{"id":24014,"date":"2024-12-13T00:29:37","date_gmt":"2024-12-12T21:29:37","guid":{"rendered":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24014"},"modified":"2024-12-13T00:29:37","modified_gmt":"2024-12-12T21:29:37","slug":"spatii-culturale-nr-97-9","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/?p=24014","title":{"rendered":"Spa\u021bii culturale nr. 97 (9)"},"content":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU <\/strong>
\n\"\"

Solomonara<\/strong>
\n(continuare din num\u0103rul anterior)<\/p>\n

Chiar dac\u0103 mai crescuser\u0103, copiii t\u0103i aveau \u00eenc\u0103 nevoie de tine: s\u0103 aduci usc\u0103turi din p\u0103dure, s\u0103 mulgi caprele, s\u0103 fierbi laptele \u0219i s\u0103 faci m\u0103m\u0103lig\u0103, s\u0103 str\u00e2ngi masa dup\u0103 ce ei m\u00e2ncau \u0219i s\u0103 m\u0103turi pe sub mas\u0103 ca s\u0103 fie curat \u00een locul \u00een care, dup\u0103 aceea, se a\u0219eza \u00een genunchi \u0219i se ruga maica Domnului. P\u0103durea te hr\u0103nea pe tine \u0219i pe ai t\u0103i. Pe timp de var\u0103, \u00ee\u021bi luai pruncii cu tine \u0219i scotoceai dealurile \u0219i v\u0103ile. Cuno\u0219teai foarte bine calendarul nescris al naturii. Adunai de toate: urzici, m\u0103cri\u0219, l\u0103pto\u0219i, g\u0103lbiori, mit\u0103rci, fr\u0103gu\u021be, c\u0103p\u0219uni, zmeur\u0103, mure, jir, ghind\u0103 \u0219i multe alte buruieni pe care le fierbeai \u00een oale de lut la gura sobei. C\u00e2nd fl\u0103c\u0103rile se \u00eente\u021beau, apa din vas \u00eencepea s\u0103 bolboroseasc\u0103 vrute \u0219i nevrute. \u00cen scurtul r\u0103gaz \u00een care vegheai fiertura, la \u00eendemnul lui Sarabos, ciuleai urechile la pove\u0219tile focului. De la el ai \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103-\u021bi vindeci copiii t\u0103i \u0219i pe ai celorlal\u021bi de g\u00e2lci, de g\u0103lbinare sau de boli de burt\u0103. Ceaiurile din pojarni\u021b\u0103, izm\u0103, pelin, mu\u0219e\u021bel, rostopasc\u0103, p\u0103ducel, brusture, v\u00e2sc, plante existente pe acest p\u0103m\u00e2nt \u00eenc\u0103 din vremea dacilor, erau principalele medicamente. C\u00e2nd nu izb\u00e2ndeai bolile doar cu acestea, rosteai cuvinte magice cu voce tare sper\u00e2nd c\u0103 cei care le vor auzi le vor duce mai departe a\u0219a cum \u0219i tu le auzise\u0219i \u0219i le \u00eenv\u0103\u021base\u0219i \u00een alte vremuri. C\u00e2nd cineva m\u00e2nca cu foame \u0219i i se apleca, \u00eei frecai m\u00e2inile de jos \u00een sus p\u00e2n\u0103 la coate cu o\u021bet \u0219i \u00eei desc\u00e2ntai cu vorbe de leac \u201ePlecate nem\u021be\u0219ti, s\u00e2rbe\u0219ti, fran\u021buze\u0219ti\/ Plecate din nou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de neamuri\/ Ie\u0219i\u021bi din os \u00een carne\/ \u0219i din carne-n piele\/ \u0219i din piele afar\u0103.\/ Cum se potolesc, apele, ploile, focu-n cuptor\/ A\u0219a s\u0103 se potoleasc\u0103 sf\u00e2r\u0219eala, ame\u021beala, sc\u00e2rba din inima Mariei.\/ S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 Maria curat\u0103, luminat\u0103 ca argintul strecurat de Maica Precista l\u0103sat\u201d. Dup\u0103 ce terminai de topit broboanele ce se formaser\u0103 sub piele, bolnavul se \u00eenviora, sc\u0103pa de grea\u021b\u0103 \u0219i fa\u021ba i se lumina. \u00cel sf\u0103tuiai s\u0103 aib\u0103 grij\u0103, s\u0103 nu mai m\u0103n\u00e2nce cu l\u0103comie, s\u0103 bea ceai de ment\u0103, de anghinare, de sun\u0103toare sau de mu\u0219e\u021bel. El promitea c\u0103 a\u0219a va face, dar dac\u0103 era firav \u0219i m\u00e2nca ce nu-i pica bine, \u00een scurt\u0103 vreme te chema din nou s\u0103-i desc\u00e2n\u021bi. Desc\u00e2ntai de multe ori de deochi copiilor, mai ales, dar \u0219i fetelor frumoase, care se mole\u0219eau \u0219i aveau dureri de cap dup\u0103 ce vreo femeie cu suflet haps\u00e2n se mira de dr\u0103g\u0103l\u0103\u0219enia lor. Acestora le ziceai de mai multe ori Tat\u0103l nostru, \u00eei m\u00e2ng\u00e2iai u\u0219or pe frunte cu cele trei degete cu care te \u00eenchinai \u0219i \u00eei \u00eenv\u0103\u021bai s\u0103-\u0219i pun\u0103 ceva ro\u0219u \u00een p\u0103r sau s\u0103 spun\u0103 de la obraz celei ce deochea s\u0103 rosteasc\u0103 \u201eptiu, ptiu, ptiu s\u0103 nu fii de deochi\u201d. C\u00e2nd un copil de trei-patru ani nu putea s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eei d\u0103deai s\u0103 bea ap\u0103 desc\u00e2ntat\u0103 dintr-un clopo\u021bel \u0219i, la scurt timp, \u021b\u00e2ncul \u00eencepea s\u0103 rosteasc\u0103 primele cuvinte. C\u00e2nd se \u00eemboln\u0103vea un copil, p\u0103rin\u021bii te chemau chiar \u0219i \u00een miez de noapte. Dac\u0103 \u021b\u00e2ncul f\u0103cea v\u0103rsat de v\u00e2nt, \u00eel sc\u0103ldai \u00een \u021buic\u0103 \u0219i apoi \u00eei puneai o c\u00e2rp\u0103 ro\u0219ie pe burt\u0103 s\u0103 ias\u0103 bubi\u021bele pe piele s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 pe ficat, pe fiere sau pe inim\u0103. Dac\u0103 avea fierbin\u021beal\u0103, o \u00eenv\u0103\u021bai pe mam\u0103 s\u0103-l \u00eenf\u0103\u0219oare \u00een cear\u0219afuri umede \u0219i apoi s\u0103-i frec\u021bioneze cu o\u021bet picioarele \u0219i t\u00e2mplele. Dac\u0103 \u00eel dureau urechile, \u00eenc\u0103lzeai untdelemn \u0219i \u00eei turnai c\u00e2teva pic\u0103turi. Aveai har, oamenii \u00eencepuser\u0103 s\u0103-\u021bi zic\u0103 doftoroaie. A\u0219a \u00ee\u021bi spunea lumea \u0219i tu doreai s\u0103-\u021bi p\u0103strezi puterile vindec\u0103toare. Posteai de trei ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, lunea, miercurea \u0219i vinerea, iar vinerea, zi \u00een care \u021bi se n\u0103scuse unul dintre fii, \u021bineai post negru doar cu aiasm\u0103 \u0219i anafur\u0103, \u0219i respectai posturile de peste an. Nimeni nu putea s\u0103 te conving\u0103 s\u0103 m\u0103n\u00e2nci carne, br\u00e2nz\u0103 sau ou\u0103 chiar dac\u0103 \u00een aceste zile c\u0103dea s\u0103rb\u0103toarea Cr\u0103ciunului. Odat\u0103 ce copiii au crescut \u0219i dormea\u021bi to\u021bi \u00eentr-un pat \u00een\u0219ira\u021bi de-a latul, ai renun\u021bat \u0219i la dragostea trupeasc\u0103. B\u0103rbatul \u021bi se \u00eengr\u0103\u0219ase, ar\u0103ta ca un pinguin imperial. Se angajase ca \u0219i ceilal\u021bi s\u0103teni la mina de c\u0103rbuni ce fusese deschis\u0103 \u00een sat \u0219i care a fost man\u0103 cereasc\u0103 pentru to\u021bi. Trecea luna \u0219i \u00ee\u0219i luau salariile. Tu erai tot m\u0103run\u021bic\u0103 \u0219i alergai ca o sf\u00e2rleaz\u0103 c\u00e2nd la deal, c\u00e2nd la vale. De la deal aduceai croznii de lemne \u0219i de frunze pentru capre, de la vale cump\u0103rai de la cooperativ\u0103 cele pe care nu \u021bi le puteai face singur\u0103: gaz pentru lamp\u0103, sare pentru hrana cea de toate zilele, a\u021b\u0103 \u0219i stamb\u0103 pentru cusut.
\n\u00cen 1958 a \u00eenceput un nou val de arest\u0103ri. Printre cei \u00eenchi\u0219i s-au num\u0103rat scriitori \u0219i savan\u021bi precum: Constantin Noica, Nicu Steinhardt Alexandru Paleologu, P\u0103storel Teodoreanu, Alexandru Pillat. Au fost acuza\u021bi c\u0103 primiser\u0103 lucr\u0103ri scrise de la Mircea Eliade \u0219i Emil Cioran care aleseser\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Occident \u0219i pe care regimul politic de la Bucure\u0219ti \u00eei considera legionari. Sarabos \u00ee\u021bi povestea despre condamna\u021bii care primiser\u0103 pedepse de munc\u0103 silnic\u0103 \u0219i au fost du\u0219i \u00een coloniile penitenciare \u00eenfiin\u021bate \u00een zonele ml\u0103\u0219tinoase din Delta Dun\u0103rii unde de\u021binu\u021bii t\u0103iau stuf pentru fabricile de celuloz\u0103 din zon\u0103. Erau sili\u021bi s\u0103 lucreze manual st\u00e2nd \u00een ap\u0103 p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u. Dup\u0103 o zi de munc\u0103 se \u00eentorceau \u00een bar\u0103cile de lemn ne\u00eenc\u0103lzite \u0219i neizolate. Cei mai mul\u021bi se \u00eemboln\u0103veau de malarie \u0219i mureau. \u00cen lag\u0103rul din Balta Br\u0103ilei se aflau \u0219i mul\u021bi \u021b\u0103rani care se opuseser\u0103 procesului de colectivizare. Fuseser\u0103 adu\u0219i aici \u0219i studen\u021bii care \u00eencercaser\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u021bara ilegal. Suferinzi de febr\u0103 tifoid\u0103 \u0219i dizenterie, datorit\u0103 mizeriei din staulele pentru oi \u00een care erau caza\u021bi, \u00een toiul iernii, au fost obliga\u021bi s\u0103 construiasc\u0103 un dig. Mul\u021bi s-au \u00eemboln\u0103vit grav, al\u021bii au murit.
\nTe-ai \u00eenstr\u0103inat de omul t\u0103u. Munca \u0219i greut\u0103\u021bile vie\u021bii te-au f\u0103cut s\u0103 nu te mai g\u00e2nde\u0219ti la dragoste trupeasc\u0103. Omul a \u00eenceput s\u0103 umble pe la altele, iar c\u00e2nd se \u00eentorcea \u00ee\u021bi d\u0103dea \u0219i c\u00e2te o mam\u0103 de b\u0103taie, \u00ee\u021bi rupea gura, oasele, dar nu aveai ce face \u0219i unde te duce: r\u0103bdai \u0219i t\u0103ceai. Nu erai singura femeie altoit\u0103 de b\u0103rbat. \u00cei treceai cu vederea aventurile. \u0218tiai c\u0103 sufer\u0103 de o boal\u0103 care \u00eel f\u0103cea s\u0103 devin\u0103 violent dac\u0103 nu te culcai cu el. \u00centr-o zi i-ai \u00eennodat m\u00e2necile de la una dintre c\u0103m\u0103\u0219i \u0219i \u00een felul acesta b\u0103t\u0103ile \u0219i certurile s-au mai r\u0103rit. Spre b\u0103tr\u00e2ne\u021be se ducea deseori la ora\u0219 dup\u0103 diverse cump\u0103r\u0103turi. \u00cen autobuz, spuneau gurile rele, nu st\u0103tea niciodat\u0103 pe scaun. Prefera aglomera\u021bia dintre canapele, unde c\u0103l\u0103torii se \u00eenghesuiau ca sardelele. Se a\u0219eza ca din \u00eent\u00e2mplare \u00een spatele unei femei pe care o co\u021b\u0103ia c\u00e2t timp dura c\u0103l\u0103toria. Cele care \u00eei cuno\u0219teau obiceiul evitau s\u0103 stea l\u00e2ng\u0103 el. Se nimerea, \u00eens\u0103, \u0219i c\u00e2te una care nu \u0219tia ce-i poate pielea. De ru\u0219ine femeia st\u0103tea \u0219i r\u0103bda. Nu luai \u00een seam\u0103 pove\u0219tile muierilor care te apostrofau.
\n\u2014Vai, Marioar\u0103! Nu ai grij\u0103 deloc de b\u0103rbatul t\u0103u.
\nRidicai din umeri \u0219i str\u00e2ngeai din buze. \u0218tiai c\u0103 \u0219i la casele \u00eemp\u0103r\u0103te\u0219ti se \u00eent\u00e2mplau lucruri ru\u0219inoase. Carol al II-lea, rege al Rom\u00e2niei \u00eentre 1930-1940, din cauza priapismului, o boal\u0103 de s\u00e2nge de care suferea, avea permanent erec\u021bii dureroase care nu puteau fi calmate dec\u00e2t prin sex. Categorisit de contemporani \u0219i urma\u0219i ca aventurier a avut o singur\u0103 femeie care \u00eei satisf\u0103cea bete\u0219ugul, fapt pentru care a iubit-o toat\u0103 via\u021ba necondi\u021bionat. Aflase\u0219i din cartea despre leacuri \u0219i boli pe care o r\u0103sfoiai adesea c\u0103 disfunc\u021biile sexuale erau multe \u0219i vechi, iar unele nu puteau fi vindecate prea u\u0219or. Oamenii din multe civiliza\u021bii \u00eel veneraser\u0103 \u00eenc\u0103 din antichitate pe zeul fertilit\u0103\u021bii Priapus, fiu al Afroditei \u0219i al lui Dyonysos, pe care Hera \u00eel blestemase s\u0103 aib\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 penisul \u00een erec\u021bie. Nu era privit cu du\u0219m\u0103nie, ci dimpotriv\u0103, la ceremonii femeile \u0219i miresele \u00een special se a\u0219ezau adesea pe membrul s\u0103u. I-au adresat ode mul\u021bi poe\u021bi printre care Ovidiu, Hora\u021biu \u0219i Vergiliu.
\n\u2014Po\u021bi s\u0103 m\u0103 l\u0103mure\u0219ti mai bine, Mo\u0219ule Zeu, ce este cu aceast\u0103 boal\u0103 a s\u00e2ngelui, care s-a r\u0103sp\u00e2ndit printre regi \u0219i principi, l-ai \u00eentrebat \u00eentr-una din zile pe Sarbos.
\n\u2014Ca s\u0103 \u00een\u021belegi, va trebui s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een urm\u0103 cu multe sute de ani. Mai precis la sf\u00e2r\u0219itul secolului al IX-lea c\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se afirme, a\u0219a cum sus\u021bin unii istorici, na\u021bionalismul medieval roman. Pe atunci, so\u021bia \u0219i fiicele senatorului Theofilact au \u00eenceput s\u0103 practice a\u0219a zisa prostitu\u021bie de lux pentru ca aceast\u0103 familie s\u0103-\u0219i impun\u0103 controlul asupra papalit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 variant\u0103 a hierogamiei precum \u0219i o \u00eencercare de \u00eencruci\u0219are interfamilial\u0103 \u00een scopul cre\u0103rii unei noi rase de st\u0103p\u00e2ni, a fost continuat\u0103 de descendente. \u00cen felul acesta Marosia de Colonna, din care se pare c\u0103 se tr\u0103gea \u0219i regele Carol I, a reu\u0219it s\u0103 aduc\u0103 pe tronul papal pe fiul s\u0103u Ioan XII, un copil de doar 12 ani cu grave deficien\u021be fizice \u0219i psihice. Marele teolog, cardinalul Baronius sus\u021binea c\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021ba acestei consanguinit\u0103\u021bi s-ar fi transmis \u00een marile case regale europene, mai cu seam\u0103 \u00een cele germane, franceze portugheze. Cu ocazia Sinodului de la Verzy din 991, episcopul Arnulf atr\u0103gea aten\u021bia asupra r\u0103sp\u00e2ndirii s\u00e2ngelui stricat. Ai auzit, desigur, de destinul tragic al fiului ultimului \u021bar al Rusie Aleksei Nicolaevici. Mama lui \u00eei transmisese hemofilia \u0219i pentru a\u0219i salva fiul ajunsese dependent\u0103 de Grigori Rasputin, c\u0103lug\u0103rul care \u00eel sc\u0103pase pe Alexis de multe suferin\u021be. Chiar \u0219i regina Maria, dar \u0219i sora sa Kitty, ar fi murit \u00een urma unei hemoragii care le-ar fi golit corpul de s\u00e2nge.
\n\u2014Cele pe care mi le-ai spus ar trebui s\u0103 m\u0103 duc\u0103 cu g\u00e2ndul la faptul c\u0103 \u00een familia so\u021bului meu ar fi avut loc rela\u021bii incestuoase care ar fi dus la o amestecare a s\u00e2ngelui \u0219i c\u0103 aceast\u0103 boal\u0103 s-ar putea transmite \u0219i fiilor mei?
\n\u2014Vezi, tu, de aceea biserica interzice \u0219i condamn\u0103 c\u0103s\u0103toriile dintre rude, chiar \u0219i cele dintre veri primari , dar \u0219i de rangul al treilea.
\n\u2014Eu a\u0219 putea s\u0103 fac ceva \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103?
\n\u2014Nu cred. Ceea ce a depins de tine ai f\u0103cut. Ai n\u0103scut fii.
\n\u2014M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 poate exist\u0103 vreun leac care s\u0103 vindece aceast\u0103 boal\u0103 despre care nu prea se vorbe\u0219te. Sunt b\u0103ie\u021bi tineri care se confrunt\u0103 cu a\u0219a ceva. Au dureri, au m\u00e2nc\u0103rimi ce nu se pot calma cu una sau dou\u0103.
\n\u2014Nu \u0219tiu ce s\u0103-\u021bi spun. Nu am auzit de vreo plant\u0103 sau de vreun medicament care s\u0103 vindece aceast\u0103 mo\u0219tenire de la Priapus. Ai putea, totu\u0219i, s\u0103 spui c\u00e2t mai des o rug\u0103ciune scurt\u0103 de iertare pentru tine \u0219i pentru tot neamul t\u0103u.
\n\u2014Eu \u0219i tot neamul meu cer iertare pentru toate gre\u0219elile mele \u0219i ale neamului meu. Eu \u0219i tot neamul meu \u00eei iert\u0103m pe to\u021bi cei care au gre\u0219it fa\u021b\u0103 de noi, ai spus f\u0103c\u00e2ndu-\u021bi cruce \u0219i trei metanii.<\/p>\n

**
\n\u00cen prim\u0103vara lui 1965, Gheorghe Gheorghiu Dej a murit. Se zvonea c\u0103 a fost iradiat de ru\u0219i pentru c\u0103 a \u021binut partea comuni\u0219tilor chinezi \u0219i a \u00eenceput s\u0103 se dep\u0103rteze de Moscova. Al\u021bii vorbeau despre efectele buc\u0103\u021bii de uraniu pe care o \u021binuse pe biroul s\u0103u de pe vremea c\u00e2nd se \u00eenfiin\u021baser\u0103 primele sovromuri \u0219i principalele avu\u021bii ale \u021b\u0103rii luaser\u0103 drumul Moscovei. Priveghiul a durat cinci zile timp \u00een care nu a\u021bi avut dreptul nici m\u0103car s\u0103 z\u00e2mbi\u021bi. Ziarele scriau c\u0103 un milion de oameni s-au perindat \u00eenl\u0103crima\u021bi pe la c\u0103p\u0103t\u00e2iul celui care reu\u0219ise s\u0103-l conving\u0103 pe Nichita Hru\u0219ciov s\u0103-\u0219i retrag\u0103 din Rom\u00e2nia cei 35 000 de militari ru\u0219i. Da, oamenii uitaser\u0103 abuzurile din anii 50 \u0219i, pentru na\u021bionalismul s\u0103u, chiar l-au pl\u00e2ns pe Dej. Primarul \u0219i ajutoarele sale au umblat prin toate satele \u0219i au spus oamenilor ce s\u0103 fac\u0103 atunci c\u00e2nd vor suna sirenele \u0219i vor bate clopotele bisericilor, semn c\u0103 marele conduc\u0103tor va fi \u00eenmorm\u00e2ntat. A\u021bi ie\u0219it cu to\u021bii \u00een curte \u0219i timp de mai multe minute a\u021bi \u00eenlemnit privind spre Bucure\u0219ti unde trupul celui defunct a\u0219ezat pe un afet de tun a fost dus c\u0103tre mausoleul ce-i era destinat. \u00cen ultima perioad\u0103 a vie\u021bii, celor apropia\u021bi le-a recomandat s\u0103 evite alegerea lui Nicolae Ceau\u0219escu ca secretar general al PCR. Inevitabilul s-a produs \u00eens\u0103 \u0219i cizmarul de la Scornice\u0219ti s-a coco\u021bat \u00een v\u00e2rful statului. Asem\u0103n\u0103tor se \u00eent\u00e2mplase \u00een URSS \u00een 1924, c\u00e2nd Stalin preluase puterea \u00een ciuda sfaturilor pe care le d\u0103duse Lenin. Ceau\u0219escu \u00eencepuse s\u0103 munceasc\u0103 de la v\u00e2rsta de unsprezece ani, ca mai to\u021bi copii din familiile s\u0103race. La treisprezece ani era deja \u00eenscris \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 \u0219i a fost arestat \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi comuni\u0219ti participan\u021bi la grevele din 1933. Se spunea c\u0103 era foarte \u00eendr\u0103zne\u021b. A fost \u00eenchis la Doftana \u0219i s-a aflat mult\u0103 vreme \u00een apropierea lui Gheorghe Gheorghiu Dej. \u00centr-o \u0219edin\u021b\u0103 de judecat\u0103 la care participa tot grupul de comuni\u0219ti, un tovar\u0103\u0219 a cerut de mai multe ori s\u0103 vorbeasc\u0103. Judec\u0103torul i-a interzis \u0219i l-a amenin\u021bat c\u0103-l d\u0103 afar\u0103 din sal\u0103. atunci t\u00e2n\u0103rul Nicolae Ceau\u0219escu s-a ridicat \u00een picioare \u0219i i-a strigat judec\u0103torului: \u201eDe ce nu-l la\u0219i s\u0103 se apere? Dac\u0103 nu-l la\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103, atunci nici eu nu am ce s\u0103 mai vorbesc cu tine\u201d \u0219i s-a \u00eentors cu spatele. Exemplul s\u0103u a fost urmat \u0219i de ceilal\u021bi acuza\u021bi. A primit Ceau\u0219escu atunci cea mai mare pedeaps\u0103, doi ani \u0219i \u0219ase luni. Cele \u0219ase luni au fost pentru sfidarea Cur\u021bii.
\nLa numai trei ani de la preluarea conducerii, Nicolae Ceau\u0219escu era \u00een culmea puterii. Lucrul acesta i-a permis s\u0103 se deta\u0219eze tot mai mult de fratele mai mare de la r\u0103s\u0103rit. \u00cen august 1968, la ordinul Moscovei, trupele a cinci state socialiste care f\u0103ceau parte din Tratatul de la Var\u0219ovia, au invadat Cehoslovacia. Cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 o delega\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 de partid \u0219i de stat f\u0103cuse o vizit\u0103 la Praga. Ceau\u0219escu se \u00eent\u00e2lnise cu omologul s\u0103u Alexander Dubcek, care \u00eencepuse un program de reforme r\u0103mas \u00een istorie sub numele Prim\u0103vara de la Praga. Aceste reforme veneau \u00een contradic\u021bie cu doctrina Brejnev \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 peste un milion \u0219i jum\u0103tate de solda\u021bi sovietici, germani, polonezi, unguri \u0219i bulgari au \u00eentrat \u00een Cehoslovacia \u0219i au impus \u00eemp\u0103r\u021birea acesteia \u00een Republica Socialist\u0103 Ceh\u0103 \u0219i Republica Socialist\u0103 Slovac\u0103. Conduc\u0103torul rom\u00e2n, care nu fusese, se pare, invitat s\u0103 participe la invazia \u00een Cehoslovacia, a f\u0103cut atunci un mare act de curaj \u0219i a rostit un discurs \u00een balconul Comitetului Central din Pia\u021ba palatului, unde fusese organizat un mare miting transmis \u00een direct de TVR, \u00een care spunea c\u0103 p\u0103trunderea celor cinci \u021b\u0103ri \u00een Cehoslovacia constituie o mare gre\u0219eal\u0103 \u0219i o primejdie grav\u0103 pentru pacea Europei \u0219i pentru soarta socialismului \u00een lume. Era o mare \u00eendr\u0103zneal\u0103 din partea lui Nicolae Ceau\u0219escu care ar fi putut s\u0103 atrag\u0103 m\u00e2nia vecinului de la r\u0103s\u0103rit, dar a fost salvat atunci de poporul rom\u00e2n, care a str\u00e2ns r\u00e2ndurile \u00een jurul conduc\u0103torului perceput de oameni ca un mare voievod. \u00cen scrisorile de adeziune au existat persoane, cei care au readus \u00een aten\u021bie cultul personalit\u0103\u021bii, care au sus\u021binut c\u0103 secretarului general al PCR ar trebui s\u0103 i se adreseze cu apelativul de \u201eM\u0103ria Ta\u201d. Ceau\u0219escu se temea atunci, se zvonea c\u0103 armata sovietic\u0103 era la grani\u021b\u0103, c\u0103 Rom\u00e2nia va avea aceia\u0219i soart\u0103 cu \u021bara vecin\u0103 \u0219i de aceea a luat \u0219i m\u0103suri militare printre care \u0219i aceea de \u00eenfiin\u021bare a g\u0103rzilor patriotice \u00eenarmate formate din muncitori, \u021b\u0103rani \u0219i intelectuali. Din fericire, pre\u0219edintele SUA Lyndon Johnson l-a avertizat pe Leonid Brejnev c\u0103 nu va permite \u00eenc\u0103 o invazie. Rom\u00e2nia a sc\u0103pat astfel de interven\u021bia \u021b\u0103rilor surori \u0219i prietene, iar Ceau\u0219escu a fost considerat un adev\u0103rat campion al democra\u021biei.
\n\u2014Ai zice c\u0103 oamenii boga\u021bi \u0219i cei care se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00een fruntea \u021b\u0103rii sunt nemuritori, \u00eei spuneai \u00eentr-o sear\u0103, \u00een care st\u0103teai la gura sobei \u0219i urm\u0103reai dansul fl\u0103c\u0103rilor, lui Sarabos.
\n\u2014Nimeni nu este ve\u0219nic. A\u0219a este de c\u00e2nd lumea. Cei despre care vorbe\u0219ti, spre deosebire de muritorii de r\u00e2nd, r\u0103m\u00e2n \u00een con\u0219tiin\u021ba colectiv\u0103 \u0219i \u00een c\u0103r\u021bile de istorie. Despre unii se va vorbi chiar \u0219i peste multe veacuri. Ai auzit cu siguran\u021b\u0103 de povestea l\u0103m\u00e2ii \u0219i portocalei. A\u0219a sunt \u0219i oamenii, unii dulci, al\u021bii acri.
\n\u2014E bine sau e r\u0103u s\u0103 \u021bi se tulbure somnul de veci, s\u0103 fii judecat \u0219i dup\u0103 ce treci \u00een lumea de dincolo?
\n\u2014Fiecare prime\u0219te ceea ce a dat. Dac\u0103 a f\u0103cut bine, locul lui este \u00een Gr\u0103dina Edenului, dac\u0103 faptele lui au fost rele, oricum va arde ve\u0219nic \u00een fundul iadului.<\/p>\n

***
\nZilele se \u00een\u0219irau ca m\u0103rgelele pe a\u021b\u0103. Copiilor le cre\u0219teau aripi. Sosise vremea s\u0103 zboare. B\u0103ie\u021bii aveau meserie. \u0218i-au g\u0103sit fete la care s-au mutat. Nu ai putut s\u0103 le faci case \u0219i a trebuit s\u0103 ascul\u021bi gura satului care clevetea c\u0103 s-au m\u0103ritat. Mai greu era cu Cila \u0219i Marcia. Nu aveai zestre pentru ele. Le spuneai adesea c\u0103 cinstea, cumin\u021benia \u0219i h\u0103rnicia trebuie s\u0103 fie avu\u021bia lor. Cele mai multe codane, supravegheate cu sfin\u021benie de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi, care voiau s\u0103 le duc\u0103 f\u0103r\u0103 pat\u0103 \u00een fa\u021ba altarului, se p\u0103strau domni\u0219oare. P\u0103rin\u021bii b\u0103iatului \u0219i chiar so\u021bul aveau preten\u021bia s\u0103 vad\u0103 cear\u0219aful pe care \u00een noaptea nun\u021bii avea loc deflorarea. Trebuia s\u0103 a\u0219tep\u021bi b\u0103ie\u021bi muncitori care s\u0103 le plac\u0103 \u0219i s\u0103 fie dispu\u0219i s\u0103-\u0219i \u00eentemeieze o familie. Cea mic\u0103 era ca o z\u00e2n\u0103 \u0219i nu-\u021bi f\u0103ceai griji pentru ea. Cea mare sem\u0103na cu fata babei din poveste. Erau apropiate ca v\u00e2rst\u0103 \u0219i mergeai \u00eempreun\u0103 cu ele la hore \u0219i baluri, le \u00eenso\u021beai chiar \u0219i c\u00e2nd mergeau \u00een vizit\u0103 la vecini s\u0103 priveasc\u0103 la televizor. Era o ru\u0219ine ca fetele mari s\u0103 fie v\u0103zute singure la distrac\u021bii. Ele erau cele care te rugau: \u201eHai mam\u0103 cu noi. Ne place \u0219i nou\u0103 s\u0103 juc\u0103m cu b\u0103ie\u021bi \u0219i fete de seama noastr\u0103!\u201d. Primii care \u0219i-au cump\u0103rat televizor au fost ai lui B\u0103l\u021boi. Leana \u0219i Petre aveau o cas\u0103 plin\u0103 de copii \u0219i mai primeau \u0219i pe al\u021bii. Locuiau aproape de casa voastr\u0103 la doi pa\u0219i de t\u00e2mpla p\u0103durii. A\u0219a ai fost \u0219i tu martor\u0103 la ceva nemaiv\u0103zut \u0219i nemaiauzit p\u00e2n\u0103 \u00een 1969, primii oameni, americani, plutind pe lun\u0103.
\nTe g\u00e2ndeai ca toate mamele: nu cumva fetele s\u0103-\u021bi fac\u0103 vreo boac\u0103n\u0103, nu cumva s\u0103 te fac\u0103 de mirul lumii. Pe atunci floarea ru\u0219inii \u00eenc\u0103 avea mijlocul ro\u0219u. Dar, de ce \u021bi-a fost fric\u0103 n-ai sc\u0103pat. Cea mic\u0103, mai f\u00e2\u0219nea\u021b\u0103 dec\u00e2t sora ei, \u0219i-a luat zborul din cuib \u00eenaintea acesteia. A fost furat\u0103 de un arge\u0219ean de-al t\u0103u. Ai jelit-o ca pe un mort, dar trecerea timpului \u021bi-a vindecat rana din suflet. C\u00e2nd a devenit mam\u0103 la r\u00e2ndul ei, ai iertat-o \u0219i ai primit-o s\u0103 vin\u0103
\ns\u0103-\u021bi s\u0103rute m\u00e2na \u0219i s\u0103-i dai binecuv\u00e2ntarea. Cea mare s-a m\u0103ritat t\u00e2rziu, dup\u0103 v\u00e2rsta de dou\u0103zeci de ani, c\u00e2nd \u00eencepuse s\u0103 i se zic\u0103 fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103, cu un b\u0103iat care o curtase mai \u00eent\u00e2i pe cea mic\u0103. Ginerele \u0219tia zid\u0103rie de la taic\u0103-s\u0103u de la care mo\u0219tenise \u0219i pl\u0103cerea pentru b\u0103utur\u0103. I-ai ajutat s\u0103 construiasc\u0103 dou\u0103 c\u0103m\u0103ru\u021be al\u0103turi de casa b\u0103tr\u00e2neasc\u0103. Ai dormit cu ei \u00een aceia\u0219i camer\u0103, tu cu fata, ginerele singur, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-au luat cu acte \u0219i s-au cununat \u00een biseric\u0103. C\u00e2nd s-a n\u0103scut primul lor fiu, l-ai luat \u0219i l-ai crescut ca pe propriul copil. Aveai nepo\u021bi \u0219i nepoate de la cei doi b\u0103ie\u021bi. Pe to\u021bi i-ai doftoricit, dar cel care \u021bi-a intrat la suflet \u0219i pe care l-ai iubit ca pe propriul copil a fost D\u0103nu\u021b. Dup\u0103 el, Cila a purtat o sarcin\u0103 p\u00e2n\u0103 la nou\u0103 luni, dar a n\u0103scut un b\u0103iat mort. L-ai luat acas\u0103. I-ai cusut c\u0103m\u0103\u0219u\u021b\u0103 \u0219i pantalona\u0219i din finet verde brot\u0103cel, l-ai pl\u00e2ns, l-ai a\u0219ezat \u00eentr-o cutie de pantofi \u0219i l-ai \u00eengropat la cimitirul din curtea bisericii, l\u00e2ng\u0103 morm\u00e2ntul socrilor t\u0103i.
\n\u00centr-o iarn\u0103 te-ai urcat pe scar\u0103 \u00een podul de la p\u0103tul s\u0103 dai jos hran\u0103 pentru capre. C\u00e2nd ai vrut s\u0103 cobori, scara a alunecat pe ghea\u021b\u0103 \u0219i ai c\u0103zut \u00eempreun\u0103 cu ea. Ai urlat de durere, iar c\u00e2nd cei din cas\u0103 au ie\u0219it \u00een b\u0103t\u0103tur\u0103, au v\u0103zut cum osul de la piciorul st\u00e2ng \u00ee\u021bi str\u0103punsese pielea \u0219i ie\u0219ise ca un ciot mai sus de glezn\u0103. Au chemat salvarea \u0219i te-au dus la spital. Doctorii \u021bi-au pus piciorul \u00een ghips \u0219i ai stat a\u0219a o lun\u0103 \u00eencheiat\u0103. Piciorul st\u00e2ng \u021bi-a r\u0103mas pu\u021bin mai scurt \u0219i de atunci ai \u00eenceput s\u0103 mergi \u0219chiop\u0103t\u00e2nd. \u00cen locul \u00een care rana \u021bi-a fost cusut\u0103, un semn ca o floare de tei amintea de tragica p\u0103\u021banie. Avea\u021bi p\u0103rul \u00eenspicat de acum: \u0219i tu, \u0219i b\u0103rbatul t\u0103u. Copiii \u00ee\u021bi erau aproape, la fel \u0219i nepo\u021bii, care p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it au fost \u0219aisprezece. Cei mai mici se \u00eenv\u00e2rteau \u00een fiecare zi dup\u0103 fusta ta, iar seara nu plecau la p\u0103rin\u021bii lor dec\u00e2t dup\u0103 ce m\u00e2ncau din aceia\u0219i strachin\u0103 cu voi \u0219i din aceia\u0219i m\u0103m\u0103lig\u0103 aburind\u0103, f\u0103cut\u0103 afar\u0103 pe pirostrii sau pe plita sobei de c\u0103r\u0103mid\u0103 din camera cu p\u0103m\u00e2nt pe jos \u0219i cu masa de la geam, cu prispa \u00eengust\u0103 pe care st\u0103teau \u00eenghesuite la taifas oalele cu mu\u0219cate ro\u0219ii, roz \u0219i albe. Ai aruncat toate florile dup\u0103 ce fata cea mic\u0103 \u021bi-a murit \u00een urma unui avort provocat cu o ramur\u0103 de mu\u0219cat\u0103. \u021ai-ai blestemat zilele c\u0103 le \u00eenv\u0103\u021base\u0219i pe fete cum \u0219i \u00een ce fel s\u0103 foloseasc\u0103 plantele: \u0219i cele bune, dar \u0219i cele rele. \u00cen 1966, Ceau\u0219escu d\u0103duse decretul prin care femeilor care nu aveau patru copii le erau interzise avorturile. Marcia avea doar doi: un b\u0103iat \u0219i o fat\u0103. Nu-\u0219i mai dorea niciunul. Cas\u0103 ca lumea nu avea, b\u0103rbatul ei era prieten cu paharul \u0219i nu aducea destui bani \u00een cas\u0103. Nu avea cu ce s\u0103 mai creasc\u0103 \u00eenc\u0103 un suflet, de\u0219i unii ziceau c\u0103 unde m\u0103n\u00e2nc\u0103 doi, poate s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u0219i al treilea. A\u0219a c\u0103 a procedat ca de at\u00e2tea ori. De cum a constatat c\u0103 este \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u021bi-a introdus \u00een uter o bucat\u0103 dintr-o tulpin\u0103 de mu\u0219cat\u0103, dar, de data aceasta, n-a fost s\u0103 fie cu noroc. \u0218i-a provocat o hemoragie puternic\u0103 \u0219i a trebuit s\u0103 fie dus\u0103 la spital. Aici doctorii nu i-au f\u0103cut nimic p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd n-a venit procuratura. Ea era aproape incon\u0219tient\u0103, iar omul legii o presa s\u0103 spun\u0103.
\n\u2014 Cine te-a ajutat s\u0103 faci \u00eentreruperea de sarcin\u0103? Spune c\u0103 altfel doctorii n-au s\u0103-\u021bi fac\u0103 nimic. Au s\u0103-\u021bi r\u0103m\u00e2n\u0103 copii pe drumuri.
\nMarcia nu avea ce s\u0103 spun\u0103 dec\u00e2t c\u0103 \u00ee\u0219i provocase singur\u0103 avortul, a\u0219a cum f\u0103ceau mai toate femeile simple. Dac\u0103 aveau noroc sc\u0103pau, dac\u0103 nu, treceau \u00een lumea de dincolo, de-a dreapta lui Scarao\u021bchi, vinovate de pruncucidere, f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 vreme s\u0103-\u0219i spele p\u0103catele. Au l\u0103sat-o s\u0103 moar\u0103 ca pe o c\u0103\u021bea, nespovedit\u0103, ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103, f\u0103r\u0103 lum\u00e2nare, a\u0219a cum au murit o mul\u021bime de femei \u00een vremea aceea. A f\u0103cut septicemie. Degeaba au mai dus-o, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, la spitalul militar din Bucure\u0219ti. A fost prea t\u00e2rziu pentru Marcia. Erai b\u0103tr\u00e2n\u0103 \u0219i bolnav\u0103. B\u0103ie\u021bii, care aflaser\u0103 tot despre sora lor, te-au preg\u0103tit cu grij\u0103 pentru \u00eenmorm\u00e2ntare. Copiii t\u0103i \u00eentotdeauna \u021bi-au fost aproape. Niciodat\u0103 nu \u021bi-au vorbit ur\u00e2t, te-au respectat, te-au ajutat \u0219i au vrut, dup\u0103 puterile lor, s\u0103-\u021bi fac\u0103 via\u021ba mai u\u0219oar\u0103. Au angajat un imeseu, de\u0219i unul dintre ei era \u0219ofer, \u0219i te-au dus \u00een ora\u0219ul \u00een care nu fusese\u0219i niciodat\u0103 \u0219i \u00een care copilul cel mai drag z\u0103cea f\u0103r\u0103 suflare. N-ai avut putere s\u0103 pl\u00e2ngi. Doar \u00eei m\u00e2ng\u00e2iai m\u00e2inile \u0219i picioare \u0219i \u00eei s\u0103rutai fruntea. Fata ta ca o z\u00e2n\u0103 era v\u00e2n\u0103t\u0103 \u0219i umflat\u0103 \u0219i avea \u00een picioare ni\u0219te pantofi de lac cu un v\u00e2rf prea ascu\u021bit \u0219i un toc prea \u00eenalt. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd te v\u0103itai f\u0103r\u0103 s\u0103 te aud\u0103 cineva \u0219i o \u00eentrebai: \u201ecum o s\u0103 po\u021bi merge, draga mami cu pantofii ace\u0219tia cu t\u0103lpile ca ni\u0219te surcele? Cum o s\u0103 vii s\u0103 stai de vorb\u0103 cu mine c\u00e2nd te-oi s\u0103tura de str\u0103ini?\u201d Cumnatele o \u00eempopo\u021bonaser\u0103 \u0219i o f\u0103cuser\u0103 de nerecunoscut. \u00cei vopsiser\u0103 unghiile, buzele \u0219i ochii, de\u0219i ea c\u00e2t tr\u0103ise nu se machiase niciodat\u0103. Nu avea nevoie, era frumoas\u0103 de la natur\u0103.<\/p>\n


\nLucian Victor BOTA<\/strong><\/p>\n

***
\nam a\u0219ezat cuvintele \u00een a\u0219a fel s\u0103 nu te doar\u0103<\/p>\n

am dat \u0219i haina de pe mine
\nca s\u0103 \u021bie fie \u021bie cald<\/p>\n

dar te-ai r\u0103cit \u00eentre timp<\/p>\n

degeaba \u00eencerc s\u0103-\u021bi scriu
\npe mine a \u00eenceput s\u0103 m\u0103 doar\u0103
\nc\u00e2nd v\u0103d ce atitudine au cuvintele tale<\/p>\n

t\u0103cerea ta
\nm\u0103 izbe\u0219te de fiecare zid<\/p>\n

\u00eentr-o zi inima mea va \u00eenceta s\u0103-\u021bi mai scrie scrisori de m\u00e2n\u0103<\/p>\n


\nC\u0103r\u021bi prezentate de:<\/strong><\/em><\/p>\n

Elisabeta Bog\u0103\u021ban<\/strong><\/p>\n

Virgil Diaconu, Poezia lui Mihai Eminescu \u00een viziunea scriitorilor de azi<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 scriitori cu o at\u00e2t de puternic\u0103 energie interioar\u0103, \u00eenc\u00e2t pot cataliza con\u0219tiin\u021ba scriitorilor dintr-un \u00eentreg spa\u021biu geografic, \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103. Un astfel de scriitor s-a dovedit a fi Virgil Diaconu. St\u0103 m\u0103rturie cartea \u201ePoezia lui Mihai Eminescu \u00een viziunea scriitorilor de azi\u201d, Editura Clubul Mitteleuropa, Oravi\u021ba, 2024.
\nIncitat de pozi\u021bia unor scriitori \u00eenregimenta\u021bi (ca \u201es\u0103 fie la mod\u0103\u201d) \u00een curentul woke apusean, \u00een curentul cancel culture, al c\u0103ror program declarat este s\u0103 fac\u0103 tabula rasa tot ce a produs cultura p\u00e2n\u0103 la ei, iar ei s\u0103 fie \u201estr\u0103lucitul\u201d \u00eenceput f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini al unei noi, \u201eadev\u0103rate\u201d culturi \/ literaturi, Virgil Diaconu ini\u021biaz\u0103 ancheta care a devenit titlu al c\u0103r\u021bii ce o cuprinde, cartea \u201ePoezia lui Mihai Eminescu \u00een viziunea scriitorilor de azi\u201d. Chestionarul cuprinde la punctul 2 faptul declan\u0219ator al anchetei lui Virgil Diaconu: \u201eCum evalua\u021bi, ast\u0103zi, poezia lui Eminescu? Este ea (1) o poezie de excep\u021bie, o capodoper\u0103, ocup\u0103 ea o pozi\u021bie central\u0103 \u00een canonul literaturii rom\u00e2ne, (2) este o poezie de valoare medie, ori (3) este o poezie modest\u0103, sau chiar minor\u0103, dup\u0103 cum au decretat \u00eentr-o anchet\u0103 mai mul\u021bi scriitori tineri, \u00een revista Dilema, din 27 februarie 1998? Pentru un alt poet, optzecistul C\u0103lin Vlasie, \u201eEminescu este idiotul na\u021bional\u201d (interviu cu poetul Daniel Corbu, \u00een revista Feed Back, nr. 2\/2005), iar pentru Cezar Paul B\u0103descu, autorul antologiei Cazul Eminescu (Paralela 45, 1999), Eminescu este un \u201epoet inert \u0219i ridicol\u201d\u2026
\nChestionarul a fost publicat \u00een revistele literare, invita\u021bia de participare a fost adresat\u0103 tuturor scriitorilor care doreau s\u0103-\u0219i exprime punctul de vedere. Au participat o mul\u021bime de scriitori, care, prin pozi\u021biile lor, au subscris, \u00een general, unor esen\u021bializ\u0103ri celebre, precum: \u201ePentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru \u0219i cel mai str\u0103lucit geniu pe care l-a z\u0103mislit p\u0103m\u00e2ntul, apele \u0219i cerul rom\u00e2nesc. El este \u00eentr-un anumit fel, \u00eentruparea \u00eens\u0103\u0219i a acestui cer \u0219i a acestui p\u0103m\u00e2nt, cu toate frumuse\u021bile, durerile \u0219i n\u0103dejdile crescute din ele\u201d. (Mircea Eliade), \u201eEminescu – Omul deplin al Culturii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (Constantin Noica), \u201eEminescu trebuie considerat un simbol na\u021bional\u201d (Emil Cioran). Astfel, \u00eentre cei care \u0219i-au exprimat punctul de vedere, putem cita pe Paul Aretzu: \u201eEminescu, este, evident, incomparabil cu oricare dintre contemporanii s\u0103i. \u00centr-un fel sau altul, el a generat aproape toat\u0103 poezia important\u0103 de dup\u0103 el. Face parte din patrimoniul cultural, contribuind la crearea unei matrice stilistice.\u201d, pe Marian Barbu: \u201ecategoric poezia rom\u00e2neasc\u0103 \u00eei datoreaz\u0103 acestei prezen\u021be tutelare enorm. Totul.\u201d, pe Horia B\u0103descu: \u201eprin profunzime, prin grandoarea viziunii, prin for\u021ba sa expresiv\u0103, el nu este doar ultimul mare poet romantic, ci unul dintre cei mai mari ai liricii universale. (\u2026) Eminescu este scheletul, structura de rezisten\u021b\u0103 pe care se a\u0219eaz\u0103 carnea, s\u00e2ngele \u0219i sufletul na\u021biunii, genomul spiritual dup\u0103 care se structureaz\u0103 fiin\u021ba nev\u0103zut\u0103 a neamului \u0219i a limbii! (\u2026) Fiindc\u0103, vorba lui Mircea Eliade, \u201ec\u00e2t timp va exista \u00een lume un singur exemplar din poeziile lui Eminescu, identitatea neamului nostru este salvat\u0103\u201d. Se raliaz\u0103 unor astfel de p\u0103reri Elisabeta Bog\u0103\u021ban: \u201eD\u0103ruind poeziei rom\u00e2ne\u0219ti o limb\u0103 poetic\u0103 limpezit\u0103 \u0219i melodioas\u0103, d\u00e2nd modele de profunzimi poetice care leag\u0103 fondul str\u0103bun de cultura universal\u0103 a vremii sale, Eminescu a marcat, inevitabil, un salt valoric \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103. (\u2026) \u0218i dac\u0103 un critic literar, azi, vrea s\u0103 prezinte lumii sufletul poetic rom\u00e2nesc, nu poate face abstrac\u021bie de Eminescu.\u201d; Ionel Bota: \u201eevolu\u021biile poeziei noastre de dup\u0103 momentul Eminescu \u00eei sunt datoare poetului, memoriei sale\u201d; Zenovie C\u00e2rlugea: \u201eEminescu r\u0103m\u00e2ne reper \u00een evolu\u021bia literaturii rom\u00e2ne\u201d; Iosif Cheie-Pantea: \u201ePoezia lui Eminescu satisface condi\u021biile poeziei mari de pretutindeni \u0219i din toate timpurile\u201d; Iulian Chivu: \u201eEminescu este un \u00eentemeietor asumat de iure et de facto, prin tradi\u021bie, ca \u00abpoet na\u021bional\u00bb\u201d; Theodor Codreanu: \u201everitabila modernitate care l-a \u00een\u0103l\u021bat la condi\u021bia de poet na\u021bional (G. C\u0103linescu) \u0219i de centru iradiant al canonului literar rom\u00e2nesc, condi\u021bie pe care i-au recunoscut-o \u0219i i-o recunosc toate marile personalit\u0103\u021bi ale culturii \u0219i literaturii rom\u00e2ne. (\u2026) Eminescu este dintre cei care apar la un mileniu o dat\u0103. (\u2026) Toate piscurile poeziei rom\u00e2ne\u0219ti descind din eminescianism (\u2026). Vizionarismul s\u0103u cosmologic i-a determinat pe savan\u021bii de la NASA s\u0103 dea numele Mihai Eminescu celui mai mare crater de pe planeta Mercur.\u201d; Daniel Corbu: \u201eEminescu r\u0103m\u00e2ne un model \u00een absolut pentru rom\u00e2ni, nu mai vorbesc pentru oricare scriitor rom\u00e2n adev\u0103rat r\u0103s\u0103rit peste timp, Eminescu este cel care a ordonat \u0219i ordoneaz\u0103 \u0219i azi cultura rom\u00e2n\u0103. (\u2026) Mi-e dat s\u0103 cred c\u0103 Eminescu este un dar al Marelui Creator pentru rom\u00e2ni. Eminescu nu numai c\u0103 a modificat total sensibilitatea na\u021bional\u0103, dar i-a oferit o metafizic\u0103 ce-o personalizeaz\u0103. (\u2026) Eminescu ne-a dat identitate \u0219i ne-a fixat un destin. Prin urmare , AVEM TOT MAI MULT CONVINGEREA C\u0102 EMINESCU ARE O \u00ceNVESTITUR\u0102 SACRAL\u0102 (\u2026) Eminescu este, dup\u0103 trecerea celor 133 de ani de la moarte, un poet de reper \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een universalitate\u201d; Ioana Cosma: \u201ePoezia eminescian\u0103 a ridicat nivelul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti ce i-a urmat, mai ales prin abordarea filozofic\u0103.\u201d; Lucian Costache: \u201ePe Eminescu \u00eel pun al\u0103turi de marii creatori ai literaturii universale\u201d; Constantin Cuble\u0219an: \u201eEminescu
\neste axul central al poeziei noastre: De la el se revendic\u0103 toat\u0103 poezia modern\u0103.\u201d; \u0218erban Denk: \u201eMihai Eminescu r\u0103m\u00e2ne \u0219i va mai ocupa centrul canonului literar rom\u00e2nesc (\u2026) Eminescu a creat o oper\u0103 simbolic\u0103 pentru poporul, cultura \u0219i psihologia lui, a devenit con\u0219tiin\u021ba poetic\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni\u201d; Ana Dobre: \u201eMihai Eminescu r\u0103m\u00e2ne acolo unde ne place s\u0103-l \u0219tim, veghind \u0219i p\u0103zind \u021bara poeziei limbii rom\u00e2ne.\u201d; Alexandru Dobrescu: \u201eEminescu ar putea trece drept reper valoric \u00eentr-o societate corect structurat\u0103 axiologic\u201d; Florin Dochia; \u201eA ridicat \u0219tacheta at\u00e2t de sus, \u00eenc\u00e2t nici azi nimeni nu a reu\u0219it s\u0103 o sar\u0103.\u201d; Eugen Dorcescu; \u201eGeniul eminescian, sublim, eteric, celest, extrage, din abisul fiin\u021bei, \u0219i ipostaziaz\u0103 componenta astral\u0103 a poporului rom\u00e2n. Nimeni \u0219i nimic nu ne-au dus at\u00e2t de sus pe scala Existen\u021bei. \/\/ De aceea, capodopera eminescian\u0103 Luceaf\u0103rul (\u2026) este, \u0219i va r\u0103m\u00e2ne, mereu, dincolo de vremuri \u0219i de oameni, cartea de identitate a poporului rom\u00e2n. \u00cen cer \u0219i pe p\u0103m\u00e2nt.\u201d; Nicolae Georgescu: \u201eFiind un domeniu at\u00e2t de vast, eminescologia a devenit chiar o \u0219tiin\u021b\u0103. Asta \u00eenseamn\u0103 \u00eentr-adev\u0103r anali\u0219ti \u2013 dar \u0219i hermeneu\u021bi. (\u2026) Evaluez poezia lui Eminescu a\u0219a cum a spus-o \u0219i Mihail Dragomirescu: capodopere, opere de talent, opere de virtuozitate. Oric\u00e2t\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 ai avea sau ai pretinde de la cineva, nu se poate peste asemenea categorii.\u201d; Aureliu Goci: \u201ePoezia lui Eminescu este un monument al limbii rom\u00e2ne \u0219i al con\u0219tiin\u021bei na\u021bionale, performan\u021ba estetic\u0103 superlativ\u0103 \u00een pragul secolului XX. Eminescu r\u0103m\u00e2ne unic (\u2026) el este absolutul, canonul literaturii rom\u00e2ne. (\u2026) Eminescu r\u0103m\u00e2ne o culme a g\u00e2ndirii \u0219i creativit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti\u201d; Ovidiu Ivancu: \u201e\u00cen canonul rom\u00e2nesc, Eminescu trebuie s\u0103 ocupe o pozi\u021bie central\u0103.\u201d; Alexandru Jurcan: \u201eEminescu se situeaz\u0103 \u00een sferele capodoperei. Admir \u00een poeziile sale inefabilul, perenul, universalul, simbolistica mitologic\u0103, marca filozofic\u0103, dar \u0219i iubirea sa pentru limba rom\u00e2n\u0103.\u201d; Valeria Manta T\u0103icu\u021bu: \u201e\u00cemi place poezia lui Eminescu pentru muzicalitatea ei, pentru forma clasic\u0103 perfect\u0103 \u00een care a fost turnat\u0103, pentru motivele romantice incluse \u00een ea, pentru bagajul ideatic \u0219i emo\u021bional\u201d; Nicolae Mecu: \u201eEminescu este, pentru mine, instauratorul la noi al standardelor marii poezii \u0219i totodat\u0103 reperul suprem al eticii crea\u021biei.\u201d; Grid Modorcea: \u201eEminescu este sf\u00e2ntul nostru de fiecare zi. (\u2026) Dac\u0103 suntem rom\u00e2ni \u0219i sim\u021bim rom\u00e2ne\u0219te, este imposibil s\u0103 nu fim eminescieni, fiindc\u0103 limba eminescian\u0103 este organic\u0103, ea reprezint\u0103 seva rom\u00e2nismului. (\u2026) El este UNIC.\u201d; Mariana Nicolae: \u201eInfluen\u021ba poeziei lui Eminescu, cred, este imens\u0103. A folosit limba rom\u00e2n\u0103 \u00een moduri nemai\u00eent\u00e2lnite p\u00e2n\u0103 la el. A demonstrat c\u0103 poate exprima idei care nu fuseser\u0103 exprimate p\u00e2n\u0103 atunci,\u201d; George Olteanu: \u201eEminescu are, a\u0219adar, un mare merit \u00een sincronizarea poeziei noastre cu poezia universal\u0103\u201d; Liviu Pendefunda: \u201elirica lui Eminescu este o poezie de excep\u021bie, o capodoper\u0103 care ocup\u0103 o pozi\u021bie central\u0103 \u00een canonul literaturii rom\u00e2ne, \u0219i menirea noastr\u0103 este de a o face \u00een \u00eentregime cunoscut\u0103 \u00eentregii lumi.\u201d; Adrian Dinu Rachieru: \u201eEminescu se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 o permanen\u021b\u0103 (\u2026) Ca reper absolut, Eminescu are dreptul la o posteritate vie (\u2026) . Fiindc\u0103 Eminescu, scria T. Vianu, este \u0219i r\u0103m\u00e2ne \u00abmarele subiect al literaturii rom\u00e2ne\u00bb. Eminescu este l\u00e2ng\u0103 cei mari. Este un uomo universale.\u201d El \u00eencarneaz\u0103 esen\u021ba spiritului rom\u00e2nesc. (\u2026) putem vorbi de un eminescianism matricial, fertil, compensatoriu, favoriz\u00e2nd \u0219i stimul\u00e2nd \u201emuta\u021biile poeziei noastre.\u201d; Ioan N. Ro\u0219ca: \u201eEminescu a ridicat poezia pe culmi nemaiatinse p\u00e2n\u0103 la el, at\u00e2t prin profunzimea ideilor \u0219i sentimentelor, c\u00e2t \u0219i prin plasticitatea imaginilor, prin varietatea formelor prozodice, prin melodicitate, prin bog\u0103\u021bia rimelor \u0219i raritatea unora dintre ele (\u2026). Sintetiz\u00e2nd, Eminescu este ini\u021biatorul poeziei rom\u00e2ne moderne, iar prin limbajul s\u0103u poetic, ca \u0219i prin cel al prozei sale, \u00een parte realist\u0103, \u00een parte fantastic\u0103, este \u0219i unul dintre creatorii limbii rom\u00e2ne literare. (\u2026) \u00cenaintea poeziei lui Eminescu, adic\u0103 mai presus de ea, nu cred c\u0103 se situeaz\u0103 vreo alt\u0103 crea\u021bie poetic\u0103, Eminescu fiind un v\u00e2rf al poeziei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i universale, al\u0103turi, desigur, de altele.\u201d; Viorel Savin: \u201ePoezia lui Eminescu va exista at\u00e2ta timp c\u00e2t existen\u021ba rom\u00e2nilor va fi guvernat\u0103 de instinctul de conservare na\u021bional\u0103 \u0219i cultural\u0103!\u201d; Nicolae Silade: \u201eeste o poezie de excep\u021bie, o capodoper\u0103 \u0219i ocup\u0103 o pozi\u021bie central\u0103 \u00een canonul literaturii rom\u00e2ne.\u201d; Octavian Soviany: \u201eEminescu a fost adev\u0103ratul creator al limbajului poetic rom\u00e2nesc\u201d; Alex \u0218tef\u0103nescu: \u201eMulte poezii ale lui Eminescu au o frumuse\u021be nep\u0103m\u00e2ntean\u0103, par scrise de un zeu. (\u2026) Cuv\u00e2ntul \u201egeniu\u201d i se potrive\u0219te indiscutabil.\u201d; Constantin Trandafir: \u201ePoezia lui Eminescu este o poezie de excep\u021bie, genial\u0103, ea ocup\u0103 o pozi\u021bie central\u0103 \/ prioritar\u0103 \u00een contextul literaturii rom\u00e2ne. (\u2026) ea se situeaz\u0103 \u00een siajul poeziei majore de ast\u0103zi \u0219i al marii poezii dintotdeauna.\u201d; Radu Ulmeanu: \u201eEminescu a atins deseori absolutul \u00een g\u00e2ndirea \u0219i \u00een poezia lui, \u0219i cred c\u0103 este singurul, \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, din acest punct de vedere.\u201d; Magda Ursache: \u201eEminescu e de neocolit \u0219i se a\u0219eaz\u0103 singur \u00een Lumin\u0103 atotstr\u0103b\u0103t\u0103toare. (\u2026) Eminescu nu-i poet de serie, e poet complet, enorm, inegalabil, deci e inseriabil. De asociat, pentru geniul s\u0103u de uria\u0219 calibru, l-a\u0219 asocia lui Shakespeare, iar \u00een postura de poeta vates, cu H\u00f6lderlin.\u201d (\u2026) Este m\u0103sura tuturor poe\u021bilor\u201d; Nina Vasile: \u201epentru mine crea\u021bia eminescian\u0103 se distinge (\u2026) prin transgresivitate \u00een primul r\u00e2nd, altfel spus, prin dep\u0103\u0219irea domeniului strict al poeziei prin poezia \u00eens\u0103\u0219i. Adic\u0103 lectura singur\u0103 a poeziei trimite dincolo de ea, metafizica \u0219i fizica fiind doar dou\u0103 dintre extensiunile vizibile \u00een prezent. Asta implic\u0103 \u0219i o tendin\u021b\u0103 enciclopedic\u0103, tipic\u0103 marilor creatori, \u00een general.\u201d; Geo Vasile: \u201eDin punct de vedere estetic, al limbajului poetic, al temelor abordate , Eminescu a \u00eensemnat o veritabil\u0103 revolu\u021bie.\u201d; C\u0103lin Vlasie: (dup\u0103 ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice c\u0103 a fost gre\u0219it \u00een\u021beles privind afirma\u021biile din interviul publicat \u00een revista Feed Back \u0219i nu numai\u2026 \u0219i c\u0103 afirma\u021biile i-au fost \u00eentoarse pe dos): \u201eNu pot desp\u0103r\u021bi numele lui Eminescu de marii poe\u021bi ai lumii care stau la temelia unor culturi \u0219i literaturi. (\u2026) \u00cen eternitate Eminescu transcende orice ideologie literar\u0103, fiind simbolul poetului-prototip care va str\u0103bate ve\u0219nic literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een toate timpurile de dup\u0103 el \u0219i \u00een cele care vor veni, care se na\u0219te o singur\u0103 dat\u0103 \u00eentr-o cultur\u0103 \u0219i care se reg\u0103se\u0219te \u00een fiecare poet de dup\u0103 el.\u201d (citabil, nu?); Radu Voinescu: \u201enoi avem \u00een vedere opera \u00een ansamblu, care e unic\u0103, individualizat\u0103 \u00eentre toate literaturile lumii. (\u2026) Ce m\u0103 seduce? M\u0103re\u021bia acestei poezii, o respira\u021bie larg\u0103 c\u00e2t umanitatea \u0219i c\u00e2t Universul (\u2026), temele, expresia armonic\u0103 a unor cuvinte \u00eembinate nea\u0219teptat \u00een sintagme grele de sens \u0219i pline de frumuse\u021be, ritmul inconfundabil, faptul c\u0103 de c\u00e2te ori recitesc versurile dau de c\u00e2te ceva care \u00eemi spune mai mult dec\u00e2t d\u0103\u021bile trecute.\u201d; Varujan Vosganian; \u201ePoezia lui Eminescu este complex\u0103, abordeaz\u0103 specii diferite, este inovativ\u0103 \u00een ce prive\u0219te versifica\u021bia \u0219i rima, este patriotic\u0103, f\u0103r\u0103 a fi g\u0103unoas\u0103, are tematic\u0103 popular\u0103, f\u0103r\u0103 a fi naiv\u0103, este religioas\u0103, dar nu habotnic\u0103, vorbe\u0219te cu m\u0103re\u021bie despre nimicnicia trec\u0103toare a omului, este liric\u0103, f\u0103r\u0103 a fi pl\u00e2ng\u0103cioas\u0103. (\u2026) A devenit universal pentru c\u0103 a atins profunzimi care nu au limb\u0103 matern\u0103.\u201d; Lidia Zadeh Petrescu: \u201ePoezia lui este nemuritoare, este perfect\u0103 din punct de vedere al structurii, al semanticii, al ortografiei, al prozodiei, fiind construit\u0103 armonios \u00een caden\u021be \u0219i rime impecabile, abord\u00e2nd teme diferite. \u201d
\nLa final, \u00een\u021belegem c\u00e2t de necesar\u0103 era aceast\u0103 anchet\u0103 pentru a se clarifica raportarea actual\u0103 a lumii literare la Eminescu, \u00een ap\u0103rarea c\u0103ruia au s\u0103rit \u201er\u00e2ul, ramul\u201d, to\u021bi, cu mic cu mare.
\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ancheta a avut o asemenea for\u021b\u0103, \u00eenc\u00e2t a determinat exprimarea unor opinii surprinz\u0103toare, contrare, chiar de c\u0103tre unii scriitori implica\u021bi \u00een ancheta de la Dilema. Opinii care, poate, f\u0103r\u0103 aceast\u0103 replic\u0103 creat\u0103 de poetul Virgil Diaconu, ar fi r\u0103mas neexprimate. Un efect, a\u0219 spune, uria\u0219. Pu\u021bine ac\u021biuni literare au avut un efect at\u00e2t de puternic \u0219i de imediat. \u0218i consider\u0103m c\u0103 prin aceasta Virgil Diaconu a adus un serviciu uimitor literaturii rom\u00e2ne. \u0218i, poate, nu numai.<\/p>\n


\nMihai EMINESCU<\/strong>
\n\"\"

C\u00e2nd criv\u0103\u0163ul cu iarna\u2026<\/strong><\/p>\n

[ I ]<\/p>\n

C\u00e2nd criv\u0103\u021bul cu iarna din nord vine \u00een spate
\n\u0218i m\u0103tur\u0103 cu-aripa-i c\u00e2mpii \u00eentinse late,
\nC\u00e2nd lanuri de-argint luciu pe \u021bar\u0103 se a\u0219tern,
\nV\u00e2nturi scutur aripe, z\u0103pad\u0103 norii cern…<\/p>\n

\u00cemi place-atuncea-n scaun s\u0103 stau \u00een drept de vatr\u0103,
\nS-aud c\u00e2nii sub garduri c\u0103 scheaun\u0103 \u0219i latr\u0103,
\nJ\u0103raticul s\u0103-l potol, s\u0103-l sfarm cu lunge cle\u0219ti,
\nS\u0103 cuget basme m\u00e2ndre, poetice pove\u0219ti.<\/p>\n

Pe jos s\u0103 \u0219ad\u0103 fete pe \u021bolul a\u0219ternut,
\nS\u0103 scarmene cu m\u00e2na l\u00e2na, cu gura glume,
\nIar eu s-ascult pe g\u00e2nduri \u0219i s\u0103 m\u0103 uit de lume,
\nCu mintea s-umblu drumul pove\u0219tilor ce-aud.<\/p>\n

Orlogiul s\u0103 sune \u00ad un greier amor\u021bit \u00ad
\n\u0218i cald s\u0103 treac\u0103 focul prin vinele-mi distinse,
\nS\u0103 v\u0103d roze de aur \u0219i s\u0103rut\u0103ri aprinse
\n\u00cen vreascuri, ce-n foc puse tr\u0103snesc des risipit,
\nCa vorba unei babe m\u0103runt\u0103, \u021b\u0103nduroas\u0103.
\nAtuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoas\u0103.
\nDin el o aud astfel cum voi s\u0103 o aud
\n\u0218-amestec celelalte cu glasu-i p\u00e2lp\u00e2it.
\n\u0218i m\u00e2ndru-acest amestec g\u00e2ndirea-mi o descoas\u0103,
\nO-n\u0219ir\u0103 apoi iar\u0103\u0219i cum d\u00e2nsa a voit.<\/p>\n

Astfel g\u00e2ndirea-n\u0219ir\u0103 o mie de m\u0103rgele \u00ad
\nUn \u0219ir \u00eentins \u0219i luciu dar f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u0219it;
\nSomnul m-apuc\u0103-n bra\u021be prin g\u00e2ndurile mele
\n\u0218i-n somn m\u0103 mai urmeaz\u0103 a lor bl\u00e2nd glas uimit.
\nPrin \u0219irul lor ce sun\u0103, orlogiul cu jele
\nL-aud sun\u00e2nd ca greier b\u0103tr\u00e2n \u0219i r\u0103gu\u0219it;
\n\u00cen urm\u0103 tace chiar \u0219i a mamei rug\u0103ciune \u00ad
\nLa g\u00e2nduri sclipitoare un cap\u0103t ea le pune.<\/p>\n

Ajung la ea \u0219i noaptea umbririle-i \u0219i-ntinse,
\nPe fruntea ei cea dulce culeg bl\u00e2nde vis\u0103ri,
\nAmorul lin \u00ee\u0219i moaie aripele lui stinse,
\nPe ochii ei eu caut profunde s\u0103rut\u0103ri \u00ad
\nEa-nchide sur\u00e2z\u00e2nd\u0103 lungi genele ei pl\u00e2nse
\n\u0218i glasul ei e c\u00e2ntec \u00een line tremur\u0103ri,
\nPe s\u00e2ni rotunzi, albi, netezi, ea fruntea mea a\u0219eaz\u0103 \u00ad
\nAdorm \u0219i ea la capu-mi sur\u00e2de \u0219i vegheaz\u0103.<\/p>\n

[ II ]<\/p>\n

Dar toate-acele basme \u00een somnu-mi m\u0103 urmeaz\u0103,
\nSe-mbin\u0103, se-nf\u0103\u0219oar\u0103, se lupt\u0103, se desfac,
\nCopilele din basmu, cu ochii cu dulci raze,
\nCu p\u0103rul negru coade, cu chipul dulce drag,
\n\u0218i fe\u021bi-frumo\u0219i cu plete \u00een haine luminoase,
\nCu ochi c\u0103prii, nal\u021bi, m\u00e2ndri ca arborii de fag \u00ad
\n\u00cen visele din somnu-mi s-adun \u0219i se \u00eembin\u0103,
\nFac nun\u021bi de patru zile \u0219i de patru nop\u021bi pline.<\/p>\n

\u00cemi-pare atunci c\u0103 m\u00e2ndr\u0103 Ilean\u0103 Cos\u00e2nzean\u0103,
\nCu ochi, albastre stele, blond\u0103, un spic de gr\u00e2u,
\n\u00cen mine se-ndr\u0103ge\u0219te \u0219i-u\u0219oar\u0103-aerian\u0103
\nS-a\u0219az\u0103 pe genunchii-mi, cunjur\u0103 g\u00e2tul meu,
\nEu netezesc cu m\u00e2na arcata ei spr\u00e2ncean\u0103,
\nEa ochii \u0219i-i \u00eenchide, z\u00e2mbind \u00een visul s\u0103u \u00ad
\nOchii i-s plini de lacrimi ce nu le \u00een\u021belege,
\nCu buze-abia deschise \u00eemi spune bl\u00e2nde \u0219ege.<\/p>\n

\u00cemi pare c\u0103 e var\u0103, c\u0103 noaptea-i dulce brun\u0103,
\nC\u0103 lanuri undoiaz\u0103, c\u0103 apele lin pl\u00e2ng,
\nC\u0103 nourii \u00eei sparge-o armonioas\u0103 lun\u0103,
\nC\u0103 stelele din ceruri se scutur\u0103 \u0219i ning \u00ad
\nPrin lanuri \u00eenflorite noi mergem \u00eempreun\u0103
\n\u0218i m\u00e2ndre flori c\u00e2mpene eu pentru d\u00e2nsa str\u00e2ng
\n\u0218i ea la \u00eengrijirea-mi cea dulce \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te,
\nIar sufletul \u00eemi r\u00e2de, \u0219i inima \u00eemi cre\u0219te.<\/p>\n

Luna prin nouri \u00eenger pe lume bl\u00e2nd vegheaz\u0103.
\nSomnul aduce-n lume copiii lui n\u0103t\u00e2ngi.
\nPe r\u00e2u fiece und\u0103 se-mbrac\u0103 cu o raz\u0103,
\nCopacii se cutremur \u00een frun\u021bile de st\u00e2nci,
\nLumina se-mpr\u0103\u0219tie \u00een p\u00e2nz\u0103 luminoas\u0103
\nPe merii plini cu floare-n gr\u0103dinele ad\u00e2nci \u00ad
\n\u0218i eu, la trunchiul unui, visez la ea de\u0219tept,
\n\u00cen ploaia de flori roze pe d\u00e2nsa o a\u0219tept.<\/p>\n

Ea vine \u0219i pe s\u00e2nu-mi c\u00e2nd dulce ea se las\u0103
\n\u00cen pletele-mi \u0219i-ncurc\u0103 micu\u021b\u0103 m\u00e2na ei,
\n\u0218i umeda-i suflare, pur\u0103, copil\u0103roas\u0103,
\nAdie bl\u00e2nd pe frunte-mi \u0219i peste ochii mei,
\nApoi fa\u021ba-i uimit\u0103 de pieptu-mi ea apas\u0103
\n\u0218i lacrimi de iubire i-nund\u0103 ochii s\u0103i,
\nIar eu pe m\u00e2ni, pe gur\u0103, pe ochi, pe albu-i g\u00e2t
\n\u00cencet, beat de iubire, o m\u00e2ng\u00e2i, o s\u0103rut.<\/p>\n

\u0218i s\u0103rut\u0103ri o mie trezesc \u00een ea mii vise
\n\u0218i fruntea-i turburat\u0103 s-apleac\u0103 ca un crin;
\n\u00cen ochii ei cei limpezi, sub genele-i \u00eenchise,
\nO lume e de visuri, o lume de senin;
\nEa f\u0103r\u0103 \u0219ir vorbe\u0219te, \u0219i dulcile-i sur\u00e2se
\nCu lacrimi se amestec, \u0219i buzele-i suspin \u00ad
\nEa doarme astfel treaz\u0103, din somn c\u00e2nd se treze\u0219te
\nCu buzele m\u0103 cat\u0103, cu ochii \u00eemi z\u00e2mbe\u0219te.<\/p>\n

\u00cen vis m\u0103 arde soare \u0219i cerul e v\u0103paie,
\nPe lac barca e-mpins\u0103 de valuri care merg,
\nIar undele-i uimite, profunde \u0219i b\u0103laie
\nReflect\u0103-n ele \u021b\u0103rmii \u00ad se-ntunec\u0103, se \u0219terg…
\n\u00cen barc\u0103 \u0219ed \u0219-ascult eu a inimii-mi b\u0103taie
\nC\u0103ci eu ca r\u00e2ndunica la d\u00e2nsa iar alerg \u00ad
\nPe-a malurilor arbori \u0219i frunza este mut\u0103 \u00ad
\nMisterul lin sur\u00e2de pe lumea cea t\u0103cut\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nina-Elena PLOPEANU Solomonara (continuare din num\u0103rul anterior) Chiar dac\u0103 mai crescuser\u0103, copiii t\u0103i aveau \u00eenc\u0103 nevoie de tine: s\u0103 aduci<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":18831,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"colormag_page_container_layout":"default_layout","colormag_page_sidebar_layout":"default_layout","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"ngg_post_thumbnail":0,"video_url":"","footnotes":""},"categories":[7,328],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24014"}],"collection":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=24014"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24014\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24015,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/24014\/revisions\/24015"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/18831"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=24014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=24014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ziarulderimnic.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=24014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}