\nla orele dintre noapte \u0219i zi
\napoi am aflat c\u0103 \u0219tie
\n\u00een ce an \u0219i \u00een ce zi m-am n\u0103scut
\nmi-a spus „La mul\u021bi ani”
\nla cap\u0103tul cel\u0103lalt al firului
\nera Dumnezeu<\/p>\n


\nG\u00e2ndind la tata…<\/strong><\/p>\n

demult nu-l mai aud pe Dumnezeu tu\u0219ind
\n\u0219i nici pe tata strig\u00e2ndu-m\u0103
\ns\u0103-i duc sus pe acoperi\u0219
\no can\u0103 cu ap\u0103
\n\u0219tiu c\u0103 ultima dat\u0103
\nc\u00e2nd
\nl-am v\u0103zut pe Dumnezeu l\u0103crima
\niar lui tata
\n\u00eei s\u00e2ngerau m\u00e2inile \u0219i picioarele
\ni-am str\u00e2ns picioarele de obrazul meu
\n\u0219i i-am oprit s\u00e2ngerarea
\nm-a privit lung
\nca \u0219i c\u00e2nd
\niar a\u0219 fi f\u0103cut vreo boac\u0103n\u0103
\napoi mi-a spus:
\npoate c\u0103 la noapte
\nm\u0103 va chema Dumnezeu
\nca s\u0103-i duc o can\u0103 cu ap\u0103
\ntu e\u0219ti b\u0103rbat
\ns\u0103 nu m\u0103 a\u0219tep\u021bi c\u0103
\ndrumul o s\u0103 dureze o ve\u0219nicie…<\/p>\n


\nMihai VINTIL\u0102<\/strong>
\n\"\"

Biblioteci de z\u0103pad\u0103 sau povestirea \u00een poezie<\/strong><\/p>\n

Armanda Filipine, \u00een volumul \u201eBiblioteci de z\u0103pad\u0103\u201d, ne propune o poezie de o sensibilitate aparte, \u00een care se contureaz\u0103 o lume a imaginilor delicate \u0219i a simbolurilor profunde. Aceast\u0103 colec\u021bie de versuri creeaz\u0103 un univers poetic \u00een care natura \u0219i emo\u021bia uman\u0103 se \u00eentrep\u0103trund, rezult\u00e2nd o medita\u021bie liric\u0103 asupra existen\u021bei \u0219i a rela\u021biei dintre om \u0219i cosmos.
\nCunoscut\u0103 \u00een arealul Br\u0103ilei ca promotor cultural, Armanda Filipine s-a hot\u0103r\u00e2t greu s\u0103 publice \u00een volum. Prima sa carte a ap\u0103rut abia \u00een 2019, cu un titlu care o reprezint\u0103: \u201ePoezia \u0219i r\u00e2uri de cafea\u201d.
\n\u00cen acest al doilea volum, Filipine face uz de imagini naturale pentru a reflecta asupra sentimentelor \u0219i tr\u0103irilor interioare. Prim\u0103vara, cerul, c\u00e2mpiile \u0219i gr\u0103dinile \u00eenflorite devin fundaluri pentru o simfonie a vie\u021bii, iar roua care \u201estrope\u0219te artistic\u201d \u00eenal\u021b\u0103 aceste tablouri la rang de art\u0103 efemer\u0103. Poezia sa este una contemplativ\u0103, care ne conduce printr-un peisaj al sufletului, unde cerul se desparte \u201e\u00een dou\u0103\u201d, simboliz\u00e2nd tensiunea dintre dou\u0103 lumi \u2013 una enigmatic\u0103 \u0219i t\u0103cut\u0103, alta vibr\u00e2nd de pove\u0219ti str\u0103vechi \u0219i \u00eenc\u0103 necunoscute.
\nAceast\u0103 dualitate dintre t\u0103cere \u0219i poveste, \u00eentre enigme \u0219i revela\u021bii, este un fir ro\u0219u care se desf\u0103\u0219oar\u0103 de-a lungul volumului. Pove\u0219tile neantologate \u0219i lipsa biografiilor sugereaz\u0103 ideea unei memorii colective pierdute, dar \u00eenc\u0103 vii \u00een biblioteci metaforice, ad\u00e2nc ascunse \u00een z\u0103pad\u0103. Z\u0103pada, la r\u00e2ndul ei, este un simbol al efemerit\u0103\u021bii, dar \u0219i al purit\u0103\u021bii, suger\u00e2nd c\u0103 aceste pove\u0219ti, de\u0219i trec\u0103toare, au o frumuse\u021be \u0219i o valoare de o dualitate nemuritoare. \u201ePrim\u0103vara c\u00e2nt\u0103 simfonii\/ \u00cen gr\u0103dini \u00eenflorite\/ Stropite artistic cu rou\u0103\/ Pe toate pietrele \u0219i pe c\u00e2mpii\/\/ Se desparte cerul luminii \u00een dou\u0103\/ O prim\u0103 parte dezleag\u0103 enigme\/ Ascunse \u00een pe\u0219teri de inimi\/ \u0218i-n bra\u021be-n\u021bepenite de t\u0103ceri\/ Neumezite de lacrimi nicic\u00e2nd\/ O alt\u0103 parte cutremur\u0103 firi\/ \u0218i spune pove\u0219ti de lumi str\u0103vechi\/ Ale unor autori neantologa\u021bi \u00eenc\u0103\/ F\u0103r\u0103 biografii \u0219i pietre funerare.\/\/… Aceste pove\u0219ti, amintiri\/ Undeva \u00een c\u0103r\u021bi frumos a\u0219ezate\/ Pe rafturi cumin\u021bi\/ \u00cen biblioteci de z\u0103pad\u0103\u201d.
\n\u00cen poemul \u201eMarea, v\u00e2ntul\u201d, autoarea exploreaz\u0103 dimensiunea ludic\u0103 a poeziei. Metafora scrierii poeziei \u201epe apa m\u0103rii\u201d \u0219i leg\u0103narea ei \u00een v\u00e2nt evoc\u0103 o viziune dinamic\u0103, fluid\u0103 asupra crea\u021biei. Poetul devine un copil care alearg\u0103 dup\u0103 fluturi, un joc inocent \u0219i efemer, dar care ascunde o reflec\u021bie profund\u0103 asupra condi\u021biei umane. V\u00e2ntul, ca for\u021b\u0103 incontrolabil\u0103 \u0219i imprevizibil\u0103, este \u0219i el
\nun personaj al poeziei, un mediator \u00eentre g\u00e2ndurile poetului \u0219i lumea exterioar\u0103, d\u00e2nd via\u021b\u0103 versurilor \u0219i r\u00e2z\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu pesc\u0103ru\u0219ii, martori ai acestei efervescente complicit\u0103\u021bi. Aceast\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een jocul cu elementele naturale reflect\u0103 o deta\u0219are matur\u0103 fa\u021b\u0103 de marile \u00eentreb\u0103ri existen\u021biale, poetul \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd efemeritatea cu un z\u00e2mbet plin de acceptare. \u00cen acela\u0219i timp, se simte o chemare profund\u0103 de a se l\u0103sa purtat de for\u021bele naturii, de a fi \u00eenv\u0103luit \u00een fluxul \u0219i refluxul vie\u021bii, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eencerce s\u0103 o controleze.
\n\u201ePoezia se scrie pe apa m\u0103rii\/ se d\u0103 \u00een leag\u0103nul v\u00e2ntului\/ copil alerg\u00e2nd dup\u0103 fluturi\/ \u00eei cer s\u0103 intru \u00een joc\/ \u00eemi abure\u0219te g\u00e2ndurile\/ \u0219i r\u00e2de cu pesc\u0103ru\u0219ii\u201d.
\n\u201eEcou\u201d este un poem profund personal, care aduce \u00een prim-plan leg\u0103tura dintre iubire \u0219i natur\u0103. Imaginile naturale sunt aici utilizate pentru a descrie o intimitate spiritual\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Ideea c\u0103 \u201eiarba ar cre\u0219te din m\u00e2inile tale\u201d \u0219i c\u0103 s-ar putea \u021bese \u201ec\u0103m\u0103\u0219i de lumin\u0103 verde\u201d sugereaz\u0103 un nivel \u00eenalt de conexiune \u00eentre iubit \u0219i natur\u0103, unde fiecare gest cap\u0103t\u0103 o rezonan\u021b\u0103 cosmic\u0103. Ecoul este metafora perfect\u0103 pentru aceast\u0103 rela\u021bie, deoarece el nu este doar o repetare mecanic\u0103 a sunetului, ci o prelungire a unei emo\u021bii, a unei tr\u0103iri, a unei prezen\u021be. \u00cen versurile \u201edac\u0103 ai \u0219ti c\u0103 tr\u0103iesc numai cu inima ta\/ M-ai l\u0103sa s\u0103 dorm \u0219i s\u0103 visez ecoul din ea”, autoarea ne transmite o form\u0103 de abandon total \u00een fa\u021ba iubirii, o iubire care transcende spa\u021biul \u0219i timpul, devenind \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba vie\u021bii \u0219i a viselor sale.
\n\u201eDac\u0103 ar cre\u0219te iarba din m\u00e2inile tale\/ A\u0219 \u021bese c\u0103m\u0103\u0219i de lumin\u0103 verde\/ Pentru p\u0103durile bl\u00e2ndelor nop\u021bi\/ A\u0219 \u00eempleti vise care nu se destram\u0103\/ La orice adiere de v\u00e2nt ori de team\u0103\/ Dac\u0103 ar \u00eenflori s\u00e2nziene din ochii t\u0103i\/ Le-a\u0219 pune buchete \u00een ferestre de rou\u0103\/ Aur pentru toate zilele cu senin conturate\/ \u0218i-apoi a\u0219 cerne pentru p\u00e2inea de diminea\u021b\u0103\/ F\u0103ina din gr\u00e2ul iubirii f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it\/ dac\u0103 ai \u0219ti c\u0103 tr\u0103iesc numai cu inima ta\/ M-ai l\u0103sa s\u0103 dorm \u0219i s\u0103 visez ecoul din ea\u201d.
\nNu toate poeziile sunt unitare ca nivel artistic. Cele despre care am f\u0103cut referire mai sus mi s-au p\u0103rut \u00eens\u0103 reprezentative pentru lirica actual\u0103 a Armandei Filipine. Exist\u0103 \u0219i sc\u0103deri, precum poeziile \u201eMun\u021bi de lumin\u0103\u201d, \u201eLa fereastra prim\u0103verii (II)\u201d sau \u201eOra\u0219ul lectur\u0103\u201d, unde fie ideea nu este bine conturat\u0103, fie autoarea s-a gr\u0103bit \u00een a exprima idei care apoi \u0219i-au g\u0103sit propria matc\u0103 mai pu\u021bin reu\u0219it\u0103.
\nVolumul \u201eBiblioteci de z\u0103pad\u0103\u201d de Armanda Filipine se remarc\u0103 printr-o poezie introspectiv\u0103 \u0219i contemplativ\u0103, care exploreaz\u0103 rela\u021bia dintre efemer \u0219i etern, \u00eentre t\u0103cere \u0219i cuv\u00e2nt. Este un volum \u00een care emo\u021bia este subtil\u0103, dar profund\u0103, \u00een care imagina\u021bia este chemat\u0103 s\u0103 descifreze enigmele ascunse printre versuri delicate. Poeta creeaz\u0103 o lume liric\u0103 \u00een care t\u0103cerile \u0219i pove\u0219tile coexist\u0103, \u00eentr-o armonie de o frumuse\u021be fragil\u0103, dar intens\u0103. Armanda Filipine creeaz\u0103 povestirea-poezie.<\/p>\n

*Armanda Filipine, Biblioteci de z\u0103pad\u0103, Giroc, editura Castrum de Thymess, 2024, 90 pagini.<\/p>\n


\nFevronia SPIRESCU <\/strong>
\n\"\"

Se mai bat \u0219i pisicile, uneori, dar se \u00eempac\u0103 \u00een final<\/strong><\/p>\n

Literatura pentru copii nu este prea u\u0219or de st\u0103p\u00e2nit. Este nevoie de empatie \u0219i emo\u021bii generate de sufletele \u0219i min\u021bile celor mici, de preocup\u0103rile lor, de argoul lor, de st\u0103rile lor de spirit \u0219.a.m.d. Sunt lucruri de care ai nevoie ca scriitor pentru copii.
\nIrene Postolache este o scriitoare cu dou\u0103sprezece c\u0103r\u021bi deja ap\u0103rute \u0219i multe articole publicate \u00een revistele de literatur\u0103 din \u021bar\u0103, cu premii la concursuri \u0219i festivaluri na\u021bionale de poezie \u0219i proz\u0103, care se recomand\u0103 singur\u0103.
\nC\u0103r\u021bile autoarei surprind foarte bine aceste aspecte. Mai \u00eent\u00e2i lumea celor mici cu animale \u0219i obiecte familiare drept personaje, cu care orice copil \u0219i-a \u00eenceput existen\u021ba \u0219i a trecut la descifrarea lumii \u00een care a ap\u0103rut. Fie ele doar ni\u0219te obiecte din cas\u0103 ori animale, transformate \u00een personaje, toate se descurc\u0103 cumva prin tot felul de aventuri, la care particip\u0103 cu emo\u021bie \u0219i cititorul. Astfel, afl\u0103m c\u0103 o m\u0103tur\u0103 este cam vorb\u0103rea\u021b\u0103, c\u0103 un iepura\u0219 vrea s\u0103 urce pe munte, de\u0219i este foarte mic, descoperim un \u00eemp\u0103rat care s-a s\u0103turat s\u0103 mai fie \u00eemp\u0103rat, a obosit \u0219i nu mai vrea, pur \u0219i simplu. Pove\u0219tile Irenei ne plimb\u0103 printr-o mul\u021bime de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri care poart\u0103 cu ele ni\u0219te adev\u0103ruri, ni\u0219te principii, lec\u021bii de via\u021b\u0103 discret strecurate \u00een text, f\u0103r\u0103 emfaz\u0103 ori sfaturi moralizatoare cum g\u0103sim prin alte locuri, multe dintre ele prea directe \u0219i deranjante pentru min\u021bile suficient de agere ale cititorului.
\nStilul autoarei se schimb\u0103 c\u00e2nd vine vorba despre piesele de teatru pentru cei mici. E \u0219i normal, fiind piese de teatru. Dialogurile sunt antrenante, repetate, atunci c\u00e2nd se insist\u0103 pe replic\u0103, uneori personajele se adreseaz\u0103 publicului, antren\u00e2nd astfel \u0219i audien\u021ba, reu\u0219ind s\u0103 o implice \u00een poveste, indica\u021biile scenice, necesare \u0219i ele, sunt prezente acolo unde e cazul \u0219i nu cred c\u0103 un teatru pentru cei mici ar gre\u0219i, dac\u0103 le-ar pune \u00een scen\u0103. Asta, dac\u0103 nu le-a luat deja \u00een vizor vreun regizor.
\nCartea la care m-am oprit este \u0219i ultima apari\u021bie \u0219i este o carte pentru cei care vor s\u0103 citeasc\u0103, nu doar s\u0103 frunz\u0103reasc\u0103. Cele 318 pagini nu sunt de colo. Dar contrar dimensiunii, cartea se parcurge u\u0219or, pentru c\u0103 sunt mai multe aspecte de luat \u00een seam\u0103 \u00een aceast\u0103 carte.
\nMai \u00eent\u00e2i, ceea ce-\u021bi atrage aten\u021bia este textul tip\u0103rit. Acesta arat\u0103 \u00een stilul acela juc\u0103u\u0219, nou la noi, care scoate \u00een eviden\u021b\u0103 un cuv\u00e2nt, o expresie, ce pare s\u0103 strige la noi. Desenul, de\u0219i alb negru, la fel, se adreseaz\u0103 ochilor \u0219i min\u021bii celui care cite\u0219te, \u00eentr-un stil caricatural, bine pliat pe secven\u021ba descris\u0103 \u00een text ( meritul ilustratoarei Anda Toma).
\nUrmeaz\u0103 apoi structura narativ\u0103 a c\u0103r\u021bii: povestea este secven\u021biat\u0103 pe zile, \u00eentr-un stil cinematografic \u00een care scenele se deruleaz\u0103 rapid, urm\u0103rind aventura, \u00eent\u00e2mplarea, \u00een sine \u0219i nu neap\u0103rat povestirea ca scriitur\u0103. Autoarea se descurc\u0103 perfect \u00een modul acesta de interac\u021biune cu publicul cititor, ca \u0219i \u00een piesele sale de teatru.
\n\u0218i nu \u00een ultimul r\u00e2nd ar fi tocmai povestea. Mi-am imaginat, ini\u021bial, c\u0103 iar dau peste ni\u0219te tipare deja b\u0103t\u0103torite, a\u0219a cum vezi \u00een c\u0103r\u021bile de dincolo de ocean, multe traduse \u0219i la noi \u0219i care au prins destul de bine la un mare segment de public. Tiparul de care vorbesc ar fi: nu-mi place \u0219coala deloc, colegii, profii, p\u0103rin\u021bii, vecinii sunt \u201ena\u0219pa\u201d cu totul, bullying-ul este prezent peste tot etc., \u00eenc\u00e2t mul\u021bi dintre cititori au ajuns chiar s\u0103 cread\u0103 c\u0103 a\u0219a este normal \u00eentr-o \u0219coal\u0103, \u00eentr-o familie, o societate \u0219i au trecut chiar la implementarea acestui mod \u0219i aici. Din p\u0103cate!
\nNu este cazul. Aici este vorba despre Anabella, o feti\u021b\u0103 de unsprezece ani, care a\u0219teapt\u0103 ca tat\u0103l, (pe care-l iube\u0219te foarte mult, \u00een lipsa mamei, moart\u0103) s\u0103-i inventeze \u0219i s\u0103-i ocroteasc\u0103 visele \u0219i visurile. De la o vreme \u00eens\u0103, curios lucru, tat\u0103l este ocupat s\u0103 reorganizeze realitatea, adic\u0103 s\u0103 fac\u0103 rost de o nou\u0103 familie, unde s\u0103 aib\u0103 loc Anca, prietena \u0219i viitoarea mam\u0103 a Anabellei \u0219i Robert, fiul ei, viitorul frate vitreg al Anabellei, un b\u0103ie\u021bel mai mic dec\u00e2t feti\u021ba, care intr\u0103 mereu \u00een \u00eencurc\u0103turi. Asta d\u0103 peste cap toat\u0103 existen\u021ba feti\u021bei, cea prin prisma c\u0103reia vedem ac\u021biunea.
\n\u00cen pofida conflictelor dintre cei doi copii, conflicte inevitabile, fiind obliga\u021bi s\u0103 convie\u021buiasc\u0103, exist\u0103 \u00een cartea Irenei Postolache fragmente pline de un lirism emo\u021bionant \u0219i gesturile Anabellei de a se \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a cu geaca mamei pentru a o sim\u021bi aproape \u00ee\u021bi strecoar\u0103 sub gene o lacrim\u0103. Alteori, dup\u0103 c\u00e2te o boac\u0103n\u0103 de-a lui Robert \u0219i o pedeaps\u0103 primit\u0103 de acesta, simte compasiune \u0219i pentru el \u0219i, st\u00e2nd de vorb\u0103 cu Grigore, motanul, \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 nici pentru el nu o fi fost u\u0219or s\u0103 se mute \u00een alt\u0103 cas\u0103. E posibil, \u00ee\u0219i spune Anabella, s\u0103-\u0219i fi l\u0103sat o mul\u021bime de prieteni \u0219i colegi de \u0219coal\u0103 pe acolo, de unde au venit.
\n\u00cencetul cu \u00eencetul rela\u021bia cu Anca se schimb\u0103, mai ales dup\u0103 o sesiune de cump\u0103r\u0103turi ca fetele, ceea ce nu se \u00eent\u00e2mpla cu tata. Anca este mai priceput\u0103 la hainele pentru fete, iar motanul trece u\u0219or, u\u0219or, \u00een tab\u0103ra advers\u0103, adic\u0103 la Robert, care se \u00een\u021belege perfect cu tata, ca b\u0103ie\u021bii, cu preocup\u0103rile lor fotbalistice ori pesc\u0103re\u0219ti.
\n\u00cen partea a doua a c\u0103r\u021bii, cei doi copii au parte de aventuri ce se petrec \u00een dou\u0103 tabere diferite. Anabella simte primii fiori de dragoste pentru un b\u0103iat cu care face cuno\u0219tin\u021b\u0103 acolo. Sentimentele ei sunt delicate \u0219i cu o ging\u0103\u0219ie deosebit\u0103 exprimate de autoare, iar Robert scap\u0103 basma curat\u0103 din ni\u0219te aventuri care se las\u0103 uneori cu oarece bullying din partea celor mai mari ori cu spaima de a nu fi descoperit pentru farsele puse la cale de el \u0219i de prietenul lui cel mai bun, Body.
\nCartea Irenei Postolache se bazeaz\u0103 pe un stil spontan, antrenant, unde \u00ee\u0219i afl\u0103 locul \u0219i lirismul deloc de neglijat, iar subiectul ei atinge, cum am demonstrat, situa\u021bia \u00een care se afl\u0103 multe familii ce \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i formeze una nou\u0103, din diferite motive. \u00cen final, se armonizeaz\u0103 rela\u021biile, care ini\u021bial par ireconciliabile. Cartea surprinde cu empatie situa\u021bia celor doi copii, a Anabellei \u00eendeosebi, \u0219i dovede\u0219te din plin faptul c\u0103 autoarea \u0219tie \u0219i limbajul, \u0219i preocup\u0103rile, \u0219i a p\u0103truns frumos \u00een sufletele \u0219i emo\u021biile st\u00e2rnite de aventurile protagoni\u0219tilor cu care se identific\u0103 deplin, mai ales cu Anabella.
\nNu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103-i dorim mul\u021bi cititori \u0219i multe alte c\u0103r\u021bi, c\u0103ci, nu-i a\u0219a? Pisicile se mai bat, uneori, dar se \u00eempac\u0103 \u00een final.<\/p>\n

*De ce se bat pisicile?, autor – Irene Postolache, ilustrator – Anda Toma, Editura Creator, Bra\u0219ov, 2023<\/p>\n


\nAlexandru CAZACU<\/strong>
\n\"\"

O mie de ani Noiembrie <\/strong><\/p>\n

Datoria lucrurilor este s\u0103 ofere fericire
\nchiar \u0219i \u00een absen\u021b\u0103 spui tu z\u00e2mbind
\nca \u0219i cum de azi \u00eenainte
\nva fi o mie de ani Noiembrie
\nGlasul \u021bi se asem\u0103n\u0103 cu ecoul vocilor
\nunor actori la repeti\u021bii \u00een sala teatrului
\ncu scaune ro\u0219ii \u0219i stucatur\u0103 aurie
\nAt\u00e2t de vii par frunzele
\nc\u0103zute peste lespezile cimitirului din estul ora\u0219ului
\nc\u00e2nd totul este luminat de steaua
\n\u00eencol\u021bit\u0103 \u00eentre o sear\u0103 \u0219i alta unde
\nm\u0103re\u021b este tot ce nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103<\/p>\n


\nMai frumoas\u0103 dec\u00e2t Louise O’Murphy<\/strong><\/p>\n

Ochiul meu te fotografiaz\u0103
\n\u00eentins\u0103 peste sofa<\/p>\n

cu trupul t\u0103u alb ca un far
\npentru bra\u021bele mele \u00een movul
\nacestei serii t\u00e2rzii
\nc\u00e2nd peste pielea noastr\u0103
\nlumina las\u0103 discrete tatuaje
\niar tu e\u0219ti mai frumoas\u0103 dec\u00e2t
\nt\u00e2n\u0103ra irlandez\u0103 Louise O’Murphy
\nimortalizat\u0103 pe p\u00e2nz\u0103
\nde Fran\u00e7oise Boucher
\n\u00eentr-o camer\u0103 de la etajul casei s\u0103se\u0219ti
\naflate de la \u00eentret\u0103ierea
\nunor alei ale burgului
\nce se absoarbe \u00een paharul
\nplin pe jum\u0103tate cu trecut
\nsub insomnia p\u0103s\u0103rilor din turnul unei bresle
\n\u0219i t\u0103cerea de cositor topit ce ne \u00eenconjoar\u0103
\nne r\u0103ne\u0219te \u0219i ne vindec\u0103<\/p>\n


\nPas\u0103rea m\u0103iastr\u0103<\/strong><\/p>\n

Erau zile c\u00e2nd puteam s\u0103 prindem pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103
\nl\u0103s\u00e2nd u\u0219ile \u0219i ferestrele deschise
\niar o \u00eencredere nem\u0103surat\u0103 \u00een ceilal\u021bi ne f\u0103cea ferici\u021bi
\nSufletele caselor se ridicau la cer
\nprin hornurile acoperi\u0219urilor
\nasemenea unui fum papal
\nAmintirile \u00ee\u0219i schimbau \u00eentre ele dezam\u0103giri
\n\u0219i un tigru trecea apatic pe axul bulevardului
\nprintr-o lumin\u0103 fin\u0103 \u0219i albastr\u0103
\niar soarele ie\u0219ea din zid
\nca o imens\u0103 c\u0103r\u0103mid\u0103 portocalie
\npeste pielea alb\u0103 a trupurilor noastre
\nvinova\u021bi c\u0103 ne-am \u00eenchipuit
\nnu o lume mai bun\u0103
\nci aceast\u0103 lume mai bun\u0103<\/p>\n


\nA\u0219teptare <\/strong><\/p>\n

Eu te a\u0219tept \u00eentr-un anotimp care \u00eenl\u0103tur\u0103
\nalte anotimpuri prin ora\u0219ul dun\u0103rean
\nmic \u0219i lipsit de cochet\u0103rie
\nla ora crepusculului s\u00e2ngeros
\nunde fiecare are o via\u021b\u0103 pe m\u0103sura suferin\u021bei
\niar gravuri cu reproducerile lui Egon Schiele
\nse \u00eenmul\u021besc \u00een cafenelele
\nprin care ne-am trecut fericirea
\nFiecare fraz\u0103 rostit\u0103 este ca o desp\u0103r\u021bire
\nde propriul t\u0103u r\u00e2s \u0219i pl\u00e2ns
\nMelodia \u201eTorna a Sorrentino\u201f
\nse rostogole\u0219te pe singura pietonal\u0103
\nstr\u0103juit\u0103 de castanii suferinzi
\nunde m\u0103nunchiul de frunze este \u0219tergarul
\n\u00een care zeii \u00ee\u0219i las\u0103 fa\u021ba<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Codru\u021ba VANCEA Jocul de-a robotul \u00eenchid sertarul cu stylus-uri ata\u0219ate ecranelor nu-mi convine niciunul anume s\u0103 desenez sau s\u0103 scriu<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24023"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24023"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24023\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24026,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24023\/revisions\/24026"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24023"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24023"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24023"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}