{"id":24019,"date":"2024-12-14T03:16:39","date_gmt":"2024-12-14T00:16:39","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24019"},"modified":"2024-12-14T03:16:39","modified_gmt":"2024-12-14T00:16:39","slug":"spatii-culturale-nr-97-10","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24019","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 97 (10)"},"content":{"rendered":"

Petre ISACHI <\/strong>
\n\"\"

Arta fabulistului David de a avea \u00eentotdeauna dreptate
\nsau dialectica eristic\u0103 implicat\u0103 \u00een poetica \u0219i poietica fabulei*<\/strong><\/p>\n

\tMotto:
\n\u201eCerul \u00eenstelat deasupra mea \u0219i legea moral\u0103 din mine.\u201d (Kant)<\/em><\/p>\n

\tLa modul ideal, Eu, interpretul, nu trebuie s\u0103 v\u0103d\/ configurez \u201erealitatea\u201d unui Text, a\u0219a cum sunt eu. Altfel spus, nu este suficient s\u0103 vorbesc despre Fabule de trei … morale, Judecata Necuv\u00e2nt\u0103toarelor \u0219i Fabule trimorale, pentru a m\u0103 crede obiectiv. De fapt, obiectivitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u2013 critica literar\u0103 este simultan subiectiv\u0103 \u0219i obiectiv\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i art\u0103, fic\u021biune a fic\u021biunilor -, obiectivitatea strict\u0103 nu este cu putin\u021b\u0103, dec\u00e2t dac\u0103 ne rupem total de fabul\u0103, dac\u0103 refuz\u0103m seduc\u021bia primei op\u021biuni, de\u0219i, matematic vorbind, dac\u0103 un Text admite o interpretare, admite o infinitate. Orice obiectivitate, verificat\u0103 cum se cuvine, dezminte primul contact cu Textul. Reciti\u021bi, v\u0103 rog, prima fabul\u0103 care deschide \u201espa\u021biul carnavalesc\u201d al volumului, \u201etotalul de optzeci \u0219i dou\u0103 de fabule\u201d (num\u0103rate de cei doi one\u0219ti \u0219i \u201eobiectivi\u201d prefa\u021batori: \u0218tefan Buz\u0103rnescu \u0219i Alexandra Dogaru- ALDO), cum talentatul fabulist din Or\u0103\u0219tie, actualizeaz\u0103 original, \u00eentr-un limbaj adecvat – autorul st\u0103p\u00e2ne\u0219te admirabil estetica, poetica \u0219i poietica acestei specii multimilenare -, istoria tematicii\/ problematicii fabulei (specie a genului epico-lirico-dramatic) din literatura european\u0103, de la Esop (secolul al VI \u00ee.H.), la Fedru, La Fontaine, Gr. Alexandrescu \u2013 unul dintre marii fabuli\u0219ti, care i-au marcat estetic scriitura \u2013, la sarcasticul Arghezi, poetul Florilor de mucigai etc. Se \u0219tie, morala constituie scopul fabulei, \u00een timp ce nara\u021biunea, dialogul, monologul, introspec\u021bia sunt tot at\u00e2tea mijloace de expunere \u0219i organizare compozi\u021bional\u0103 folosite spre a o revela lectorului. Plec\u00e2nd de la teoria modern\u0103 a recept\u0103rii, Valentin David \u00eei sugereaz\u0103 cititorului de azi \u0219i de m\u00e2ine, prin Fauna contemporan\u0103 din propria-i Arc\u0103 existen\u021bial\u0103, ideea c\u0103 o fabul\u0103 estetic f\u0103cut\u0103 (re-facerea Lumii) nu este doar trimoral\u0103, ci pluri-moral\u0103 \u0219i atemporal\u0103, a\u0219a cum reiese \u0219i dintr-o defini\u021bie a acestei specii, dat\u0103 c\u00e2ndva de Lessing: \u201eDac\u0103 reducem un principiu etic general la un caz special, d\u00e2nd acelui caz realitatea \u0219i dac\u0103 am compune dintr-\u00eensul o poveste prin care se recunoa\u0219te un principiu general, atunci acea compozitie se nume\u0219te fabul\u0103.\u201d Cine vrea s\u0103 verifice atemporalitatea speciei poate merge la literatura indian\u0103, la originalul sanscrit Panchatantra (cinci c\u0103r\u021bi), opera brahmanului Vi\u0219nu \u0218\u0103rma, care a compus fabule, pentru educa\u021bia tinerilor prin\u021bi. Fabulele tri-morale ale lui Valentin David par s\u0103 fie scrise pentru educa\u021bia poporului rom\u00e2n de pretutindeni \u0219i mai apoi pentru tinerii prin\u021bi desicroniza\u021bi de via\u021b\u0103, dar corela\u021bi imanent cu re\u021belele de socializare. S\u0103 ne \u00eentoarcem, la fabula pentru \u201eminte, inim\u0103 \u0219i literatur\u0103\u201d, ce deschide cartea de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, Fabule de trei… MORALE. Ironia, umorul, satira, sarcasmul provoac\u0103 \u201er\u00e2sul pandemic\u201d \u0219i perpetueaz\u0103 iluzia (\u00een afara iluziilor, nu am putea tr\u0103i): castigat ridendo mores:
\n\u201eLa zoo, cimpanzeul \u00een vitrin\u0103,\/ Descoperi natura sa divin\u0103,\/ Put\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 chiar \u0219i un ateu.\/ C\u0103 de\u021binea particula de \u201ezeu\u201d\/ \u00ce\u0219i puse deci pe frunte o coroan\u0103\/ De frunze, pe-a sa tigv\u0103 ro\u0219covan\u0103\/ \u0218i sta pe-un tron durat dintr-o lian\u0103\/ Improviz\u00e2ndu-\u0219i sceptrul din banan\u0103.\/ A \u00eenceput timid, apoi sonor,\/ S\u0103 cucereasc\u0103 voturi \u00een popor,\/ Instituind, cur\u00e2nd, f\u0103r\u0103 sfial\u0103,\/ Un soi de dictatur\u0103 personal\u0103.\/ Dar \u00eentr-o zi, \u021bin\u00e2nd o cuv\u00e2ntare,\/ Se ridic\u0103 maimu\u021ba \u00een picioare\/ \u0218i tot poporul p\u00e2n\u0103-atunci sfios,\/ Murind de r\u00e2s, se t\u0103v\u0103lea pe jos.; \u201eMorala 1 \u2013 Problema scap\u0103 des de sub control,\/ C\u00e2nd te ridici, dar e\u0219ti \u00een fundul gol.\u201d; Morala 2 \u2013 S\u0103 pari inteligent \u00eentre ortaci,\/ De multe ori, e indicat s\u0103 taci!\u201d; Morala 3 \u2013 Ca politician votat de to\u021bi,\/ Nu-\u021bi trebuie doctrin\u0103, ci chilo\u021bi!\u201d (C\u0103lc\u00e2iul lui Ahile, p. 9)
\nCititorul va fi observat deja g\u00e2ndirea obiectiv\u0103 a fabulistului David V. (recomandat Revistei 13 Plus, de redactorul \u0219ef al Revistei de atitudine prin satir\u0103 \u0219i umor, Cu cioara vopsit\u0103, Gheorghe Mocanu) c\u0103 este departe de a se l\u0103sa \u00een voia uimirii. Dimpotriv\u0103, g\u00e2ndirea poetic\u0103 a scriitorului din Or\u0103\u0219tie este prin excelen\u021b\u0103 ironic-sarcastic\u0103 \u0219i, paradoxal, autorul nu poate fi contrazis, de\u0219i ce afl\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 disput\u0103 intelectual\u0103\/ polemic\u0103 cu lumea \u0219i cu sine. Tri-morala din cele 70 de fabule (m\u0103 bazez tot pe aritmetica prefa\u021batorilor volumului) este formulat\u0103 \u00eentr-o retoric\u0103 persuasiv\u0103, direct\u0103, concis\u0103, clar\u0103, sapien\u021bial\u0103, interogativ\u0103 \u0219i acuzatoare. Func\u021bioneaz\u0103 \u00een scriitura davidian\u0103 ceea ce filosoful Schopenhauer, numea \u201edialectica eristic\u0103 \u2013 arta de a vorbi \u00een contradictoriu, \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u021bi se dea \u00eentotdeauna dreptate\u201d. Citez la \u00eent\u00e2mplare, acolo unde s-a deschis cartea:
\n\u201eUn grup masiv de v\u00e2n\u0103tori versa\u021bi,\/ Cu pu\u0219ti \u0219i carabine \u00eenarma\u021bi,\/ Au provocat adev\u0103rat delir,\/ Lans\u00e2nd \u00een jungl\u0103 un concurs de tir.\/ Oricine atinge \u021binta sp\u00e2nzurat\u0103\/ \u00cen centru cu trei gloan\u021be, ia pe dat\u0103\/ Trofeul de oricine mult visat:\/ Un post pl\u0103tit de bugetar la stat.\/ Un leu gigant, un tigru \u0219i-o panter\u0103\/ Cu arme prinse \u00een bandulier\u0103\/ S-au a\u0219ezat cu to\u021bii-n r\u00e2nd, cuminte,\/ Av\u00e2nd aliniate-n fa\u021b\u0103 \u021binte.\/ Un \u0219oim \u00eei urm\u0103rea de pe o crac\u0103,\/ Cum plini de nervi cartu\u0219ele \u00eencarc\u0103\/ \u0218i afi\u0219\u00e2nd o conduit\u0103 grav\u0103\/ B\u0103gau cu grij\u0103 gloan\u021bele pe \u021beav\u0103.\/ Porni o canonad\u0103 asurzitoare\/ \u0218i gloan\u021bele au \u00eenceput s\u0103 zboare\/ Cu-n b\u00e2z\u00e2it ca zborul de albin\u0103\/ \u0218i-apoi subit \u2013 o lini\u0219te deplin\u0103!\/ Pantera nimeri \u00een plin un glon\u021b,\/ \u0218i alte dou\u0103-a prins o cioar\u0103-n glon\u021b,\/ Iar tigru a tras \u00een \u021bint\u0103, din p\u0103cate,\/ Cu toate trei, dar foarte r\u0103sfirate.\/ Doar leul, ochitor titrat, cu aur\u0103,\/ Ciudat avea \u00een \u021bint\u0103 doar o gaur\u0103\/ \u00cen mijloc, dar spre a tuturor mirare\/ Era ce-i drept, cam anormal de mare.\/ El s-a justificat, nevr\u00e2nd s\u0103 mint\u0103,\/ C\u0103 gloan\u021bele-au intrat cu toate-n \u021bint\u0103,\/ Put\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 \u0219i un dobitoc,\/ C\u0103 au lovit exact acela\u0219i loc.\/ Urmar\u0103 apoi scandaluri, contesta\u021bii,\/ Audieri \u0219i multe declara\u021bii.\/ Iar la sf\u00e2r\u0219it, printr-un anun\u021b sonor,\/ L-au pus pe tigru drept c\u00e2\u0219tig\u0103tor.; Morala 1 \u2013 N-ai \u0219anse s\u0103 devii un sf\u00e2nt cu aur\u0103,\/ C\u00e2nd nimere\u0219ti mereu aceea\u0219i gaur\u0103!; Morala 2 \u2013 Un bugetar cu-oculte interese,\/ E specialist \u00een g\u0103uri mari \u0219i dese.; Morala 3 \u2013 Nici leul nostru nu o duce bine\/ \u00cen lupt\u0103 cu monedele str\u0103ine.\u201d (Concurs de tir, pp. 18 \u2013 19)
\nPentru a ie\u0219i \u201e\u00eenving\u0103toare\u201d, polemic vorbind, \u00een orice disput\u0103 moral\u0103, personajele fabulelor davidiene folosesc fundamentele dialecticii eristice, pentru a-\u0219i convinge interlocutorii\/ inclusiv cititorii, c\u0103 au \u00eentotdeauna dreptate: \u00ee\u0219i \u00eenfurie cu inten\u021bie preopinentul\/ adversarul, aduce \u00een prim plan argumentul autorit\u0103\u021bii, implic\u0103 \u00een context alternativele\/ pluriperspectivismul, despic\u0103 motivul confrunt\u0103rii \u00een patru, poten\u021beaz\u0103 distan\u021ba dintre teorie \u0219i practic\u0103, extinde disputa peste limitele ei naturale, fictivizeaz\u0103 disputa la modul personal etc., \u00eenc\u00e2t ne ofer\u0103 o imagine autentic\u0103 a eternului conflict dintre Bine \u0219i R\u0103u, dintre lumea natural\u0103 \u0219i lumea moral\u0103, lumea determinismului \u0219i lumea libert\u0103\u021bii. Scriitorul Valentin David are o viziune kantian\u0103, dup\u0103 care, se \u0219tie, lumea posed\u0103 valoare, tocmai pentru c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 are o destina\u021bie moral\u0103:
\n\u201eA fost odat\u0103-un m\u0103g\u0103ru\u0219 sprin\u021bar,\/ Trei ani a repetat la gr\u0103dini\u021b\u0103;\/ Cu chiu cu vai, cu mult\u0103-ng\u0103duin\u021b\u0103,\/ Lu\u0103 \u0219i atestatul – de m\u0103gar. V\u0103-nchipui\u021bi privirea mea mirat\u0103,\/ C\u0103 nu \u0219tia pe vremuri nici s\u0103 scrie,\/ C\u00e2nd am v\u0103zut c-avea \u00een herghelie\/ \u0218i un birou \u0219i-o func\u021bie-nsemnat\u0103.\/ Era temut, i se \u0219tia de fric\u0103,\/ Se ar\u0103tase arogant \u0219i r\u0103u,\/ Iar secretara, iap\u0103 tineric\u0103,\/ \u00cei aducea pe tav\u0103 nechez\u0103u.\/ Misterul l-am aflat merg\u00e2nd spre cas\u0103,\/ Mi l-a \u0219optit o iap\u0103 r\u0103pciugoas\u0103,\/ Ce suspina t\u0103cut\u0103 \u00een poiat\u0103,\/ (A fost sedus\u0103 \u0219i abandonat\u0103),\/ A de\u021binut \u0219i ea odinioar\u0103,\/ Pe l\u00e2ng\u0103 el, un post de secretar\u0103.\/ – E evident, m\u0103garu avea o mam\u0103\/ Ce toat\u0103 lumea o \u0219tia de poman\u0103:\/ Avea la o ureche m\u0103g\u0103rea\u021b\u0103\/ \u0218i platfus la copitele din fa\u021b\u0103.\/ Nu \u0219tiu cum a f\u0103cut, esen\u021bial\/ E c\u0103 a ap\u0103rut la bra\u021b c-un cal,\/ Un murg cu ochelari, un pic cam chel,\/ Ce ocupa un post la minister:\/ Acuma cred c\u0103 nu-i mai de mirare,\/ Cum a ajuns m\u0103garul \u2013 un m\u0103gar mare.; Morala 1 \u2013 C\u00e2t de m\u0103gar ai fi, nu e\u0219ti pe jant\u0103,\/ C\u00e2nd unchiul e-o persoan\u0103 important\u0103.; Morala 2 \u2013 Nu-\u021bi trebuie nici \u0219coal\u0103 \u0219i nici cap,\/ Ca s\u0103 ajungi \u00een turm\u0103 un satrap! ; Morala 3 \u2013 Femeile te urc\u0103, te coboar\u0103\/ O iap\u0103 nu-i o bun\u0103 secretar\u0103!\u201d (Trafic de influen\u021b\u0103, pp. 66 -67).
\n\u00cen Fabulele \u201ede trei\u201d \u0219i mai multe \u201emorale\u201d ale scriitorului satiric, Valentin David, descoperim o tipologie ce aminte\u0219te de I. L Caragiale, Viorel Savin etc.. Limbajul \u0219i reprezentarea, viziunea realist-caragialean\u0103, verosimilitatea tipurilor create (tipul pseudo-politicianului, b\u0103rbatului \u00eencornorat, femeii fatale etc.) \u0219i fundamentate pe teoria caracterelor, \u00eenc\u00e2t s\u0103 p\u0103streze particularitatea fabulei de a fi mai real\u0103 dec\u00e2t realitatea, poten\u021beaz\u0103 autenticitatea personajelor subiect \u0219i a personajelor obiect \u2013 personaje care privesc \u0219i care sunt privite. Tipologia fabulistului or\u0103\u0219tiean, ce perpetueaz\u0103 str\u0103lucit spiritul poetului \u0219i fabulistului Grigore Alexandrescu, coexist\u0103 poten\u021b\u00e2nd umorul, ironia, satira, dramatismul de situa\u021bie al nara\u021biunilor, la intersec\u021bia dintre particular \u0219i general, dintre atemporal \u0219i temporal. Diferitele grade de abstractizare a tipului\/ tipologiei creat\/ create merg de la nivelul concret istoric \u2013 \u201eaici \u0219i acum\u201d \u2013 p\u00e2n\u0103 la acela simbolic, mitologic, politic, social. Seduc\u021bia unor istorisiri din care nu lipsesc surpriza, gra\u021bia epic\u0103, ironia\/ dimensiunea socratic\u0103, sensibilitatea, intui\u021bia, abisul de sensuri, de \u201emorale\u201d multiple etc. deschid fabulelor lui David (nu putem trece peste mitologia \u0219i conota\u021biile acestui nume\/ David din istoria umanit\u0103\u021bii) c\u0103tre diversele parabole ale r\u0103ului \u0219i ale judec\u0103\u021bii oamenilor.
\n\tSe impune, se ive\u0219te ca din senin, \u00eentrebarea de ce Valentin David recurge ast\u0103zi, \u00een epoca libert\u0103\u021bi cvasitotale de expresie, la fabul\u0103, alegorie, poveste cu sub\u00een\u021beles, ce ne spune mai multe dec\u00e2t arat\u0103 la prima vedere, a\u0219a cum a procedat Iisus, \u00een parabola neghinei, de ce folose\u0219te \u00een locul discursului direct, vorbitul \u00een fabule, alegorii, parabole ce obtureaz\u0103 \u0219i nu face dec\u00e2t s\u0103 perpetueze dificultatea, complexitatea \u0219i profunzimea comunic\u0103rii? Desigur, o interoga\u021bie retoric\u0103… \u00cenainte de a da ceva de g\u00e2ndit, judecat, satirizat, contestat, nara\u021biunea\/ parabola din fabul\u0103 nu explic\u0103, ci \u201earat\u0103\u201d\/ revel\u0103 tr\u0103itul \u00eensu\u0219i, de aceea \u201epovestea\u201d este clar\u0103 \u0219i inepuizabil\u0103, adic\u0103 st\u0103 permanent pe un abis de sensuri, de \u00eentreb\u0103ri, de nemul\u021bumiri. De aici cele 3 + N … morale pe care le propune, decodific\u0103 autorul. Structura \u0219i metafizica clasic\u0103 a scriitorului din Or\u0103\u0219tie asigur\u0103 fabulelor din volumele Judecata necuv\u00e2nt\u0103toarelor, Fabule trimorale \u0219i Fabule de Trei … Morale, instalarea nu doar \u00een realul imediat, ci \u0219i \u00een eternitate, printr-o atitudinea activ\u0103 fa\u021b\u0103 de existen\u021ba obiectiv\u0103. Nici Eul auctorial, nici Eul cititorului, coautor al textului, nu trebuie s\u0103 vad\u0103\/ judece \u201erealitatea\u201d, a\u0219a cum este El. Scriitorul din Or\u0103\u0219tie se adreseaz\u0103 cititorului liber de prejudec\u0103\u021bi, cel obi\u0219nuit s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 judece cu mintea sa. Desigur, \u00een teritoriul ilimitat al judec\u0103\u021bii etice, \u00eenainte de a-i judeca pe Ceilal\u021bi trebuie s\u0103 ne judec\u0103m pe noi \u00een\u0219ine! Nimic mai greu \u00een condi\u021biile \u00een care avem o dubl\u0103 natur\u0103: \u201eFac r\u0103ul pe care nu-l voiesc \u0219i nu fac binele pe care-l voiesc.\u201d (Sf\u00e2ntul Pavel). <\/p>\n

*Valentin DAVID, FABULE DE TREI … MORALE, Editura Ispirescu<\/p>\n


\nIonel POPA <\/strong>
\n\"\"

G\u00e2lceava mioritologului cu lumea<\/strong><\/p>\n

Titlul recenziei noastre la cartea lui Victor Ravini Miori\u021ba p\u00e2n\u0103 la stele (Ed Academiei Rom\u00e2ne, 2014) l-am luat de la Mihai Posada (\u201eVictor Ravini sau g\u00e2lceava mioritologului cu lumea\u201d \u00een \u201eVatra Veche\u201d, nr.10\/2017), care la r\u00e2ndul s\u0103u a luat cuv\u00e2ntul mioritolog de la Alexandru Amzulescu.
\nCele 26 de microeseuri s\u00e2nt independente, prin urmare nu dau unitate deplin\u0103 c\u0103r\u021bii, ea put\u00e2nd fi citit\u0103, dup\u0103 cum recunoa\u0219te chiar autorul ei, de la oricare pagin\u0103.
\nPreotul, conf.univ., dr. habil, Constantin Necula, prodecanul Facult\u0103\u021bii de Teologie Ortodox\u0103, Sibiu, semneaz\u0103 un emfatic Cuv\u00e2nt \u00eenainte – Miori\u021ba sau coloana vertebral\u0103 a infinitului ne\u00eenfr\u00e2nat, \u00eentr-un limbaj liturgic debord\u00e2nd \u00eentr-un lung \u0219ir de metafore care mai de care mai expresiv\u0103, \u00een siajul limbajului ortodoxist. Pentru a ilustra cele afirmate ar trebui citate cele 10 pagini. L\u0103s\u0103m cititorul s\u0103 se delecteze prin propria-i lectur\u0103.
\nAutorul c\u0103r\u021bii vine cu o L\u0103murire referitoare la demersul s\u0103u exegetic: \u201eCercet\u0103torii anteriori ai Miori\u021bei au \u00een\u021beles-o ca pe un text profan, deci exoteric, \u0219i ne-au oferit explica\u021bii contradictorii, \u00eentunecoase \u0219i deprimante. Nu polemizez cu ei, ci \u00eei ap\u0103r [vom vedea c\u0103 procedeaz\u0103 tocmai invers]. Nu aveau acces la c\u0103r\u021bile de referin\u021b\u0103 publicate dup\u0103 trecerea lor la nemurire \u0219i nici nu aveau cum s\u0103 cunoasc\u0103 exigen\u021bele \u0219tiin\u021bifice ale metodologiei de cercetare din zilele noastre\u201d.
\nS\u0103-i pl\u00e2ngi de mil\u0103 pe cercet\u0103torii rom\u00e2ni!
\n\u0218i continu\u0103 dl. Ravini \u201el\u0103murirea\u201d: \u201eEu abordez Miori\u021ba ca pe un text sacru \u0219i tainic, deci esoteric. Aplic o metodologie nou\u0103 \u0219i ajung la cu totul alte concluzii, luminoase \u0219i \u00een\u0103l\u021b\u0103toare\u201d [p\u00e2n\u0103 la stele]. Modest \u0219i obiectiv, cum se consider\u0103, dl. Ravini \u00ee\u0219i \u00eencheie \u201el\u0103murirea\u201d m\u0103rturisindu-\u0219i speran\u021ba c\u0103 \u201enoua genera\u021bie de cercet\u0103tori vor ajunge la rezultate mult mai bune \u0219i mai \u00eembucur\u0103toare . Principalul este ca Miori\u021ba s\u0103 fie repus\u0103 pe \u00eenaltul piedestal unde au pus-o elitele intelectuale din Occident \u0219i de unde unii cercet\u0103tori au exclus-o cu interpret\u0103ri def\u0103im\u0103toare, care jignesc demnitatea de rom\u00e2n\u201d.
\nCare sunt \u201ec\u0103r\u021bile de referin\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201emetodologia nou\u0103\u201d vom afla pe parcursul lecturii c\u0103r\u021bii d-sale.
\nDup\u0103 lectura c\u0103r\u021bii, putem reconstitui frazele care lipsesc din L\u0103murire: \u201eEu repar toate aceste neajunsuri \u0219i nedrept\u0103\u021bi\u201d; \u201eDac\u0103 vre\u021bi s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi \u0219i s\u0103 aprecia\u021bi Miori\u021ba la adev\u0103rata ei valoare \u0219i frumuse\u021be, urma\u021bi-m\u0103 pe mine\u201d.
\nS\u0103 trecem la textul exegezei. \u00cencepem cu c\u00e2teva observa\u021bii prilejuite de capitolul 1 \u201eDe la ce am pornit \u0219i la ce am ajuns\u201d, pentru a demasca ego-ul supradimensionat al autorului, care patroneaz\u0103 cartea. Dl. Ravini uit\u0103 c\u0103 trufia e mare p\u0103cat. Iat\u0103 doar c\u00e2teva exprim\u0103ri, care \u00eemp\u00e2nzesc textul: Eu demonstrez; eu ar\u0103t; eu analizez; rezultatul cercet\u0103rilor mele; scopul demonstra\u021biei mele. Dar s\u0103 l\u0103s\u0103m textul s\u0103 vorbeasc\u0103: \u201erezultatul cercet\u0103rii mele ajunge la concluzii radical diferite de concluziile dominante ale cercet\u0103rii de p\u00e2n\u0103 acum a Miori\u021bei\u201d \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 clipeasc\u0103 din ochi, dl. Ravini sus\u021bine c\u0103 \u201eTot ce s-a scris despre Miori\u021ba e plin de contradic\u021bii \u0219i inadverten\u021be, c\u00e2t \u0219i de grave erori metodologice ale cercet\u0103rii, iar adesea chiar de inexplicabil\u0103 ignoran\u021b\u0103 a defini\u021biilor sau a unor importante lucr\u0103ri \u0219tiin\u021bifice de referin\u021b\u0103\u201d. Repet\u00e2ndu-se, dl. Ravini \u00ee\u0219i autoevalueaz\u0103 cercetarea: \u201eSpre deosebire de cercetarea veche, care a abordat Miori\u021ba ca un text profan \u0219i exoteric, eu analizez variantele ca texte sacre, cu con\u021binut esoteric, tainic, ermetic, ce prezint\u0103 un mit fundamental\u201d. Domnia sa las\u0103 s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 p\u00e2n\u0103 la el niciun rom\u00e2n n-a \u201ev\u0103zut universalismul con\u021binutului de idei \u0219i sentimente din Miori\u021ba. Eu demonstrez – cu sprijinul \u00een lucr\u0103rile de referin\u021b\u0103 ale unor universitari de renume mondial, c\u0103 Miori\u021ba oglinde\u0219te o problem\u0103 fundamental\u0103 a sufletului omenesc, a tuturor oamenilor, de pe toate meridianele, din toate culturile, din toate religiile \u0219i din toate timpurile, de c\u00e2nd este omul pe p\u0103m\u00e2nt \u0219i c\u00e2t va mai fi omenire\u201d. Ca de obicei, nu lipse\u0219te repeti\u021bia pleonastic\u0103.
\n\u00cen capitolul 2, trece \u00een revist\u0103 \u201eerorile din metodologia cercet\u0103rii Miori\u021bei\u201d ale celor de dinaintea d-sale. Practic\u00e2nd o polemic\u0103 distructiv\u0103, foarfec\u0103 pe to\u021bi \u00eenainta\u0219ii – \u00eel menajeaz\u0103 \u00een parte pe Adrian Fochi. E necru\u021b\u0103tor cu Blaga, lu\u00e2ndu-\u0219i ca \u201emartori\u201d pe Henri H. Stah \u0219i G. C\u0103linescu, tocmai pe cei care n-au \u00een\u021beles nimic din filosofia lui Lucian Blaga \u0219i din studiile lui Mircea Eliade despre mituri \u0219i istoria religiilor.
\nDespre Eliade, printre altele, spune c\u0103 \u201eacrediteaz\u0103 interpretarea juridic\u0103 a filosofului Pavel Apostol (pseudonimul lui Pol Erdos)\u201d \u0219i c\u0103 Eliade condamn\u0103 pe to\u021bi cei care au v\u0103zut \u00een Miori\u021ba un con\u021binut mitologic. Dl. Ravini mai afirm\u0103 c\u0103 Eliade i-a \u00eendemnat pe rom\u00e2ni s\u0103 fie slugile altora. Dac\u0103 citea cu aten\u021bie sporit\u0103, f\u0103r\u0103 parti-pris studiul Mioara n\u0103zdr\u0103van\u0103 din volumul De la Zalmoxis la Genghis-Han \u0219i dac\u0103 citea cu aten\u021bie ce afirm\u0103 Victor Kernbach despre studiul lui Eliade (\u201eFaptul c\u0103 aici e <> viz\u00e2nd un mister \u00eel reveleaz\u0103 Mircea Eliade, dup\u0103 care acceptarea mor\u021bii nu \u00eenseamn\u0103 pasivitatea sau resemnarea p\u0103storului, ci <> care duce la gestul de a-i impune destinului <>, \u00eentruc\u00e2t nu te po\u021bi ap\u0103ra de soart\u0103 ca de un du\u0219man [\u2026] p\u0103storul \u00ee\u0219i preface nenorocul \u00eentr-un mister sacramental, feeric, ce \u00eei <<\u00eeng\u0103duie s\u0103 triumfe asupra propriei lui sor\u021bi>>\u201c – Victor Kernbch, Dic\u021bionar dr mitologie general\u0103, 199, p. 431. E vorba de o interpretare din perspectiv\u0103 ontologic\u0103). Probabil c\u0103 dl. Ravini \u0219i-ar fi ameliorat atitudinea fa\u021b\u0103 de Mircea Eliade.
\nCum te-ai r\u0103t\u0103cit, tu, Eliade, din cauza nepriceperii \u0219i a ignoran\u021bei!
\nDin cele ar\u0103tate p\u00e2n\u0103 acum (exemplele pot continua), autorul c\u0103r\u021bii Miori\u021ba p\u00e2n\u0103 la stele polemizeaz\u0103 justi\u021biar cu \u00eenainta\u0219ii s\u0103i, speciali\u0219ti \u00een Miori\u021ba, pe care \u00eei foarfec\u0103 m\u0103runt, avoc\u0103\u021be\u0219te \u0219i, ca un procuror, \u00eentocme\u0219te rechizitoriul. Prin tot ce afirm\u0103 despre Miori\u021ba, dl. Ravini se acrediteaz\u0103 ca proprietar al adev\u0103rului. Pe zeci de pagini, el \u201ebate apa \u00een piu\u0103\u201d (Mihai Posada).
\nPolemiz\u00e2nd cu Blaga \u0219i Eliade, dl. Ravini, lu\u00e2ndu-l ca scut pe C.G.Jung, afirm\u0103 o idee \u201eoriginal\u0103\u201d, pe care Blaga \u0219i Eliade n-au fost capabili s-o aib\u0103: \u201eMioara este o personificare a sufletului ciobanului. Ea simbolizeaz\u0103 partea feminin\u0103 din sufletul omului, numit\u0103 Anima [\u2026], iar c\u00e2inele [\u2026] simbolizeaz\u0103 partea masculin\u0103, Animus. Dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior. [\u2026]. Moartea este un alter ego al ciobanului \u0219i se \u00eencadreaz\u0103 \u00een fenomenologia c\u0103l\u0103uzei spirituale (mistagog). Dialogul ciobanului cu mioara este un monolog interior, o preg\u0103tire psihologic\u0103 \u00een vederea ritualului de ini\u021biere\u201d.
\nPlin de sine \u0219i m\u00e2ndru, autorul c\u0103r\u021bii spune: \u201eAm fost \u00eendrumat, verificat \u0219i aprobat de doi profesori universitari emeri\u021bi suedezi\u201d [Gudmar Aneer \u0219i Folke Josephson]. Buni cunosc\u0103tori ai folclorului \u0219i literaturii rom\u00e2ne \u0219i a studiilor de pe mapamond despre mit \u0219i religii, \u0219i a celor de antropologie, psihologie, sociologie, trebuia s\u0103 fi fost ce doi emeri\u021bi universitari, d\u00e2ndu-\u0219i girul pentru savanta cercetare a dl. Ravini. Cei doi \u201euniversitari emeri\u021bi\u201d se coboar\u0103 la nivelul \u00eenv\u0103\u021b\u0103celului.
\nCapitolul 3 al c\u0103r\u021bii \u00eencepe cu: \u201eAnaliza mea porne\u0219te de la zece \u00eentreb\u0103ri\u201d. Autorul le descrie am\u0103nun\u021bit pe 15 pagini. Dintre cele zece \u00eentreb\u0103ri, cea mai incitant\u0103 este a zecea: \u201eCe elemente din text pot fi caracteristice pentru perioada c\u00e2nd a fost creat\u0103 Miori\u021ba\u201d. \u00cen c\u0103utarea r\u0103spunsurilor, se bazeaz\u0103 pe trei criterii: \u201e1. Elemente care se pot lega de indo-europeni, 2. Elemente ce se pot lega de pre-indo-europeni, 3. Perspectiva genului. Concluziile la care se ajunge pe aceste trei criterii converg spre o datare a cre\u0103rii Miori\u021bei pe vremea pre-indo-europenilor, \u00een paleolitic \u0219i matriarhat, Miori\u021ba era deja alc\u0103tuit\u0103 \u0219i circula oral \u00eenainte de apari\u021bia indo-europenilor \u00een preistorie\u201d, \u00eenc\u00e2t Urballade poate fi veche de opt sau zece mii de ani. Miori\u021ba poate fi mai veche dec\u00e2t G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea de la Hamangia, care au o vechime de 7000 sau 8000 de ani \u0219i poate corespunde cu trecerea de la matriarhat la patriarhat. Variantele con\u021bin elemente ce pot proveni din cea mai veche societate de v\u00e2n\u0103tori arhaici\u201d. Vom reveni asupra afirma\u021biilor din acest capitol.
\n\u00cen capitolele urm\u0103toare(4-25) g\u0103se\u0219te r\u0103spunsul la cele 10 \u00eentreb\u0103ri, analiz\u00e2nd 23 de teme-probleme din con\u021binutul \u0219i semnifica\u021biile Miori\u021bei. \u00centregul demers analitic se \u00eentemeiaz\u0103 pe \u201eperspectiva sinoptic\u0103\u201d \u0219i metoda \u201ecalitativ-comparativ\u0103\u201d a celor 983 de variante ale Miori\u021bei.
\nCele mai multe r\u0103spunsuri la cele zece \u00eentreb\u0103ri stau sub semnul \u00eentreb\u0103rii.
\nDin cele 23 de capitole, se impune aten\u021biei analiza Baltagului, romanul lui Mihail Sadoveanu, \u00een compara\u021bie cu Miori\u021ba. Dintre concluziile, par\u021bial originale, pot fi re\u021binute: Sadoveanu \u201enu a transpus Miori\u021ba din versuri \u00een proz\u0103\u201d; \u201eBaltagul \u0219i Miori\u021ba au \u00een comun doar simplul fapt c\u0103 se \u00eencadreaz\u0103 \u00een tematica pastoral\u0103\u201d; \u201eBaltagul este o oper\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare\u201d.
\n\u201ePutem \u0219ti c\u00e2nd a fost creat\u0103 Miori\u021ba\u201d e capitolul forte al eseului. El con\u021bine concluzia final\u0103 irefutabil\u0103, din perspectiva autorului. E un capitol cu multe idei \u00eendr\u0103zne\u021be, ca s\u0103 ne exprim\u0103m elegant. Ca de obicei, eseistul se r\u0103zboie\u0219te cu to\u021bi predecesorii s\u0103i: \u201eMiori\u021ba poate avea r\u0103d\u0103cini \u00een cultura \u0219i religia pre-pastoral\u0103, a v\u00e2n\u0103torilor\u201d \u0219i for\u021b\u00e2nd \u201edovezile\u201d dl. Ravini sus\u021bine idei n\u0103stru\u0219nice, iter\u00e2nd afirma\u021bii anterioare: \u201eMiori\u021ba este mai veche dec\u00e2t mitologia indo-europenilor ce guverneaz\u0103 patriarhatul \u0219i epoca neolitic\u0103. A\u0219adar Miori\u021ba a putut fi compus\u0103 \u00een paleolitic\u201d; \u201eMiori\u021ba oglinde\u0219te o societate aflat\u0103 \u00een epoca de piatr\u0103 [!?]\u201d; \u201eMiori\u021ba reflect\u0103 o epoc\u0103 istoric\u0103 mai veche dec\u00e2t societatea \u0219i mitologia din culturile indo-europene. Miori\u021ba oglinde\u0219te o epoc\u0103 mai veche dec\u00e2t cea din epopeile lui Homer, dec\u00e2t mitologia greac\u0103, nordic\u0103 sau dec\u00e2t scrierile mitologice din India, mai veche dec\u00e2t poemul lui Ghilgame\u0219, care este mai vechi dec\u00e2t piramidele egiptene \u0219i e considerat ca fiind cea mai veche oper\u0103 literar\u0103, cu trei milenii mai veche dec\u00e2t Biblia Septuaginta, alc\u0103tuit\u0103 \u00een secolul al III-lea \u00ee.Hr., din ordinul faraonului de origine macedonian\u0103 Ptolemeu II\u201d. Concluzia: \u201eConcluzia mea este c\u0103 textul ini\u021bial al Miori\u021bei, numit conven\u021bional Urballade \u0219i din care s-au desprins ulterior toate variantele, ca ramurile dintr-un trunchi, era definitiv structurat \u00eenainte de a\u0219ezarea tracilor \u00een spa\u021biul mioritic\u201d. G\u00e2nditorul \u0219i G\u00e2nditoarea de la Hamangia, care au o vechime de 7000 sau 8000 de ani, puteau s\u0103 fi auzit \u0219i recitat sau s\u0103 c\u00e2nte Miori\u021ba \u2013 urballade. \u00cen mod sigur, textul ini\u021bial al Miori\u021bei era definitiv structurat \u00eenainte de cultura Hamangia \u0219i de a\u0219ezarea tracilor acolo unde \u00eei \u0219tia Herodot. Rezult\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 societatea din Miori\u021ba tr\u0103ie\u0219te \u00een paleolitic\u201d.
\nToate afirma\u021biile lui Victor Ravini au caracter apodictic. Pentru ideile sale \u0219i modul de sus\u021binere al lor, putem acorda exegetului Ravini o diplom\u0103 cu multe semne de exclamare \u0219i \u00eentrebare.
\nCa \u0219i \u00een celelalte capitole, \u0219i \u00een acesta abund\u0103 referin\u021bele la \u201eopere de referin\u021b\u0103\u201d din domeniul: mitologiilor, religiilor, filosofiei, antropologiei sociologiei, semnate de autori eminen\u021bi, necunoscu\u021bi de speciali\u0219tii rom\u00e2ni [ce ignoran\u021b\u0103!]. To\u021bi aprecia\u021bi cu superlative: Josef Campbell \u201eunul din cei mai renumi\u021bi interpre\u021bi ai miturilor\u201d; Richard H. Jamet a scris 26 de c\u0103r\u021bi; Nelson Pike e un \u201epreeminent filosof al religiilor\u201d; o proeminent\u0103 universitar\u0103 german\u0103\u201d; \u201eprofesor emerit de filosofia misticismului\u201d; \u201especialist \u00een mistica comparativ\u0103\u201d. Unuia, pentru a-i ar\u0103ta personalitatea \u0219i competen\u021bele, \u0219i pentru a ar\u0103ta c\u00e2t de informat este, \u00eei \u00eentocme\u0219te fi\u0219a de identitate civic\u0103 \u0219i profesional\u0103: \u201eJosef Palitella – american de origine italian\u0103, c\u0103pitan \u00een US Air Force \u00een anii 1942-1946, veteran de r\u0103zboi, demobilizat, profesor de filosofie la Kent University, consilier la Departamentul of Easterm Religions de la CIA. Dl. Ravini e de-a dreptul ridicol. Multe din trimiterile comparative sunt irelevante sau nu au nici o tangen\u021b\u0103 cu obiectul cercet\u0103rii. Respect\u00e2ndu-\u0219i metoda \u201ecalitativ-comparativ\u0103\u201d, dl. Ravini aduce \u00een ecua\u021bie autori \u0219i opere literare, mituri, doctrine religioase de pe diferite meridiane geografice \u0219i din diferite epoci istorice [n-are rost s\u0103 le enumer\u0103m], dintre care multe nu au vreo leg\u0103tur\u0103 sau relevan\u021b\u0103 cu obiectul Mior\u021ba [Na! ne-am molipsit de la dl. Ravini, c\u0103z\u00e2nd \u00een p\u0103catul repeti\u021biilor]. Din ecua\u021bie nu lipsesc Moise, Iisus, biblicul Pavel, Orfeu, mistica Tereza\u2026
\n\u201ePasivismul, resemnarea \u0219i la\u0219itatea nu pot fi \u00een s\u00e2ngele poporului nostru\u201d, afirm\u0103 dl. Ravini. Pentru a combate viguros patriotic pe cei care sus\u021bin acest lucru, exegetul Miori\u021bei imagineaz\u0103 o joac\u0103 de-a ora de istorie: \u201e\u0218tim de la Herodot c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri ge\u021bi tr\u0103geau cu s\u0103ge\u021bi \u00een sus, spre cer asupra zeului lor de prim-rang [\u2026]. Ne tragem din str\u0103buni aprigi, care cutezau s\u0103 trag\u0103 \u00een zeul atotputernic \u0219i s\u0103 amenin\u021be cerul nesf\u00e2r\u0219it [\u2026].
\nMul\u021bi generali romani, ridica\u021bi dintre solda\u021bi, au fost proclama\u021bi \u00eemp\u0103ra\u021bi de c\u0103tre solda\u021bii recruta\u021bi din neamurile lor de la Dun\u0103rea de Jos. [\u2026]. Au salvat prin ac\u021biunile militare imperiul de la pr\u0103bu\u0219ire [\u2026].Generalul Aetius, originar de pe malul Dun\u0103rii dobrogene, a nimicit hoardele lui Attila \u0219i i-a eliminat pe huni din istorie, \u00eentr-o singur\u0103 b\u0103t\u0103lie [\u2026]
\n\u00cemp\u0103ratul Constantin cel Mare a \u00eenfruntat voin\u021ba senatului \u0219i a altor rivali puternici, a impus cre\u0219tinismul ca religie oficial\u0103 [\u2026]. El era dac din Timoc, pe malul drept al Dun\u0103rii [\u2026]. El e timocean de-al nostru, cutez\u0103tor \u0219i aprig. Aceste dou\u0103 cuvinte sunt de origine geto-dacic\u0103 \u0219i s-au men\u021binut \u00een limb\u0103 tocmai pentru c\u0103 definesc caracterul rom\u00e2nilor. [\u2026]
\nNu poate fi pasiv \u0219i resemnat un popor din care s-au ridicat fra\u021bii As\u0103ne\u0219ti, Mircea cel B\u0103tr\u00e2n, Corvine\u0219tii, Vlad \u021aepe\u0219, \u0218tefan cel Mare, Ioan Vod\u0103 cel Cumplit, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Nicolae B\u0103lcescu, Ana Ip\u0103tescu zis B\u0103rbata, Ecaterina Teodoriu \u0219i mul\u021bi al\u021bii, bine-cunoscu\u021bi [sic!], al\u0103turi de to\u021bi eroii necunoscu\u021bi, dar ne\u00eenfrica\u021bi \u00een r\u0103zboaie, la fel ca gloatele de \u021b\u0103rani, ce se r\u0103zvr\u0103tesc mereu, cam la fiecare genera\u021bie. R\u0103scoala de la noi din 1907 a fost cea mai mare revolt\u0103 popular\u0103 din Europa dup\u0103 r\u0103scoala condus\u0103 de Horia, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an \u0219i dup\u0103 r\u0103zboiul \u021b\u0103r\u0103nesc din Germania de pe vremea lui Luther. Tot ce au f\u0103cut rom\u00e2nii din totdeauna dezminte dogma fatalit\u0103\u021bii \u0219i resemn\u0103rii na\u021bionale \u2026]\u201d.
\n\u00cen fierbin\u021beala lui patriotic\u0103, dl. Ravini uit\u0103 s\u0103-l pomeneasc\u0103 pe craiul mun\u021bilor, Avram Iancu.
\nSuntem re\u00eentor\u0219i la patriotismul ceau\u0219ist. Am citat in extenso pentru c\u0103 \u201ene-a impresionat\u201c superba lec\u021bie de istorie patriotic\u0103 oferit\u0103 de dl. Ravini.
\n\u00cen multe pagini, autorul c\u0103r\u021bii Miori\u021ba p\u00e2n\u0103 la stele alunec\u0103 \u00een logoree \u0219i nesf\u00e2r\u0219ite repeti\u021bii. Dac\u0103 era mai riguros \u0219i mai ponderat, adic\u0103 mai cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, cele 250 de pagini ale c\u0103r\u021bii, f\u0103r\u0103 nicio pagub\u0103, puteau fi reduse la 150 de pagini. Toate minusurile semnalate \u0219i bog\u0103\u021bia citatelor din \u201eautorii de referin\u021b\u0103\u201d, \u00een unele cazuri chiar prelu\u0103ri de texte \u0219i idei, arat\u0103 originalitatea relativ\u0103 a exegetului Miori\u021bei. Cercet\u0103torul nostru impresioneaz\u0103 prin lista bibliografic\u0103 care cuprinde 130 de pozi\u021bii la care se adaug\u0103 cele 286 de nume din Indice, fiec\u0103rui nume indic\u00e2nd \u0219i num\u0103rul de apari\u021bii, num\u0103r ce trece de 300 sute, dac\u0103 n-am gre\u0219it num\u0103r\u0103toarea. Din lista bibliografic\u0103 lipsesc c\u00e2teva titluri rom\u00e2ne\u0219ti]?!]: Nicolae Br\u00e2nda, Mituri ale antropocentrismului rom\u00e2nesc, 1, Miori\u021ba, Ed.C.R., 1979; Gh. Vrabie, Poetica Miori\u021bei. Studiu stilistic, Ed. Academiei, 1984; Mircea Vulc\u0103nescu, Dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei (ed. Dim 1991); Ion Itu, Poemele sacre – Miori\u021ba \u0219i Me\u0219terul Manole, Ed. Orientul latin, Bra\u0219ov,1994; \u0218tefania Mincu, Miori\u021ba – o hermeneutic\u0103 ontologic\u0103, Ed. Pontica, 2002.
\nS\u0103 nu fi cunoscut dl. Ravini aceste c\u0103r\u021bi de referin\u021b\u0103? M\u0103 \u00eendoiesc.
\nFinalul eseului sun\u0103 solemn \u0219i imperativ a testament: \u201eAvem datoria s\u0103 repunem Miori\u021ba pe piedestalul pe care au pus-o traduc\u0103torii \u0219i cititorii str\u0103ini [nu rom\u00e2nii] [\u2026]. E o datorie fa\u021b\u0103 de civiliza\u021bie s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im tuturor bog\u0103\u021bia cultural\u0103 a str\u0103mo\u0219ilor no\u0219tri\u201d.
\nTestament poate fi \u00eentregit cu ideea, nu exprimat\u0103 direct, ci implicit, care ar suna cam a\u0219a: \u201eDac\u0103 vre\u021bi s\u0103 \u00een\u021belege\u021bi \u0219i s\u0103 aprecia\u021bi Miori\u021ba la adev\u0103rata ei valoare, trebuie s\u0103 m\u0103 urma\u021bi pe mine, Victor Ravini\u201d.
\nMunca prometeic\u0103 (analiza \u0219i prelucrarea a 987 de variante ale Miori\u021bei, consultarea vastei bibliografii cu notele de subsol, paginile de pledoarie pentru \u201emetodologia nou\u0103\u201d pe care o folose\u0219te) n-au dus la realizarea unui opus care s\u0103 se \u00eenal\u021be p\u00e2n\u0103 la\u2026 stele.<\/p>\n


\n Diana TRANDAFIR<\/strong>
\n\"\"

EUGENIE<\/strong><\/p>\n

s-a mai aprins
\n o lumin\u0103<\/p>\n

La marginea
\n lumii parc\u0103 s-ar na\u0219te din nou poezia
\n Licornii cu suflet bun domesticesc
\n herghelii de oameni f\u0103r\u0103-ad\u0103post<\/p>\n

bolnavi
\n uita\u021bi de rudele lor
\n copii ai nim\u0103nui
\n nebuni cu pecetea
\n legat\u0103 cu o cordelu\u021b\u0103 de fum<\/p>\n

S-a mai aprins
\n o lumin\u0103<\/p>\n


\nOttilia ARDELEANU <\/strong>
\n\"\"

Despre luminile \u0219i umbrele unui \u00eenceput de drum<\/strong><\/p>\n

Volumul \u201eLumini \u0219i \u0219i umbre\u201d al autoarei Carmen Cristina Oltean, ap\u0103rut \u00een anul 2022 la editura SiTech, Craiova, pare un basm \u00een care binele \u0219i r\u0103ul, aflate \u00een permanent\u0103 disput\u0103, ies c\u00e2nd unul c\u00e2nd altul \u00een fa\u021b\u0103, exercit\u00e2ndu-\u0219i puterea \u0219i abilitatea, interschimb\u00e2ndu-\u0219i rolurile astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 stabileasc\u0103 nostalgie, iubire, smerenie, patos, incertitudini, \u00eengrijor\u0103ri, momente inubliabile ale vie\u021bii.
\n\u00cengenuncherea este clipa absolut\u0103, cea \u00een care eul liric se dedic\u0103 chem\u0103rii creative. \u00cen fa\u021ba cuv\u00e2ntului nu po\u021bi dec\u00e2t s\u0103 te \u00eenclini, s\u0103 faci o reveren\u021b\u0103. Sau, \u0219i mai bine, s\u0103 te \u00eenchini.
\nNu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor volumul se deschide cu poezia dedicat\u0103 mamei, omagiu celei care nu mai este, pl\u00e2nsul\/ r\u00e2sul fiind echilibrul \u00eentre a fi \u0219i a nu fi, \u00eentre acum \u0219i atunci, \u00eentre durere \u0219i lini\u0219tire, \u00eentre lumini \u0219i umbre: Cu tine pl\u00e2ng \u0219i r\u00e2d, m\u0103 sf\u0103tuiesc. Mama este \u00eens\u0103\u0219i esen\u021ba vie\u021bii, st\u00e2lpul curajului, d\u0103ruirii \u0219i dorin\u021bei de a tr\u0103i. \u0218i, ca \u0219i c\u00e2nd s-ar fi ren\u0103scut, poeta o ia de la cap\u0103t, elogiind clipele memorabile, tr\u0103ite ori \u00eenchipuite, afl\u00e2ndu-se \u00een balans perpetuu cu propriul sine.
\nJocul luminilor \u0219i umbrelor, din poemul eponim, este, de fapt, pre\u021biosul sentiment, unicul care face schimb\u0103ri \u00een bine de-a lungul vie\u021bii, iubirea. Aceast\u0103 stare este abordat\u0103 ca o chemare f\u0103r\u0103 glas, ceva asem\u0103n\u0103tor lucrurilor frumoase din jur, dar nepalpabile, imateriale: Ce ai turnat \u00een ochii mei,\/ S\u0103lb\u0103tice\u0219te s\u00e2ngele \u00een vene\/ Ce mi-ai \u0219optit de tot aud un c\u00e2nt\/ Ostatic\u0103 m\u0103 \u021bine unui dor nestins\/ Ce nu se soarbe, nici nu se m\u0103n\u00e2nc\u0103\/ Nu-i de cules, nici pa\u0219i nu are, nu e c\u0103rare\/ Nu e nici nuf\u0103r, lac, sau cer\/ \u0218i totu\u0219i \u00eenflore\u0219te. Iubirea este v\u0103zut\u0103 de autoare ca o stare de tain\u0103, ceva ce \u00eenseamn\u0103 pururea natur\u0103 \u0219i natural, cum iat\u0103, \u00een poemul Taina, pe care \u00eel citez integral: Ne vom s\u0103ruta\/ Precum ploaia \u00ee\u0219i m\u00e2ng\u00e2ie lanurile\/ Aprinz\u00e2nd maci, \u00een gr\u00e2nele coapte\/ Din m\u00e2ng\u00e2ieri \u00eemb\u0103tate de soare\/ Regin\u0103 a nop\u021bii tain\u0103\/ D\u0103ruindu-\u0219i parfum \u00een r\u0103coare\/ Marea \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd st\u00e2ncile\/ Retr\u0103g\u00e2ndu-se ca s\u0103 revin\u0103, s\u0103 cear\u0103\/ Cu voluptate mu\u0219c\u00e2nd din mal\/ F\u0103r\u0103 s\u0103 ia nimic\/ \u00centorc\u00e2ndu-se iar \u0219i iar.
\nIubirea este \u0219i ispita, p\u0103catul primordial, niciodat\u0103 nu vei \u0219ti \u00eencotro te duce \u0219i ceea ce poart\u0103 \u00een ea: Nu \u00een\u021belegi ce \u0219erpi ad\u0103poste\u0219ti!
\nMarea, un alt subiect des \u00eent\u00e2lnit \u00een acest volum, este exact ad\u00e2ncul sufletului, unde g\u0103se\u0219ti calmul necesar, numai c\u0103 la suprafa\u021ba apei sunt nelini\u0219ti, tulbur\u0103ri, valuri, controverse. Marea poate fi st\u00e2rnit\u0103, nest\u0103vilit\u0103, agitat\u0103 ori lini\u0219tit\u0103, v\u0103zut\u0103 direct \u00een lumina ochilor: Pesemne c\u0103 ai g\u0103sit ad\u00e2ncimile m\u0103rii \u00een ochii mei\/ Precum \u0219i luna ce-o sminte\u0219te, soarele ce-o \u00eenc\u0103lze\u0219te. Ori, autoarea se crede parte din ea: Pesemne c\u0103 am fost o siren\u0103 a m\u0103rii\/ De-i simt a\u0219a de mult valurile trepid\u00e2nd, astfel \u00eenc\u00e2t puterea sa de \u00een\u021belegere este pe m\u0103sura fenomenelor naturale referitoare la mediul marin.
\nPoezia lui Carmen Cristina Oltean este simplu redat\u0103 \u00een cuvinte. Nu exceleaz\u0103 \u00een metafor\u0103 \u0219i nu este c\u0103utat\u0103. Ea vine prin discursul cel mai firesc, cel mai aproape de real \u0219i sentimental. Este tr\u0103ire de moment. Expresie a unui suflu instantaneu: C\u00e2nd au \u00eenflorit salc\u00e2mii\/ M-a r\u0103pus un fior. Totu\u0219i, vibra\u021bia de moment conteaz\u0103. \u0218i consider c\u0103 acest fapt \u00eei caracterizeaz\u0103 versurile. Neepatante, dar surprinz\u0103tor de calde.
\nRepeti\u021biile fac parte din scenariul liric al autoarei, de parc\u0103 nu s-ar \u00eencrede \u00een sine dec\u00e2t dup\u0103 ce \u00ee\u0219i reaminte\u0219te anumite sim\u021biri, ac\u021biuni, procese, \u0219i a\u0219 exemplifica cu sublima c\u0103dere, un titlu reu\u0219it, care-mi aminte\u0219te de Rudyard Kipling: Am s\u0103-nv\u0103\u021b de la frunze\/ C\u00e2ntul \u0219i alintul verii\/ S\u0103-mi aprind s\u00e2ngele\/\u2026 Am s\u0103-nv\u0103\u021b de la frunze\/ Un ultim s\u0103rut s\u0103 am pe buze\/… Am s\u0103-nv\u0103\u021b de la frunze lini\u0219te \u0219i t\u0103cere\/ Simfonii \u0219i evanghelii. Frunzele sunt laitmotive care vizeaz\u0103 moartea \u0219i \u00eenvierea, zborul f\u0103r\u0103 o \u021bint\u0103, c\u0103derea \u0219i revenirea. Reprezint\u0103 un tablou \u00een transformare, a\u0219a cum este \u0219i via\u021ba, pornind de la acel verde crud \u0219i ajung\u00e2nd la stacojiu-ruginiu, de la cre\u0219tere \u0219i p\u00e2n\u0103 la desprindere de ramur\u0103 \u0219i de trunchi, a\u0219a cum \u0219i copilul devine adult \u0219i se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de p\u0103rin\u021bi, aleg\u00e2ndu-\u0219i propriul zbor.
\nFolosindu-se de pasaje biblice ca puncte de referin\u021b\u0103 pentru unele dintre poemele sale, autoarea se \u00eentreab\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i r\u0103spunde, filosof\u00e2nd, despre adev\u0103r \u0219i dreptate, despre omenie \u0219i dragoste, tr\u0103dare \u0219i respect, p\u0103cat \u0219i m\u00e2ntuire etc. Mu\u0219c din adev\u0103r precum din m\u0103rul copt, iat\u0103 voluptatea pentru cunoa\u0219terea adev\u0103rului \u0219i respectarea lui.
\nCarmen Cristina Oltean elogiaz\u0103 \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri copacul, falnic \u0219i drept, dar cu soarta vie\u021bii pecetluit\u0103 de pr\u0103d\u0103torul de lemn, cel care \u00eel doboar\u0103 cu securea ori gaterul pentru a-l prelucra ori pur \u0219i simplu pentru a-l arde. Copacul, care \u00eentruchipeaz\u0103 arborele vie\u021bii, are un destin nu tocmai de invidiat. Te \u00eentrebi, cititorule, dac\u0103 \u0219tii de suferin\u021ba lui? Odat\u0103 cu dobor\u00e2rea lui, \u0219i p\u0103s\u0103rile \u00ee\u0219i pierd rostul! Acum zace dobor\u00e2t, arvunit altei meniri\/ F\u0103r\u0103 adio, f\u0103r\u0103 cortegiu\/ Pl\u00e2ns doar de pas\u0103rea pr\u0103dat\u0103 de cuibul ei\/ Ne desp\u0103r\u021bim, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 promisiuni\/ C\u0103 ne vom revedea\/ La s\u0103rb\u0103toarea copacului jertfit\/ Devenit masa \u00eembel\u0219ugatelor ospe\u021be\/ M\u00e2ng\u00e2ia\u021bi de v\u00e2ntul ce-i \u0219optea copacului visele muritorilor\/ T\u00e2njind tihnita umbr\u0103,\/ Deslu\u0219ind pl\u00e2nsul sf\u00e2\u0219ietor al p\u0103s\u0103rii vitregite.
\nCarmen Cristina Oltean tr\u0103ie\u0219te \u00eentre teluric \u0219i celest, asemenea zborului p\u0103s\u0103rilor. Spontaneitatea cu care se reg\u0103se\u0219te \u00een spa\u021biu \u0219i timp o determin\u0103 s\u0103 se afle c\u00e2nd printre lucrurile materiale, c\u00e2nd \u00een metafizic. Transcenderea versului s\u0103u nu este deloc o sfor\u021bare, ci vine din \u00eencercarea de a \u00een\u021belege lumea cu tarele ei.
\nAceasta este o nostalgic\u0103, sentiment care o \u00eencearc\u0103 deseori \u00een discursurile sale poate \u0219i pentru faptul c\u0103 a plecat din \u021bar\u0103 de ani buni, iar locurile natale, obiceiurile, tradi\u021biile, oamenii locului o r\u0103v\u0103\u0219esc \u0219i o \u00eentorc \u00een lumea copil\u0103riei, \u00een lumea satului, acolo unde timpul trecea f\u0103r\u0103 griji, \u00een normalitate, cu visuri \u0219i cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 moral\u0103 extraordinar\u0103. Uneori, n\u0103lucile, iluziile, \u00eenchipuirile \u021bin loc de hran\u0103 spiritual\u0103 \u0219i sufletul poetei se domole\u0219te. De fapt, ridicarea acestor greut\u0103\u021bi se face prin scris, atunci c\u00e2nd Carmen \u00ee\u0219i a\u0219terne g\u00e2ndurile, n\u0103dejdile, amintirile pe foaia de h\u00e2rtie, ori direct pe computer.
\n\u00cen poezia lui Carmen Cristina Oltean, sim\u021bi c\u0103 aceasta d\u0103ruie\u0219te din preaplinul s\u0103u, c\u0103 \u021bine mor\u021bi\u0219 s\u0103 \u00eempart\u0103 binele \u0219i frumosul cu semenii s\u0103i, cu cititorii: Cele mai frumoase g\u00e2nduri\/ mi le-am urzit eu\/ Cele mai frumoase lucruri\/ mi le-am \u00eenf\u0103ptuit eu\/ Cele mai frumoase cuvinte \u00een scrisori\/ mi le-am scris eu\/ Cele mai frumoase vise\/ le-am chemat eu\/ \u0218i totu\u0219i nu pot tr\u0103i\/ f\u0103r\u0103 a le \u00eemp\u0103r\u021bi…
\nSub impulsul visului poeta zboar\u0103, c\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een timp \u0219i spa\u021biu, se metamorfozeaz\u0103 \u00een personaje de care \u00ee\u0219i aminte\u0219te, retr\u0103ie\u0219te momente din trecut: o leb\u0103d\u0103, unicornul suav etc.
\nPentru Carmen, cuv\u00e2ntul este tr\u0103inicie, destin, casa visurilor… \u0218i iat\u0103 ce spune aceasta: \u00cen bra\u021bele cuvintelor\/ Simt m\u00e2ng\u00e2ieri, altfel spus, cuv\u00e2ntul este m\u00e2ng\u00e2iere \u00een via\u021ba unui om trecut prin greut\u0103\u021bi \u0219i sentimente ireversibile. Cotropit\u0103 de dor, poeta m\u0103rturise\u0219te c\u0103 lucrurile simple: o privire, un zbor, m\u00e2ng\u00e2ierea ierbii, seninul cerului, lanurile aurii, salc\u00e2mii, zefirul \u0219i toate atingerile duioase o impulsioneaz\u0103 \u0219i \u00eei ofer\u0103 bucuria de a se reg\u0103si \u00een sine \u0219i \u00een trecutul s\u0103u, martor al fericirii de a fi \u0219i de a se exprima. Ea afirm\u0103, de asemenea, c\u0103 Am s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103 s\u0103 fac loc luminii,\/ S\u0103 mi-o d\u0103ruiesc mie. Ei bine, omul dedicat scrisului are \u00eentotdeauna de urcat un munte. Muntele valorii!
\nSingura prezen\u021b\u0103 vie \u00een fort\u0103rea\u021b\u0103\/ Era inima mea \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 – a\u0219a \u00ee\u0219i \u00eencheie autoarea acest volum \u00een care luminile cresc peste umbre \u0219i le estompeaz\u0103.
\nCred c\u0103 lumina spiritual\u0103 va deschide calea spre bine. \u00cei urez autoarei un drum luminos, \u00eentru cuv\u00e2nt \u0219i iubire!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Petre ISACHI Arta fabulistului David de a avea \u00eentotdeauna dreptate sau dialectica eristic\u0103 implicat\u0103 \u00een poetica \u0219i poietica fabulei* Motto:<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24019"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24019"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24019\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24020,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24019\/revisions\/24020"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}